Ajutor public judiciar
| Comentarii |
|
Ajutorul public judiciar nu constituie un beneficiu al legii, ci trebuie acordat numai persoanelor care nu pot face faţă costurilor unui proces fără a pune în pericol întreţinerea sa ori a familiei sale; prin urmare, trebuie răsturnată prezumţia obţinerii unor venituri suficiente acestui demers în cuantumurile reglementate de art. 8 din O.U.G. nr. 51/2008, cumulativ cu dovedirea modului în care suportarea costurilor procesului afectează întreţinerea sa şi/sau a familiei sale.
Secţia I civilă, Încheierea din 13 noiembrie 2013
Cauza înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bacău sub nr. 4293/279/2009 – Secţia I civilă – are ca obiect recursul declarat de pârâtul-reclamant C.C. împotriva deciziei nr. 198/19.10.2012 a Tribunalului Neamţ, într-un litigiu vizând partaj bunuri comune.
Pentru primul termen, cel din 23.10.2013, instanţa a stabilit în sarcina recurentului, în funcţie de motivele de recurs invocate, obligaţia timbrării cu o taxă judiciară de 600 lei şi un timbru judiciar de 5 lei (potrivit rectificării din 23.10.2013). După dezbaterile de la acel termen, dar până la sfârşitul şedinţei, s-a prezentat recurentul depunând cerere de ajutor public judiciar sub forma scutirii de plata taxei de timbru de 600 lei. Cererea a primit termen la 13.11.2013 în camera de consiliu, iar petentul a fost înştiinţat să depună până la termen înscrisuri doveditoare ale veniturilor şi cheltuielilor de întreţinere conform art. 14 din O.U.G. nr. 51/2008. Pentru termenul fixat, s-a constatat că adresa i-a fost înaintată la 25.10.2013 împreună cu citaţie la domiciliul procesual avut pe parcursul procesului – P.N., str. P.M. 162 A (şi nu domiciliul din C.I. unde nu a solicitat nicicând comunicarea actelor procesuale), iar până la termen nu s-a dat curs solicitării.
Examinând cererea, întemeiată pe dispoziţiile art. 6 lit. d), art. 7, 8 şi 33 din O.U.G. nr. 51/2008 şi motivată pe cuantumul foarte ridicat al taxei judiciare în raport de veniturile pe membru familie mult sub 300 lei din ultimele 2 luni, justificat de întreţinerea a doi minori beneficiari de alocaţie în sumă de 84 lei, de absenţa veniturilor soţiei şi de neîncasarea niciunui venit din partea societăţii deţinute, întrucât lucrează în pierdere, Curtea a constatat următoarele:
Potrivit dispoziţiilor art. 4 din O.U.G. nr. 51/2008, poate solicita acordarea ajutorului public judiciar (...) orice persoană fizică în situaţia în care nu poate face faţă cheltuielilor unui proces fără a pune în pericol întreţinerea sa ori a familiei sale. Prin urmare, un justiţiabil care formulează o astfel de cerere trebuie, să răstoarne prezumţia că dispune de mijloacele necesare achitării costurilor procedurii judiciare, probând, funcţie de situaţie, în primul rând, vreunul din cuantumurile prevăzute de art. 8 alin. (1) şi (2) [„Beneficiază de ajutor public judiciar în formele prevăzute la art. 6 persoanele al căror venit mediu net lunar pe membru de familie, în ultimele două luni anterioare formulării cererii, se situează sub nivelul de 300 lei. În acest caz, sumele care constituie ajutor public judiciar se avansează în întregime de către stat. (2) Dacă venitul mediu net lunar pe membru de familie, în ultimele două luni anterioare formulării cererii, se situează sub nivelul de 600 lei, sumele de bani care constituie ajutor public judiciar se avansează de către stat în proporţie de 50%”].
Susţinând venituri de sub 300 lei/membru familie, petentul nu a depus niciun fel de dovezi privind:
- veniturile soţiei sau absenţa lor aşa cum susţine, în condiţiile în care la tribunal aceasta a răspuns în cauză ca reprezentant al intervenientei S „N.T.” SRL, respectiv administrator, calitate în care, indiscutabil, obţine venituri salariale potrivit art. 6 pct. IV lit. a) din Legea nr. 263/2010; aceeaşi concluzie este susţinută şi de balanţele depuse de această parte, din care rezultă plata de salarii şi contribuţii sociale, în cuantum de 2.924 lei/august şi 3.344 lei/septembrie; însă, în absenţa dovezilor privind numărul de angajaţi ai societăţii, instanţa nu poate concluziona asupra cuantumului concret al veniturilor acesteia.
- veniturile sale reale ca unic asociat al S „N.T.” SRL – printr-o adeverinţă emisă de această entitate, având în vedere că balanţa analitică nu are valoarea financiar-contabilă invocată, de document constatator al lipsei profitului, iar la tribunal această societate a susţinut o taxă de 1.172 lei, în contextul aceloraşi pierderi invocate.
În al doilea rând, şi cumulativ, trebuie să probeze că achitarea taxelor judiciare afectează posibilităţile de întreţinere a familiei; or, în absenţa unor dovezi privind cheltuielile lunare ale familiei, nu se poate efectua o verificare a acestei de-a doua condiţii, astfel încât să se poată aprecia dacă se poate da eficienţă, art. 8 alin. (3) din O.U.G. nr. 51/2008 [„ajutorul public judiciar se poate acorda şi în alte situaţii, proporţional cu nevoile solicitantului, în cazul în care costurile certe (…) ale procesului sunt de natură să îi limiteze accesul efectiv la justiţie (…)”]; nici această probă nu a făcut-o petentul, deşi i s-a comunicat necesitatea producerii sale. Or, art. 14 alin. (1) prevede că „Cererea pentru acordarea ajutorului public judiciar se formulează în scris şi va cuprinde menţiuni privind obiectul şi natura procesului pentru care se solicită ajutorul public judiciar, identitatea, codul numeric personal, domiciliul şi starea materială a solicitantului şi a familiei sale, ataşându-se înscrisuri doveditoare ale veniturilor acestuia şi ale familiei sale, precum şi dovezi cu privire la obligaţiile de întreţinere sau de plată. Cererea va fi însoţită şi de o declaraţie pe propria răspundere a solicitantului în sensul de a preciza dacă în cursul ultimelor 12 luni a mai beneficiat de ajutor public judiciar, în ce formă, pentru ce cauză, precum şi cuantumul acestui ajutor”.
Nu în ultimul rând, s-a mai constatat că taxa datorată nu are un cuantum excesiv, nici faţă de nivelul venitului minim pe economie – fiind inferior acestuia – nici faţă de miza procesului.
În acest context, punctând şi faptul că este greu de crezut că patru persoane s-au întreţinut în cursul anului 2013 cu doar 84 lei alocaţie minori (42 lei/lună/minor), s-a apreciat că nu s-a răsturnat această prezumţie, pentru a se acorda scutirea de plata taxei judiciare, motiv pentru care cererea a fost respinsă.
(Judecător Petrina Manuela Aştefănesei)
| ← Notarea în cartea funciară a unui imobil ca locuinţă de... | Revizuirea unei hotărâri în recurs. Îndeplinirea cumulativă... → |
|---|
