Anulare act. Jurisprudență Prejudicii, daune

Jurisprudenţă şi speţe de drept civil (II)

Tribunalul BUCUREŞTI Sentinţă civilă nr. **** din data de 20.11.2015

DOSAR NR. ***

ROMÂNIA

TRIBUNALUL BUCUREȘTI SECȚIA A VIII A

CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

ÎNCHEIERE

ȘEDINȚA PUBLICĂ DE LA 10.11.2015

TRIBUNALUL CONSTITUIT DIN:

PREȘEDINTE:

ASISTENT JUDICIAR:

GREFIER:

Pe rol soluționarea cauzei civile formulată de reclamantul ***, în contradictoriu cu pârâta *** ca obiect "anulare act";.

La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă reclamantul, prin avocat, cu delegație la dosar și pârâta, prin consilier juridic, cu delegație la dosar.

Se face referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează că procedura de citare este legal îndeplinită.

Instanța retine că pârâta a depus înscrisurile solicitate de către instanță.

In temeiul dispozițiilor art. 244 alineatul 1 din codul de procedură civilă instanța declara cercetarea procesului încheiată si nemaifiind alte cereri de formulat și nici alte incidente de soluționat, în temeiul dispozițiilor art. 392 din Codul de procedură civilă, instanța declară deschise dezbaterile asupra fondului cauzei și acordă cuvântul părților în vederea susținerii cererilor și apărărilor formulate în proces.

Reclamantul, prin avocat, solicită admiterea acțiunii așa cum a fost formulată, să se constate nelegalitatea rezultatului evaluării anuale a reclamantului, nelegalitatea procesului verbal cu numărul indicat din data de 14.04.2015, obligarea angajatorului la respectarea rezultatului primei evaluări la care acesta a luat punctajul necesar pentru a fi considerat în funcția respectivă, obligarea pârâtei la plata daunelor morale în cuantum de 500.000 lei, cu cheltuieli de judecată. S-a organizat o evaluare anuală în care reclamantul a luat 82 de puncte, ceea ce reprezenta o notă de trecere și după ce s-a efectuat această evaluare s-a emis o decizie de către directorul de atunci și a anulat acest rezultat de evaluare, dispunând să se refacă procedura de evaluare. S-a efectuat cea de-a doua procedură de evaluare în care a constat într-o fază scrisă cu un proiect managerial care este depus de către cel evaluat cu 87 de puncte și cea de-a doua fază care a constat într-un fel de interviu care a durat 45 de minute în care s-au pus întrebări de genul ,, De ce Pro Tv are mai multe likeuri pe Facebook decât TVR,, și alta ,,De ce managerul direcției de știri nu a lucrat bugetul pentru a face publicitate pe Facebook pentru a obține mai multe likeuri,, făcând foarte clar faptul că a vrut să anuleze nota mare de 87 de puncte luată la proiectul managerial. De asemenea, reclamantul, la un moment dat intră în concediu medical și îi este schimbat felul muncii, fiind trecut pe funcția de reporter, rezultând faptul că fostul director general a făcut o concediere abuzivă. În legătură cu daunele morale, fostul director general al TVR nu s-a mulțumit doar să-l demită ci a făcut o campanie de denigrare în presă în care l-a acuzat că ar fi organizat trei interviuri cu membrii ai guvernului, uitând de președintele țării. Pe motivul de apartenență politică s-a spus de către reclamant că este pro guvern și anti opoziție în timp ce directorul de atunci era pro opoziție, acesta neputându-se duce la altă televiziune pentru a se angaja, stricându-i-se reputația.

Pârâta, prin consilier juridic, solicită respingerea acțiunii, ca netemeinică. De asemenea, susține că reclamantul uită că în cazul primei evaluări, rezultatul a fost în lipsa acelei anexe manageriale. Lipsa acesteia se datorează exclusiv reclamantului, deoarece acesta a refuzat de a încheia această anexă managerială. Faptul că a făcut demersuri către reclamant ca toate lucrurile să fie egale, consideră că nu are temeinicie să solicite instanței să constate că prima evaluare este legală deși a lipsit această anexă managerială. Urmare a sesizărilor depuse la Comisia de Contestații, s-a apreciat și s-a ajuns la concluzia că acel proces de evaluare a fost viciat de două persoane, respectiv a reclamantului și a doamnei Oana Popescu, iar din acest motiv s-a decis reluarea acelei evaluări, fiind aprobată de Consiliul de Administrație, respingând aprecierile reclamantului ca fiind nefondate. De asemenea, se află la dosarul cauzei, un act în care reclamantul înțelege că dacă obține un rezultat nesatisfăcător să înceteze de drept mandatul managerial. În conformitate cu art. 33 din acest regulament, Comisia de Contestații are competența să analizeze respectiva procedură privind organizarea. Această comisie a stabilit ca punctajul maxim la reevaluare să se facă doar în baza criteriilor și nu a subcriteriilor, aceasta constatând în totalitate că s-a respectat regulamentul în procedura de reevaluare a reclamantului. Privind daunele morale, reclamantul dacă avea ceva de susținut putea să o facă pe calea penală.

Reclamantul, prin avocet, susține că acea anexă managerială nu este un act care să fie scris și anexat de către salariat, ci trebuie să pre-existe și apoi semnată de ambele părți fiind vorba de o listă de criterii de performanță care și le asumă ambele părți, de altfel reclamantul, văzând că se întârzie a formulat din anul 2014, în repetate rânduri a făcut cereri către Consiliul de Administrație pentru a se emite această adresă managerială. Adică acea anexă managerială trebuia emisă de către angajator înainte ca salariatul șă se angajeje și nu există nici o fișă a postului care să stea la baza acelei evaluări anuale.

Pârâta, prin consilier juridic, susține că punctele 1 și 2 din pagina 12 a contestației precizează că reclamantul având funcția de producător executive , urmare a acestui concurs a câștigat acest proiect managerial și își exercită suplimentar funcția de coordinator cu atribuții de director department, neexistând o fișă a postului la nici unul dintre acești coordonatori, ci acea anexă managerială.

În temeiul dispozițiilor art. 394 alineatul 1 din Codul de procedură civilă, Tribunalul declară închise dezbaterile și rămâne în pronunțare asupra fondului cauzei.

TRIBUNALUL

Având nevoie de timp pentru a delibera în baza art. 396 C.pr.civ.,

DISPUNE

Amana pronuntarea la data de 13.11.2015.

Pronuntata in sedinta publica, astazi 10.11.2015.

Președinte Asistent judiciar Asistent judiciar Grefier

DOSAR NR. ***

ROMÂNIA

TRIBUNALUL BUCUREȘTI SECȚIA A VIII A

CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

ÎNCHEIERE

ȘEDINȚA PUBLICĂ DE LA 13.11.2015

TRIBUNALUL CONSTITUIT DIN:

PREȘEDINTE:

ASISTENT JUDICIAR:

GREFIER:

Pe rol soluționarea cauzei civile formulată de reclamantul *** în contradictoriu cu pârâta ***, având ca obiect "anulare act";.

Dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în ședința publică din 10.11.2015 fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, parte integrantă din prezenta, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru data de 13.11.2015 când:

TRIBUNALUL

Având nevoie de timp pentru a delibera în baza art. 396 C.pr.civ.,

DISPUNE

Amana pronuntarea la data de 20.11.2015.

Pronuntata in sedinta publica, astazi 13.11.2015.

Președinte Asistent judiciar Asistent judiciar Grefier

DOSAR NR. ***

ROMÂNIA

TRIBUNALUL BUCUREȘTI SECȚIA A VIII A

CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

SENTINȚA CIVILĂ NR.

ȘEDINȚA PUBLICĂ DE LA 20.11.2015

TRIBUNALUL CONSTITUIT DIN:

PREȘEDINTE:

ASISTENT JUDICIAR:

GREFIER:

Pe rol soluționarea cauzei civile formulată de reclamantul ***, în contradictoriu cu pârâta ***, având ca obiect "anulare act";.

T R I B U N A L U L,

Deliberand asupra cauzei civile de fata constata urmatoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul TRIBUNALULUI BUCUREȘTI SECȚIA A VIII-A CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE sub nr.*** la data de 24.04.2015 reclamantul *** a formulat in contradictoriu cu parata *** contestație împotriva Procesului-Verbal nr. 134609/14.04.2015, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună constatarea nelegalității și, implicit, a nulității acestuia, obligarea angajatorului la respectarea rezultatului primei evaluări, obligarea paratei la plata daunelor morale, în cuantum de 500.000 de lei, obligarea paratei la plata cheltuielilor de judecată .

In motivarea acțiunii reclamantul a arătat ca reevaluarea sa a fost lovită de nulitate absolută, având în vedere că:-niciodată nu a fost încheiată, între reclamant și pârâtă, anexa managerială care să conțină criteriile și indicatorii de performanță, în temeiul căreia să se efectueze evaluarea anuală a reclamantului, nu i-a fost comunicată și nici nu există o fișă a postului, aferentă funcției de Coordonator cu atribuții de director al Direcției Știri, ocupat de acesta, care să permită o eventuală identificare a criteriilor de evaluare a reclamantului, comisia de reevaluare nu a fost constituită potrivit normelor interne, în subsidiar, în măsura în care onorata instanța va trece peste motivele de nulitate anterior indicate, considera că reevaluarea este nelegală și astfel lovită de nulitate, întrucât nu a fost respectată metodologia prevăzută pentru susținerea raportului de activitate, nu au fost analizate rezultatele activității prestate, i-au fost cauzate grave prejudicii în ceea ce privește imaginea publică, impunându-se obligarea angajatorului la repararea acestui prejudiciu.

In fapt, reclamantul este angajat al SRTV, având încheiat contract individual de muncă cu această societate. In urma câștigării concursului de proiecte de management, organizat în anul 2013, între reclamant și pârâtă a intervenit un act adițional la contractul individual de muncă, prin care i s-a schimbat funcția deținută din producător TV în cadrul Producător General, Direcția Știri, Producție editorială știri și emisiuni, în Coordonator cu atribuții de Director al Direcției de Știri.

Prin actul adițional, s-a prevăzut că va exercita în perioada 01.09.2013 - 31.12.2016 sarcini de coordonator, suplimentar atribuțiilor prevăzute în fișa postului (pentru postul de producător TV) potrivit proiectului managerial și, respectiv anexei manageriale (care nu a mai fost încheiată niciodată), părți componente ale actului adițional.

Prin același act adițional, s-a stabilit ca anexa managerială să cuprindă indicatorii de performanță pentru exercițiile financiare 2014 -2016. Până în data de 31.12.2013, proiectul managerial a ținut loc de anexă managerială, însă de atunci și până în prezent, nu au fost agreați indicatorii de performanță, angajatorul nu a înțeles să încheie un astfel de act, absolut necesar pentru evaluarea anuală a managerilor. Așadar, nici până în acest moment, angajatorul nu a înțeles să stabilească, de comun acord cu reclamantul, indicatorii de performanță pentru evaluarea activității Coordonatorului cu atribuții de Director al Direcției de Știri.

Reclamantul arata ca procedura de evaluare managerială se regăsește în capitolul III din Regulamentul privind selecția managerilor și evaluarea managementului executiv în cadrul SRTV, astfel cum a fost aprobat acesta prin HCA nr. 55/28.05.2013.

Astfel cum este prevăzut în cuprinsul Regulamentului privind selecția managerilor și evaluarea managementului executiv în cadrul Societății Române de Televiziune, aprobat prin HCA al SRTV nr. 55/2013, cu modificările și completările ulterioare precum și ale O.P.D.G. nr.C/371/2014, a participat la evaluarea realizată în cadrul societății.

In urma participării la evaluare, Secretariatul Comisiilor de Evaluare, constituit potrivit O.P.D.G. nr. C/373/2014 i-a comunicat rezultatul evaluării: 81,10 puncte, acest rezultat fiind suficient pentru a promova evaluarea anuală.

Deși, reclamantul nu a făcut contestație împotriva rezultatului obținut, fiind singurul în măsură să conteste rezultatul comunicat, astfel cum este prevăzut prin dispozițiile art. 33 Regulamentul indicat, în data de 09.03.2015 a fost înștiințat, de către Departamentul de Resurse Umane al SRTV, cum că procesul de evaluare a fost anulat.

Precizeza că nu există reglementată nicio procedură care să conducă la o astfel de măsură, în afară de cea a eventualei contestații (la formularea căreia este îndrituit exclusiv managerul nemulțumit de rezultate evaluării).

Decizia comunicată de catre Departamnetul Resurse Umane nu a fost motivată, ci doar i s-a indicat un singur pasaj dintr-un Raport al Comisiei de Soluționare a Contestațiilor în care se preciza că procesul de evaluare a fost viciat și s-a decis unilateral anularea procesului de evaluare. Nici un act și nici o decizie, întocmite în acest sens, nu i-au fost aduse la cunoștință.

În urma acestui act abuziv al angajatorului, a fost constituită o nouă comisie de reevaluare a performanțelor. In cadrul primei etape a evaluării, respectiv etapa analizării raportului de activitate, reclamantul a obținut 87,66 puncte.

In cadrul celei de-a doua etape, care practic nu reprezenta altceva decât susținerea și prezentarea orală a raportului de activitate în fața Comisiei, diferența de punctare față de prima etapă neavând cum să fie majoră, dacă se respecta modalitatea de evaluare prevăzută în regulament, a fost depunctat într-o asemenea manieră încât media celor două etape ale evaluării să scadă sub baremul necesar.

Astfel, în data de 03.04.2015, reclamantul s-a prezentat în fața Comisiei de reevaluare, fiind pregătit în vederea susținerii raportului de activitate.

Primele 45 de minute din interviu nu au avut nicio legătură cu ceea ce trebuia să aibă loc în această etapă a evaluării, întrebările adresate de către Comisie au vizat acțiuni sau inacțiuni din trecut (perioada în afara celei avute în vedere pentru evaluarea reclamantului, în care a îndeplinit funcția de Coordonator cu atribuții de director al Direcției de Știri).

A fost chestionat în legătură cu vechiul raport de activitate, în temeiul căruia obținuse punctajul necesar, dar care a fost anulat din motive necunoscute reclamantului, despre faptul că a contestat decizia de anulare a evaluării inițiale etc. Față de aceste întrebări care nu își regăseau rostul în reevaluare, i s-a adus la cunoștință că acestea sunt necesare pentru înțelegerea situației anterioare acestei reevaluări, pentru a fi luată o decizie. In cadrul reevaluării au fost avute în vedere aspecte care nu aveau nicio legătură cu raportul de activitate, aspecte care nu ar fi putut face obiectul celei de-a doua etape a evaluării.

In cadrul interviului, Comisia a comparat raportul anterior (martie 2015), cu cel actual (analizat în fața Comisie, în data de 03.04.2015), apreciind că există cuvinte asemănătoare între cele două rapoarte, iar acest lucru ar fi nepermis. O astfel de abordare frizează absurdul, activitatea reclamantului pentru perioada analizată fiind aceeași. Nu avea cum să prezinte îndeplinirea altor obiective față de cele pe care deja le prezentase în cadrul primei evaluări anulate abuziv.

De asemenea, în cadrul interviului i s-a reproșat faptul că nu au fost realizate anumite activități sau programe care, de altfel, nu aveau cum să fie îndeplinite la momentul evaluării, întrucât aveau termen de finalizare ulterior, potrivit proiectului de management prin care a câștigat concursul organizat de SRTV. I s-a pus în vedere că pagina de Facebook are prea puține like-uri în comparație cu PRO TV, fiind încă o dată absurdă aprecierea Comisiei. Oricum acest aspect nu facea parte din obiectivele reclamantului. A fost întrebat dacă există animozități între membrii Consiliului de Administrație și cei ai Comitetului Director.

I s-a mai reproșat faptul că Direcția Știri nu a cumpărat spațiu publicitar pe rețeaua de socializare Facebook, deși această direcție nu avea alocat un astfel de buget și nici nu are dreptul să facă astfel de achiziții, de care se ocupă în mod direct Departamentul de Marketing. Vina reclamantului, conform Comisiei, consta în faptul că nu a depus suficiente intervenții și presiuni pentru atingerea acestui rezultat.

I s-a mai repoșat în cadrul interviului că a organizat de-a lungul anului 3 interviuri cu membrii ai Guvernului, iar acest lucru ar pune în pericol echidistanța emisiunii de știri, fiindu-i imputată o vină politică, însă reclamantul a organizat și realizat interviuri atât cu lideri ai partidelor din opoziție, cât și cu cei aflați la putere.

Comisia i-a reproșat activități sau neîndeplinirea anumitor activități ce țin exclusiv de atribuțiile șefilor de compartimente, aceasta în contextul în care toți șefii de compartimente au primit evaluări pozitive.

In niciun moment interviul nu a avut drept obiect indicatorii de performanță (care constituiau atât potrivit actului adițional la CIM, cât și prevederilor art. 2, art. 5 din Regulament, chiar fundamentul evaluării anuale) pe care ar fi trebuit să le respecte, nefiindu-i adresate întrebări cu privire la buget, despre modul în care a redus cheltuielile, despre audiențele realizate sau despre performanțele emisiunilor realizate.

Mai mult, în situația în care nu si-ar fi îndeplinit anumite obiective ar fi fost depunctat la evaluarea raportului scris, însă acest lucru nu s-a întâmplat; după cum a menționat, în urma primei etape obținusem 87,66 puncte.

Reclamantul mai arata ca nu i-a fost comunicată nici o fișă a postului, aferentă funcției de conducător de departament, ocupat de reclamant, care să permită o eventuală identificare a criteriilor de evaluare a reclamantului.

Fișa postului reprezintă alături de Regulamentul Intern, unul dintre documentele cele mai flexibile în stabilirea, derularea și încetarea raporturilor de muncă. Prin intermediul fișei postului se realizează o descriere corectă a locului de muncă facilitând atât munca angajatorului, cât și pe cea a angajatului, reprezentând un instrument obținut în urma derulării procesului de analiză a muncii pentru fiecare post în parte și cuprinde caracteristicile efective ale postului respectiv. Ea reprezintă documentul care traseaza responsabilitatile unei anumite funcții si este singurul reper de evaluare a performantelor unui salariat.

Mai mult, modalitatea de constituire a Comisiei de reevaluare, precum și componența acesteia a contravenit dispozițiilor regulamentare.

In primul rând, componența Comisiei reevaluare a fost constituită de 3 membri, în loc de 5 membri, nemaifiind asigurată transparența și echidistanța deciziilor. Nu s-a mai respectat principiul agreat de Consiliul de Administrație, ca în procesul de reevaluare să nu se mai regăsească persoane implicate în procedura de evaluare.

Membrii Comisiei de reevaluare nu au fost numiți prin tragere la sorți, ci au fost numiți direct prin HCA.

Componența Comisiei de reevaluare a fost aceeași pentru ambii candidați reevaluați, aspect nerelevat de Regulament.

Un ultim aspect care trebuie menționat este că, Hotărârea CA nr. 40 a fost adoptată de un organism condus de către Președintele Director General, dl. Tănase, iar prin această hotărâre s-a stabilit că președintele Comisiei de soluționare a contestațiilor să fie chiar dl. Stelian Tănase, acesta asigurându-și astfel puterea de decizie în ceea ce privește evaluarea reclamantului, reprezentând corolarul tuturor acțiunilor demarate de acesta împotriva reclamantului de-a lungul timpului.

Astfel, demersurile organizate de angajator cu privire la reevaluarea reclamantului sunt profund nelegale, încadrându-se în limitele unei hărțuiri morale (mobbing).

In subsidiar, în măsura în care onorata instanța va trece peste motivele de nulitate anterior indicate, reclamantul considera că reevaluarea sa este nelegală și astfel lovită de nulitate, întrucât nu a fost respectată metodologia prevăzută pentru susținerea raportului de activitate.

Astfel in art. 27 alin. (1) lit. b din Regulament reglementează etapa a Il-a evaluării managerilor. Potrivit acestui text, în cadrul acestei etape are loc susținerea de către manager a raportului de activitate. Așadar, în cadrul acestei etape, managerul evaluat este dator să susțină raportul de activitate depus și să aducă, acolo unde este cazul, completări sau lămuriri Comisiei de evaluare.

Ceea ce s-a întâmplat în realitate în fața Comisiei de reevaluare nu a avut nicio legătură cu textul indicat.

Reclamantul mai arate ca i-au fost cauzate grave prejudicii imaginii publice, impunându-se obligarea angajatorului la repararea acestui prejudiciu.

Cu privire la daunele morale, solicita acordarea acestora în temeiul art. 253 din Codul muncii, care prevede faptul că angajatorul este obligat în temeiul normelor și principiilor răspunderii civile contractuale, să îl despăgubească pe salariat în situația în care acesta a suferit un prejudiciu moral din culpa angajatorului, în timpul îndeplinirii obligațiilor de serviciu sau în legătură cu serviciul.

Potrivit art. 58 alin. (1) C.civ., "Orice persoană are dreptul la viață, la sănătate, la integritate fizică și psihică, la demnitate, la propria imagine, la respectarea vieții private, precum și alte asemenea drepturi recunoscute de lege"". Aceste dispoziții sunt dezvoltate, în privința dreptului la demnitate, de art. 72 alin. (1) C.Civ., potrivit căruia "orice persoană are dreptul la respectarea demnității sale";.

Drepturile personalității sunt drepturi absolute, inalienabile, imprescriptibile, cu caracter strict personal. Reglementarea enumeră exemplificativ drepturi ale personalității. în această enumerare sunt incluse și acele drepturi ale personalității care definesc omul ca subiect al stărilor și relațiilor emoționale sau afective, cum este dreptul la demnitate .

Potrivit art. 252 C.Civ., denumit "Ocrotirea personalității umane"; și inclus în titlul V "Apărarea drepturilor nepatrimoniale"; din Cartea I a Codului Civil, "Orice persoană fizică are dreptul la ocrotirea valorilor intrinseci ființei umane, cum sunt viața, sănătatea, integritatea fizică și psihică, demnitatea (sbl. mea), intimitatea vieții private, libertatea de conștiință, creația științifică, artistică, literară sau tehnică";.

De asemenea, potrivit alin. (1) al art. 1349 (Răspunderea delictuală";) din Codul civil, "Orice persoană are îndatorirea să respecte regulile de conduită pe care legea sau obiceiul locului le impune și să nu aducă atingere, prin acțiunile sau inacțiunile sale, drepturilor sau intereselor legitime ale altor persoane";. Potrivit alin. (2) al aceluiași articol, "Cel care, având discernământ, încalcă această îndatorire răspunde de toate prejudiciile cauzate, fiind obligat să le repare integral";.

Astfel, reclamantul a solicitat obligarea pârâtei la acoperirea prejudiciului moral, cuantificat la suma de 500.000 lei, ca efect al atragerii răspunderii acesteia. Reclamantul a apreciat ca pârâta a săvârșit cu vinovăție o faptă ilicită, cauzându-i astfel un prejudiciu.

In ceea ce privește fapta ilicită, pârâta a încălcat drepturi ale reclamantului reglementate de nomele din dreptul muncii, respectiv, dreptul la demnitate în muncă; Dreptul menționat poate fi văzut ca o aplicație, în materia dreptului muncii, a libertății psihice consacrate în mod direct de Constituția României, și în mod indirect, ca un aspect al dreptului la respectarea vieții private și de familie, de Convenția Europeană a Drepturilor Omului (art. 8) .

In ceea ce privește prejudiciul, prin încălcarea drepturilor reclamantului, atât cel de dreptul muncii, cât și cel privind dreptul la imagine al reclamantului, pârâta a cauzat reclamantului o stare permanentă de incertitudine, insecuritate economică și anxietate încă de la momentul cercetărilor abuzive întreprinse de Directorul general împotriva reclamantului, care au culminat cu anularea evaluării inițiale și acordarea unei notări necorespunzătoare;

Starea psihică și fizică a reclamantului a fost astfel grav afectată întrucât, ulterior acestor măsuri abuzive a fost nevoit să, din cauza unor complicații de sănătate, să intre în concediu medical, fiind și în acest moment sub tratament;

In ceea ce privește legătura de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu, aceasta este redată prin caracterul inerent al prejudiciului produs prin raportare la fapta ilicită. Astfel, faptele ilicite săvârșite sunt de natură a provoca un prejudiciul moral .

In ceea ce privește vinovăția, reaua-credință a pârâtei rezultă din modul în care pârâta s-a comportat atât prin Directorul general, cât și prin comportamentul membrilor din Comisia de reevaluare, pe parcursul interviului, și cei din Comisia de soluționare a contestațiilor.

Din toate aceste aspecte rezultă cu claritate că pârâta a urmărit să creeze reclamantului o stare de incertitudine legată de drepturile sale, o stare de insecuritate economică generată de riscul de a nu mai face față presiunii provenite din partea Directorului General. Pe scurt, pârâta a urmărit să creeze o presiune psihică asupra reclamantului, care să îi permită să aibă conduita contractual dorita, fară ca reclamantul să-l poata contesta.

In drept, cererea a fost intemeiata pe dispozițiile art. 253, art. 268 din C.muncii, art. 211 din Legea nr. 62/2011.

Parata a formulat intampinare solicitand instantei admiterea excepției inadmisibilității cererilor iar pe fond respingerea contestatiei ca nelegală și netemeinică pentru urmatoarele:

Parata a apreciat ca solicitarile reclamantului sunt inadmisibile datorita faptului ca acesta produce dovada inadmisiblitatii cererii de chemare in judecata, astfel cum a inteles sa o formuleze.

Parata arata ca si in cazul primei evaluari se vorbeste în fapt de aceeași situatie, ca si in cazul reevaluarii, adica, anexa manageriala despre care face vorbire reclamantul nu exista, iar Proiectul managerial a tinut loc de anexa manageriala.

Ca atare,se întreba parata cum s-ar putea constata vreodata faptul ca reevaluarea este nelegala si implicit, in consecința ar fi lovita de nulitate, motivat pe considerentul ca niciodata nu a fost incheiata acea anexa manageriala, in condițiile in care si prima evaluare a reclamantului a avut loc in lipsa unei anexe manageriale? Iar daca reclamantul a solicitat instantei sa hotarasca faptul ca angajatorul trebuie sa tina seama de rezultatul evaluarii inițiale efectuata in condițiile aratate, identice cu cele ale efectuării reevaluarii oare reclamantul considera ca situatia in care se afla la evaluare era legala si cea in care se afla la reevaluare (identica cu prima, asa cum am aratat) era ilegala?

Un alt aspect important pe care il face cunoscut instantei este cel cu privire la cauzele ce au dus finalmente la starea de "inexistenta a anexei manageriale" invocata de reclamant ca temei al anularii rezultatului reevaluarii sale, prin urmatoarele documente interne ale SRTv:

Prin adresa nr. 20214/12.08.2014, Departamentul Resurse Umane a transmis o propunere de anexa manageriala - documentul invocat ca lipsind, de către reclamant cu obiective conform proiectului managerial depus pentru perioada coordonării ce urma sa fie supusa ulterior evaluarii la termen, conform procedurii interne, catre toate structurile din SRTv, deci a făcut diligenta catre reclamant, pentru ca, in vederea elaborarii de comun acord a anexei manageriale la actul adițional la CIM, prin care acesta exercita suplimentar funcției de execuție si atributii de coordonare, acesta sa prezinte, citeaza: "obiectivele pe care le-ati realizat in perioada de la castigarea concursului de selecție manageri si pana in prezent, precum si obiectivele ce urmeaza sa le realizați in perioada urmatoare. Va rugam ca obiectivele prezentate sa contina si data pana la care vor fi acestea realizate. Obiectivele stabilite vor face obiectul anexei manageriale pe baza careia veti fi evaluat in calitate de coordonator";.

Printr-un e-mail transmis reclamantului in data de 22.08.2014, ora 11.39, reprezentantul Departamentului de Resurse Umane, d-na Diana Zaharia, i-a pus la dispoziție acestuia materialele pentru definitivarea obiectivelor propuse in vederea îndeplinirii mandatului de coordonator al structurii. Totodata i se precizeaza si faptul ca acele materiale au fost elaborate tinand seama de proiectul de management pe care reclamantul l-a prezentat la concursul de selecție manageri si de sinteza pe care Dep. Resurse Umane a efectuat-o pe baza acestuia, si i se pune in vedere ca pana la data de 27.08.2014 sa transmita prin e-mail obiectivele pe care le-a realizat si cele pe care si le propune in perioada urmatoare. Se precizeaza prin acel e-mail si faptul ca acestea (obiectivele pe care le-a realizat si cele pe care si le propune in perioada urmatoare), vor face obiectul anexei manageriale pe baza careia va fi evaluat pentru calitatea de coordonator a structurii.

Reclamantul, prin adresa nr. 107250/27.08.2014, a comunicat Dep. Resurse Umane faptul ca evaluarea nu poate avea loc in lipsa anexei manageriale si in lipsa prorogării termenului de 31.12.2013, respectiv, citeaza:"amintesc împrejurarea ca evaluarea anuala se refera la <gradul de realizare a indicatorilor de performanta> din anexa manageriala si nu la obiective realizate in trecut sau la obiective viitoare, astfel cum solicitati prin adresa nr. 20214/12.08.2014. Conform actului adițional, in lipsa anexei manageriale si in lipsa prorogării termenului de 31.12.2013, evaluarea nu poate avea loc." (pag.2, paragraful 3 din adresa nr.107250/27.08.2014). In aceasta situatie documentul care facea referire la obiective, respectiv "Proiectul managerial" asumat prin semnătură si depus de catre insusi reclamantul, in vederea participării la concursul de proiecte manageriale, a tinut loc de anexa manageriala.

Reclamantul a prezentat Dep. Resurse Umane "stadiul îndeplinirii obiectivelor din proiectul managerial" precizând tot odata, ca materialul astfel întocmit: "nu poate constitui anexa manageriala"; (pag. 2, ultimul paragraf din adresa nr. 107.250/27.08.2014).

Așadar, dupa momentul comunicării de catre reclamant a adresei nr.107250/27.08.2014, nu s-a mai încheiat acea anexa manageriala datorita refuzului explicit, pe de o parte si implicit pe de alta parte, enuntat de catre reclamant, prin adresa nr. 107250/27.08.2014.

In consecința, parata arata faptul ca reclamantul a fost cel ce a inteles sa refuze încheierea anexei manageriale si nu Angajatorul, asa cum se susține în contestatie.

Pe fondul cauzei a aratat ca reclamantul este angajat al Societatii Romane de Televiziune avand funcția de Producător TV la Direcția Știri, Producție Editoriala Știri si Emisiuni-aceasta fiind încadrarea sa pe funcție conform Contractului Individual de Munca nr. 1248 din 01.08.1994 si a Actelor Adiționale Subsecvente încheiate de parti, iar in conformitate cu prevederile actului adițional incheiat cu data de 01.09.2013 pana la data de 31.12.2016, acesta exercita suplimentar funcției de execuție si atributii de coordonare, si nu cum greșit a mentionat reclamantul in pag. 2 primul paragraf.

Pe durata derulării Contractului individual de munca, reclamantul a mai ocupat funcția de Director Interimar al Direcției Știri, si ulterior de Cooordonator cu atributii de director, iar pentru aceasta activitate salariatul a fost remunerat suplimentar conform actului adițional.

In baza Hotararii nr. 55/2013 a Consiliului de Administrație al SRTv din 28.05.2013 prin care s-a aprobat Regulamentul privind selecția coordonatorilor cu atributii de manageri si evaluarea acestora, Societatea Romana de Televiziune a organizat o selecție a coordonatorilor cu atributii de manageri, prin concurs. Precizeaza ca in urma procesului de restructurare la nivelul SRTv care a avut loc intre 2012 si 2013, organigrama SRTv nu mai conține posturi de conducere, in afara postului "Președinte Director General" (PDG) si a postului "Director Economic", atributiile manageriale fiind delegate de PDG către "coordonatori cu atributii de directori (departament, direcție], sefi serviciu", dupa caz.

In urma organizarii acestei selecții de către SRTv, reclamantul a înțeles sa participe la acest concurs fiind de acord intocmai cu continutul acestui Act Administrativ emis de Consiliul de Administrație al SRTv, Hotararea nr. 55/2013 a Consiliului de Administrație si a celorlalte hotarari ale Consiliului de Administrație al SRTv care reglementează cadrul legal al evaluarii acestei categorii de personal, (anexate prezentei]

Mai arata parata ca din Actul Adițional semnat de parti in data de 01.09.2013, prin care părțile cu respectarea principiului de drept mutuus consensus au agreat: "Societatea Romana de Televiziune si Salariatul LUKACSi CLAUDIU, avand funcția de Producător Tv, avand in vedere rezultatul concursului de proiecte manageriale, organizat in baza Regulamentului privind selecția managerilor executiv, aprobat prin HCA nr. 55 din 28.05.2013 , părțile au convenit sa completeze contractual individual de munca, astfel: începând cu data de 01.09.2013, pana la data de 31.12.2016 Claudiu Lukacsi va exercita si sarcini de Coordonator cu Atributii de Director al Direcției Știri.

In urma participării la evaluare, Secretariatul Comisiilor de Evaluare, constituit potrivit ORDG nr. C/373/2014, i s-a comunicat rezultatul obtinut urmare a evaluarii.

In urma desfasurarii evaluarii anuale a managementului executiv, conform Regulamentului privind selecția managerilor si evaluarea managementului executiv in cadrul SRTv, aprobat prin Hotararea Consiliului de Administrație nr. 55/2013, cu modificările si completările ulterioare, si a soluționării contestatiilor si sesizărilor depuse, membrii Comisiei pentru soluționarea contestatiilor, comisie constituita conform Ordg nr. C/374/2014, au apreciat ca procesul de evaluare a fost viciat in cazul evaluarilor Coordonatorului cu atributii de Director Știri, domnul Claudiu Lukacsit (conform Raportului nr. 134581/26.01.2015) si a coordonatorului cu atributii de Producător Executiv, doamna Ioana Cătălina Popescu (conform răspunsului înregistrat cu nr. 134592/05.03.2015) si s-a decis anularea evaluarilor anuale in aceste doua cazuri.

Desi anularea evaluarilor nu este prevăzută de Regulament, o astfel de abordare este absolut necesara, in condițiile in care rapoartele de activitate ale celor doi manageri, Coordonatorul cu atributii de Director Știri, domnul Claudiu Lukacsi, respectiv coordonatorul cu atributii de Producător Executiv, doamna Ioana Cătălină Popescu, sunt identice de la criteriul/capitolul A pana la criteriul / capitolul F, iar comisiile de evaluare nu au tinut cont de acest aspect.

Pe cale de consecința, in mod legal, prin art. 1 din Hotararea HCA nr. 40/2015, (anexata prezentei), Consiliul de Administrație al SRTv, a aprobat constituirea unei noi comisii de reevaluare manageriala a reclamantului, avand ca baza de fundamentare Raportul comisiei de contestatii (anexat prezentei) prin care s-a anulat evaluarea managerilor Oana Popescu si Claudiu Lukacsi.

Urmare a reevaluarii reclamantului, acesta a obținut un rezultat nesatisfacator cu consecința încetării mandatului managerial conform actului adițional la CIM agreat de către reclamant.

Reclamantul a depus comisiei pentru soluționarea contestatiilor o contestatie prin care a solicitat reeavaluarea punctajului obținut in data de 03.04.2015.

Comisia pentru soluționarea contestatiilor constituita in baza Ordinului C/87/26.03.2015, respectiv a Ordinului C/ 88/26.03.2015, si reunita in data de 09 aprilie 2015, orele 12.30, la sediul Societatii Romane de Televiziune, cu ocazia lucrărilor Comisiei pentru soluționarea contestatiilor, constituita in baza Ordinului C/87/26.03.2015, denumita in continuare " Comisia";, formata din: - Președinte Director General, - manager de proiect, - consilier juridic, - Observator Sindicat - SPUS TV, a analizat Contestatia depusa de reclamant, producător TV, coordonator cu atributii de Director Direcția Știri, înregistrata sub nr. 134605/07.04.2015, asupra modului de respectare a procedurii privind organizarea si desfasurarea reevaluarii a dispuse in conformitate cu prevederile Ordinului C/87/26.03.2015, respectiv Ordinului C/ 88/26.03.2015.

In conformitate cu prevederile art. 33 din Regulamentul privind selecția managerilor si evaluare managementului executiv in cadrul SRTv, aprobat prin Hotararea Consiliului de Administrație nr. 55/2013, cu modificările si completările ulterioare, Comisia are competenta sa analizeze respectarea procedurii privind organizarea si desfasurarea reevaluarii, drept consecinta fiind respinsa contestatia reclamantului.

Cu privire la pct 1.2 pag. 12 din contestatie, prin care reclamantul a mentionat ca angajatorul are dreptul dar si obligația sa stabileasca atributiile si sarcinile postului pentru fiecare categorie profesionala precizând totodata ca: "nu i-a fost comunicata nicio fisa a postului aferenta funcției de conducător de departament ocupat de reclamat care sa permită o eventuala identificarea criteriilor de evaluare a reclamantului";, face urmatoarele precizări: reclamantul este angajat al Societatii Romane de Televiziune avand funcția de execuție de Producător TV la Direcția Știri, Producție Editoriala Știri si Emisiuni-aceasta fiind încadrarea sa pe funcție conform Contractului Individual de Munca nr. 1248 din 01.08.1994, iar începând cu data de 01.09.2013 pana la data de 31.12.2016, acesta exercita suplimentar funcției de execuție si atribuții de coordonare, si nu cum greșit a mentionat reclamantul in pag. 2 primul paragraf. In anexa la actul adițional din data de 01.02.2013 a reclamantului exista specificate obiectivele propuse pe perioada coordonării; ulterior, in anul 2014, reclamantul, prin adresa nr. 107250/27.08.2014, a comunicat Dep. Resurse Umane faptul ca evaluarea nu poate avea loc in lipsa anexei -manageriale si in lipsa prorogării termenului de 31.12.2013. Conform actului adițional, in lipsa anexei manageriale si in lipsa prorogării termenului de 31.12.2013, evaluarea nu poate avea loc. Proiectul managerial a tinut loc de anexa manageriala.

Reclamantul a prezentat Dep. Resurse Umane.- "stadiul îndeplinirii obiectivelor din proiectul managerial" si a precizat ca materialul astfel întocmit, "nu poate constitui anexa manageriala", (pag. 2, ultimul paragraf din adresa nr. 107.250/27.08.2014). Așadar, dupa momentul comunicării de către reclamant a adresei nr. 107250/27.08.2014, nu s-a mai incheiat acea anexa manageriala datorita refuzului explicit, pe de o parte si implicit pe de alta parte, enuntat de către reclamant, prin adresa nr. 107250/27.08.2014. Nu exista postul de coordonator cu atributii de Director al Direcției de Știri cum greșit mentioneaza reclamatul (pag. 13 din contestatie), exista doar postul lui de execuție - Producător TV.

Urmare a concursului de proiecte de management al structurilor, prin acordul pârtilor dintre Angajator si salariații castigatori, au fost încheiate acte adiționale la contractul individual de munca in care a fost mentionat, in mod expres ca: "activitatile de coordonare corespondente funcției de conducere sunt exercitate in completarea activîtatilor si atributîunilor de baza, respectiv, suplimentar atributiiunilor prevăzute in fisa postului, conform proiectului managerial si anexei manageriale parte integranta a actului adițional, respectiv, a contractului individual de munca;

Toti acei "coordonatori cu atributii de..."; au "funcție de conducere"; si ca aceasta "va fi atribuita prin concurs de proiecte manageriale si remunerata prin indemnizație de conducere care se adauga salariului aferent execuție";

Aceștia, au primit doar sarcina de a exercita, in plus pe langa atributiile funcțiilor de execuție pe care le-au exercitat pana la restructurarea din 2013, si pe acelea de coordonatori ai structurilor nou infiintate cu aceeași ocazie;

Sarcinile de a prelua si atributiile de coordonatori ai structurilor nou infiintate, sunt inscrise in actele adiționale la contractele individuale de munca pe care acești coordonatori le-au încheiat cu Directorul General al institutiei;

In toate aceste acte adiționale, a fost înscrisa obligația ca: "începând cu data de 1.09.2013, pana la 31.12.2016, salariatul va exercita si sarcini de coordonator cu atributii de director al Structurii, suplimentar atribuțiilor prevăzute in fisa postului, conform proiectului managerial, si respectiv anexei manageriale, parti integrante ale prezentului act adițional."

Cu privire la capatul de cerere prin care reclamantul solicita daune morale, pentru motivele aratate mai sus, solicta sa se constate ca aceasta pretentie este nefondata.

Cu privire la capatul de cerere prin care reclamantul solicita cheltuieli de judecata, avand in vedere cele mai sus evidentiate, arata ca aceasta pretentie este nefondata.

In drept, s-a întemeiat întâmpinarea pe dispozițiile Codului Muncii, art. 205 și urm. din Codul de procedură civila, ale Legii nr. 41/1994, HCA NR. 40/ 2015, HCA nr. 121/2012, CIM si acte adiționale, HCA NR. 55/2013, proces verbal nr. 134609/14.04.2015.

In cauza s-a incuvintat si administrat proba cu inscrisuri.

Analizand actele si lucrarile dosarului instanta retine urmatoarele:

Reclamantul este salariatul pârâtei în baza Contractului individual de munca nr.1248/01.08.1994-fila119, modificat ulterior prin Acte Aditionale succesive, in funcția de Producător TV la Direcția Știri, Producție Editoriala Știri si Emisiuni.

Prin actul adițional la contractul individual de munca fila 118, se stipuleaza ca se completeaza CIM in sensul ca reclamantul va exercita in perioada 01.09.2013-31.12.2016 si sarcini de Coordonator cu atributii de Director al Directiei de Stiri, suplimentar atributiilor pevazute in fisa postului conform proiectului managerial si respectiv anexei manageriale care constituie parti integrante ale acestuia.

Se mai arata ca anexa manageriala cuprinde indicatorii de performanta pentru exercitiile financiare 2014-2016 si este consituita din poiectul managerial pentru perioada 02.09.-31.12.2013, urmand ca pana la data de 15.12.2013 sa fie agreati indicatorii de performanta pentru intregul mandat. Fisa de post a salariatului se completeza corespunzator.

Inncheierea acestui Act Aditional a fost urmarea castigarii de catre reclamant a concursului de proiecte manageriale.

Demersul procesual in cauza il constituie contestarea rezultatului privind reevaluarea anuala a activitatii reclamantului, cu consecinta mentinerii rezultatului primei evaluari.

Instanta retine ca prin Ordinul nr.C/88/26.03.2015-fila 154 s-a aprobat calendarul reevaluarii anuale a managementului Coordonatorului cu atributii de Director al Directiei de Stiri (reclamantul) si a Coordonatorului cu atributii de Producator Executiv Stiri.

In Etapa I se analizeaza rapoartele de activitate, iar in Etapa a II-a managerii trebuiau sa sustina raportul de activitate in cadrul unui interviu.

Procedura de evaluare este reglementata de dispozitiile Cap.III din ROI.

Instanta retine ca potrivit disp art.242 C.M. criteriile și procedurile de evaluare profesionala a salariaților trebuie să se regăsească în conținutul regulamentului intern, iar conform art.244 C.M., orice modificare ce intervine în conținutul contractului individual de muncă, a fișei postului și a regulamentului intern este supusă procedurilor de informare. De asemenea, conform art.245, orice salariat interesat poate sesiza angajatorul cu privire la dispozițiile regulamentului intern, în măsura în care face dovada încălcării unui drept al său.

Criteriile de evaluare reprezintă abilitățile profesionale și comportamentul/atitudinile necesare salariatului pentru a îndeplini în mod optim obiectivele, sarcinile de bază și atribuțiile de serviciu.

Scopul evaluării salariaților constă în îmbunătățirea performanței organizaționale prin aprecierea performanțelor profesionale individuale și dezvoltarea competențelor profesionale și personale ale salariaților, iar principiile de baza aplicabile in procedura evaluării performanțelor profesionale ale salariatului sunt obiectivitatea, cooperarea si comunicarea continua si respectarea demnității salariatului.

Evaluarea reclamantului este anuala și se face pe baza obiectivelor și indicatorilor stabiliți prin fișa postului și prin Regulamentul cu privire la evaluarea performanțelor profesionale.

Conform procesului verbal al Etapei I nr.134423/11.02.2015 reclamantul a obtinut un punctaj de 75,20 puncte. Procesul verbal a fost semnat de catre toti membrii comisiei, unul dintre ei Surugiu Romina Gabriela mentionand ca observatii faptul ca raportul de activitate al Coordonatorului cu atributii de Director Stiri este identic cu cel al Coordonatorului cu atributii de Producator Executiv Stiri, drept pentru care a punctat doar punctul 56 din Program si plan de actiune si obiectivele lui.

Observatiile acesteia se reflecta in nota acordat-Nota 3, in conditiile in care ceilalti 4 membrii au punctat pe reclamant cu note de la 80 la 100.

Conform procesului verbal al Etapei a II-a nr.134498/12.02.2015 reclamantul a obtinut un punctaj de 87,00 puncte-fila 156.

Asa cum reiese din continutul acestuia sustinerea raportului s-a facut pe baza criteriilor prevazute in grila de notare si ponderea stabilita conform procesului-verbal de stabilire a punctajului incheiat in data de 26.01.2015.

Rezultatul final al evaluarii s-a stabilit ca fiind 81,10 puncte.

Dupa finalizarea acestei proceduri Surugiu Romina Gabriela, membru al Comisiei de Evaluare, formuleaza o sesizare inregistratat sub numarul 134570/24.02.2015 (aspect ce reiese din continutul Raportului Comisiei de Solutionare a Contestatiilor nr.134581/26.02.2015 aflat fila 94 dosar, mentiune de la pagina 8 punctul 7 Raport) prin care invedereaza acestei comisii aspectele ce se regasesc in continutul observatiilor facute cu ocazia Etapei I a evaluarii reclamantului.

Comisia decide astfel anularea procesului de evaluare, retinand vicierea acestuia si dispune reevaluarea, motivat de faptul ca membrii comisiei nu au tinut cont ca proiectul managerial trebuia sa fie intocmit individual si nu in echipa, iar fiecare manager are obiective proprii pe care trebuie sa le indeplineasca.

La data de 09.03.2015 i se aduce reclamantului la cunostinta ca procesul verbal de evaluare a fost anulat.

Prin Informarea nr. DRU/59016/11.03.2015-fila 71 se reglementeaza ca se va relua, in cazul reclamantului, integral procedura de evaluare acesta urmand a depune un nou raport de activitate.

Conform procesului verbal al Etapei I nr.134601/02.04.2015-fila 283 reclamantul a obtinut un punctaj de 87,66 puncte. Procesul verbal a fost semnat de catre toti membrii comisiei, fara obiectiuni.

Conform procesului verbal al Etapei a II-a nr.134603/03.04.2015 reclamantul a obtinut un punctaj de 60,00 puncte-fila 286, rezultat di acordarea unui punctaj identic de catre cei trei membrii ai comisiei de reevaluare, aceeasi care l-au punctat pe reclamant in prima etapa.

Rezultatul final a fost de 73,83 puncte sub cel de 75,00 puncte prevazut de art.31(5) ROI, atargand calificativul "Nesatisfacator";.

Din analiza inscrisurilor evidentiate mai sus, coroborate cu prevederile referitoare la evaluare din continutul ROI, instanta retine ca ata anularea rezultatului primei evaluari, cat si constituirea comisie de reevaluare si procesul reevaluarii sunt netemenice si nelegale.

Astfel, conform Regulamentului privind selectia managerilor si evaluarea managementului executiv in cadrul SRTV-fila 41, aprobat prin Hotararea nr.55/2013 a Consiliului de Administratie al SRTV-fila 40, art.2(1) lit.";h"; Anexa manageriala reprezinta anexă la contractul individual de muncă al salariatului, în care sunt prevăzute obiectivele manageriale, care poate fi modificată în urma evaluării managementului executiv, in acord cu propunerile managerului și concluziile comisiei de evaluare. In cazul managerilor care ocupă funcții de conducere a compartimentelor reprezentate în Comitetul Director, respectiv în Comitetele Directoare ale studiourilor teritoriale, anexa managerială cuprinde și obiectivele corespunzătoare exercitării acestei calități.

Conform art. 5 alin. (1) din Regulament, evaluarea managementului executiv reprezintă verificarea de către societate a modului în care au fost realizate obligațiile asumate prin anexa managerială la contractul individual de muncă, iar potrivit art. 5 alin. (2) în toate cazurile, evaluarea prevăzută la alin. (1) se va face în considerarea obiectivelor stabilite în anexa managerială (...)

Raportat la intocmirea acesteia nu exista dubiu ca ar fi existat o asemenea Anexa in ceea ce-l priveste pe reclamant.

Instanta nu poate primi sustinerile paratei cum ca nu a intocmit-o deoarece reclamantul nu a dat curs solicitarii sale de a indica obiectivele actuale si viitoare. Instanta retine ca parata a solicitat reclamantului sa comunice aceste obiective, iar reclamantul, prin raspunsul din data de 27.08.2014 a incunostiintat ca gradul de realizare ar trebui sa se raporteze la Anexa manageriala si nu la obiectivele realizate in trecut sau care urmeaza a fi realizate. Totodata retine insa si faptul ca acest raspuns al reclamantului este o aparare raportat la viitoarea evaluare ce i se va realiza, aparare care se pliaza in intregime pe dispozitiile di Regulament, evidentiate mai sus, in sensul ca evaluarea managementului executiv reprezintă verificarea de către societate a modului în care au fost realizate obligațiile asumate prin anexa managerială la contractul individual de muncă.

Parata nu justifica insa de ce aceasta solicitare s-a facut catre reclamant abia la data de 12.08.2014-fila 39, desi in Actul aditional se prevedea de catre ambele parti ca Anexa manageriala va fi elaborata la pana la data de 15.12.2013, si de ce in pofida raspunsului dat de catre reclamant nu a procedat la intocmirea acesteia, la stabilirea obiectivelor manageriale, la comunicarea acestora catre reclamant, iar in cazul refuzului expres al reclamantului la declansarea unor eventuale alte proceduri, sau la aprecierea activitatii reclamantului, ulterioara acestei comunicari, ca neconforma cu obiectivele trasate.

Anexa manageriala reprezinta un act agreat de ambii parteneri contractuali, insa elaborarea acesteia este atributul exclusiv al angajatorului care nu-si poate invoca propria culpa sustinand ca reclamantul nu a agreat o Anexa care nici macar nu a fost elaborata, in justificarea anularii evaluarii initiale cand rezultatul acesteia nu ar fi considerat potrivit pentru angajator..

Pe de alta parte nici macar dispozitiile referitoare la completarea corespunzatoare a Fisei de post a salariatului, dispozitii cuprinse in Actul Aditional prin care s-a stabilit ca reclamantul va exercita in perioada 01.09.2013-31.12.2016 si sarcini de Coordonator cu atributii de Director al Directiei de Stiri, suplimentar atributiilor pevazute in fisa postului initiala, nu au respectate, acestea reprezentand tot obligatii ale angajatorului.

In consecinta, instanta retine ca evaluarea nu a fost conforma cu dispozitiile art. 5 din Regulament, insa faptul ca ambele parti, angajator/salariat au purces la derularea acestei procesuri respectiv s-au suspus acestei proceduri, in lipsa aceste anexe, denota ca ambii parteneri au agreat ca la nivelul anului 2014 evaluarea activitatii de management a reclamantului sa se faca pe baza proiectului managerial.

La prima evaluare de altfel asa au si decurs lucrurile, evaluarea facandu-se pe baza proiectului managerial intocmit de catre reclamant.

Conform art. art. 33 din Regulament, managerii au dreptul sa formuleze contestații, asupra modului de respectare a procedurii privind organizarea și desfășurarea evaluării, astfel ca instanta retine ca singurele motive ce pot duce la o solutie de admiterea a unei asemenea contestatii sunt cele legate de modul de respectare a procedurii privind organizarea și desfășurarea evaluării.

In atare situatie, chiar daca am aprecia ca este posibila o sesizare din oficiu, desi in speta este vorba de o sesizare a unui membru al comisiei de evaluare, sesizarea aceasta nu poate sa vizeze alte aspecte decat cele legate de modul de respectare a procedurii privind organizarea și desfășurarea evaluării.

Or, aspectele legate de identitate/asemanare a doua proiecte nu se circumscriu celor legate de modul de respectare a procedurii privind organizarea și desfășurarea evaluării.

Pe de alta parte aceste aspecte referitoare la identitatea/asemanare celor doua proiecte au fost relevate de catre membrul de comisie, titular al sesizarii, care a semnat procesul verbal al Etapei I nr.134423/11.02.2015 cu aceste observatii.

Astfel, instanta retine ca aceste aspecte au facut deja obiectul deliberarii membrilor Comisiei de evaluare care nu au achiesat la sustinerile d-nei Surugiu, fapt relevat de notarile acordate de la 80 la 100, in pofida notei acordate de catre d-na Surugiu de 3.

La o eventuala contestatie ar fi putut fi indrituit reclamantul care ar fi putut aduce critici legate de obiectivitatea evaluarii in conditiile in care a primit pe acelasi proiect 100 puncte de la unul din membrii comisiei si un punctaj de 3,00 de la un alt membru al comisiei, celelate note fiind spre punctajul maxim.

Mai retine instanta ca nu exista vreo dispozitie interna care sa reglementeze continutul proiectului managerial, in sensul ca se interzice ca pasaje din acesta sa se regaseasca in alte proiecte. Pe de alta parte cele doua proiecte au fost elaborate de catre doi manageri care functionau in acelasi departament, activitatea lor fiind comuna, ceea ce poate determina aspecte ale unor activitati, proiecte, elemente comune.

In consecinta, nu se poate retine ca intemeiata anularea primei evaluari, instanta neputand retine motive de viciere a procesului de evaluare asa cum a retinut Comisia de contestatii.

Mai mult decat atat instanta apreciaza ca, fata de aceasta modalitate de abordare a situatiei in ceece priveste reevaluarea in conditiile in care a fost efectuata din initiativa paratei care s-a prevalat de propriile nereguli in procesul de evaluare initiala ( notarea raportului de activitate a reclamantului a fost viciată, neluându-se în considerare și subcriteriile), evaluare ce nu a fost contestata de catre salariat, este incalcat principiul bunei credinte prevazut de art 8 din Codul Muncii care stipuleaza ca relatiile de munca se bazeaza pe principiul consensualitatii si al bunei credinte astfel ca pentru buna desfasurare in viitor a relatiilor de munca participantii la raporturile de munca se vor informa si se vor consulta reciproc in conditiile legii si ale contractelor colective de munca, principiul egalitatii de tratament pevazut de art 5 Codul muncii care prevede ca in cadrul relatiilor de munca functioneaza principiul egalitatii de tratament fata de toti salariatii si angajatorii.

Masura evaluarii in afara contestarii rezultatului evaluarii anuale de catre salariat ar constitui un mod facil de eludare a situatiilor in care legea stabileste clar modalitatile de desfacere a raporturilor de munca sau incetarea mandatelor, prin inlesnirea anularii unui punctaj corespunzator, obtinut la evaluarea anuala, printr-o reevaluare, care dupa cum insusi parata recunoaste in intampinare nu este prevăzută de Regulament.

Astfel, fata de faptul ca evaluarea repezinta un criteriu de apreciere a conduitei profesionale si a respectarii atributiilor salariatului, in cadrul societatii s-ar deschide calea spre o practica prin modificarea ulterioara a punctajului obtinut in urma evaluarii, ca atribut exclusiv al angajatorului, neasigurand astfel salariatului protectie privind stabilitatea in desfasurarea relatiilor de munca.

Pe de alta parte, aceeasi Comisie a decis ca reevaluarea sa se faca pe baza obiectivelor proprii pe care trebuie sa le indeplineasca fiecare manager.

In atare situatie instanta retine imposibilitatea reevaluarii in lipsa unei Anexe manageriale care sa cuprinda obiectivele proprii pe care trebuia sa le indeplineasca fiecare manager, Anexa pe care angajatorul nu a elaborat-o.

Pasind mai departe la analiza procedurii de reevaluare, desi fata de considerentele mai sus enuntate, era suficient ca instanta sa se pronunte asupra nelegalitatii reevaluarii, nu putem sa nu observam, ca la Etapa I, aceea ce consta in analizarea proiectului, reclamantul a fost notat cu un punctaj mai mare decat in Etapa I a evaluarii.

Astfel daca pe proiectul initial conceput dupa o perioada care i-a dat posibilitatea sa-l elaboreze in mod documentat, si in cunostinta de cauza ca acesta va sta la baza evaluarii sale de manager, a obtinut nota 75,20, pe proiectul depus ulterior si revitalizat (expunerea a fost facuta individual si nu prin referire la activitatea comuna cu a Producatorului Executiv, si a rearanjat capitole) intr-o perioada mai mica de o luna, reclamantul obtine 87,66 puncte.

Surprinzator insa, in etapa interviului, aceea ce consta in sustinerea proiectului scris, obține o nota foarte mica, fata de cea obtinuta initial, rezultatul unui consens al membrilor comisie, aceeasi care i-au acordat si punctajul in prima etapa.

Procedand la ascultarea audio a inregistrarii pe suport CD-fila 92, a Etapei interviului, instanta retine ca acesta nu a vizat in nici o masura sustinerea proiectului managerial de catre recamant, ci acesta a fost supus unor intrebari tendentioase, ofensatoare la adresa reclamantului, membrii comisiei nefiind in masura a-si cunoaste atributiile si rolul lor in cadrul acestei proceduri.

Astfel, unul din membrii comisiei afirma ca ei "nu au avut acces la documentele la care au avut acces cei din prima comisie";, astfel ca cer lamuriri reclamantului referitoare la existenta suprapunerii prezentului raport cu primul raport depus de catre acesta, in conditiile in care motivul anularii primei evaluari era legat de modalitatea de redactare a acestui raport.

Reclamantul, in mod profesional raspunde ca atata vreme cat proiectul mangerial al sau si al Directorului Executiv a fost comun aceasta a determinat ca si rapoartele manageriale sa aiba acelasi caracter, pentru a primi din partea unui membru al comisiei o concluzie tendențios adresata, cu depasirea atributiilor de membru al comisiei de reevaluare "inseamna ca este cineva in plus si castiga degeaba salariul";.

Or, persoanele desemnate in comisia de evaluare, retine instanta, ca nu au si atributii de a apreciere si analiza a organigramei institutiei parate, si nici competenta in acest sens, nefiind acesta cadrul in care se puteau face asemenea aprecieri.

Interviul continua in aceeasi maniera, unul dintre membrii comisiei, care asa cum s-a afirmat mai sus nici nu a avut acces la proiectele manageriale ce au stat la baza primei evaluari, se manifesta in sensul ca "nu am mai vazut pana acum vreun raport de activitate, dar uitandu-ma acum e identic cu cel anterior";.

Ulterior se afirma ca "noi nu investigam, sa facem politie, ci vrem sa vedem ce s-a facut initial";, indepartandu-se astfel de la scopul reevaluarii, anume aprecierea raportului nou intocmit.

Astfel, se desprinde concluzia ca la reevaluare comisia nu a facut aprecieri asupra sustinerii de catre reclamant a noului proiect, a facut mai mult o ancheta de plagiat, fiind interesata cine de la cine s-a inspirat, ceea ce vine in contradictie chiar cu propria lor reevaluare facuta in prima etapa, in cadrul careia, dupa cum am arat mai sus, aceleasi persoane au acordat pe noul proiect un punctaj mult mai mare decat cel primit de catre reclamant pe primul proiect.

Dupa mai bine de o ora de mirari, uimiri, exclamatii ale membrilor comisiei, unul dintre acestia afirma ca e timpul sa "intram pe fond";, fond care nu are legatura cu fondul evaluarii, urmand o serie de imputari, acuze, legate de modul in care s-au derulat anumite interviuri, durata acestora, subiectii acestora si faptul ca ar reiesi ca anumite persoane din anumite partide ar fi fost favorizate fata de alte persoane cu alta apartenenta politica, imputari pe care instanta le retine ca excedand cadrului unei reevaluari, dar care se finalizeaza cu incurajarea data de unul dintre membrii "nu va judecam, am venit cu ganduri bune";.

In consecinta, fata de aspectele invederate mai sus instanta retine ca etapa interviului a fost nelegala, nefiind respectate dispozitiile art.27(1) lit.";b"; din Regulamentul privind selectia managerilor si evaluarea managementului executiv.

In considerarea celor expuse instanta apreciaza ca masura reevaluarii reclamantului a fost una abuziva astfel ca, va admite cererea, va anula procesul-verbal nr.134609/14.04.2015, prin care a fost respinsa contestatia reclamantului impotriva rezultatului reevaluarii, iar pe cale de consecinta va anula reevaluarea reclamantului, cuprinsa in procesele verbale nr.134601/02.04.2015 si nr.134603/03.04.2015 si va mentine evaluarea reclamantului, cuprinsa in procesele verbale nr.134423/11.02.2015 si nr.134498/12.02.2015.

In privința capătului de cerere privind plata daunelor morale, instanta il apreciaza ca intemeiat pentru urmatoarele motive:

Astfel, instanța considera că sunt întrunite în sarcina paratei condițiile răspunderii patrimoniale, conform art. 253 C.muncii, care prevede faptul că angajatorul este obligat în temeiul normelor și principiilor răspunderii civile contractuale, să îl despăgubească pe salariat în situația în care acesta a suferit un prejudiciu moral din culpa angajatorului, în timpul îndeplinirii obligațiilor de serviciu sau în legătură cu serviciul acesta manifestând, în calitate de angajator, o conduită culpabilă, generatoare a unui prejudiciu moral față de reclamant, în contextul reevaluarii reclamantului, in urma careia a obtinut un rezultat nesatisfacator cu consecința încetării mandatului managerial.

În acest sens, instanța a avut în vedere împrejurarea că reclamantul a desfășurat o activitate îndelungată în cadrul societății parate, iar activitatea sa profesională a avut un caracter ascendent, fapt dovedit prin evoluția funcțiilor sale deținute în cadrul societății, culminand cu cea de Coordonator cu atributii de Director al Directiei de Stiri.

Totodată, activitatea desfășurată de reclamant în cadrul societății parate, pana la momentul reevaluarii, a fost calificată ca foarte bună, împrejurare ce nu a fost infirmată de parata .

Deopotrivă, prin actul adițional la contractul individual de munca nr. 1248/01.08.1994 (fila 29), reclamantul a beneficiat de o majorare a salariului de 3000 lei incepand cu data de 01.09.2013 a urmare a exercitarii unor sarcini suplimentare de coordonator cu atributii de Director al Directiei de Stiri, calitate care ii ofera in mod indirect un statut de persoana publica.

Instanța apreciază, prin raportare la toate considerentele care au fundamentat soluția de anulare a masurii reevaluarii, că întreaga conjunctură în care reclamantul s-a regăsit urmare a desființării mandatului managerial, a făcut ca aceasta să sufere, indiscutabil, un prejudiciu moral, inerent în situația dată, constând în disconfortul psihic și frustrarea resimțite în contextul pierderii calității sale și care nu ar fi susceptibile de reparare doar prin constatarea încălcării de către angajator a dispozițiilor art. 65 C.muncii, concluzie care se impune din perspectiva funcției efective exercitate de reclamant în cadrul societății și a activității performante pe care o desfășurase de-a lungul unei perioade de timp considerabile.

Se mai retine de catre instanta ca prejudiciul moral constă în atingerea adusă imaginii și demnității reclamantului prin emiterea unor rezultate nelegale și nereale, creandu-i astfel o imagine falsă, a unui slab profesionist, reputația și prestitgiul de jurnalist și manager de presa suferind grave prejudicii cu atat mai mult cu cat prin natura functiei sale orice masura poate avea repercursiuni grave pentru viitor asupra asupra reclamantului. Acest fapt este de natură să îi creeze reale dificultăți în sectorul in care activeaza profesional.

În consecință, rezultă că reclamantul a suferit incontestabil un prejudiciu moral, ca urmare a lezării demnității sale în plan personal, profesional și social, susceptibil de reparație prin obligarea paratei la plata unei dezdăunări proporționale cu întinderea acestui prejudiciu.

Pentru aceste considerente, în baza art. 253 C.muncii, instanța va obliga parata să plătească reclamantului suma de 10.000 lei reprezentând daune morale.

Va respinge ca neintemeiata cererea reclamatului de obligare a paratei la plata cheltuielilor de judecata, acesta nefacand dovada efectuarii unor cheltuieli cu acest titlu in prezenta cauza.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Admite cererea formulată de reclamantul ***având , cu domiciliul procesual ales în , în contradictoriu cu pârâta ***având , cu sediul în , in parte.

Anuleaza procesul-verbal nr.134609/14.04.2015.

Anuleaza reevaluarea reclamantului, cuprinsa in procesele verbale nr.134601/02.04.2015 si nr.134603/03.04.2015.

Mentine evaluarea reclamantului, cuprinsa in procesele verbale nr.134423/11.02.2015 si nr.134498/12.02.2015.

Obliga parata sa plateasca reclamantului suma de 10.000 lei cu titlu de daune morale.

Respinge ca neintemeiata cererea reclamatului de obligare a paratei la plata cheltuielilor de judecata.

Cu apel in 10 zile de la comunicare, care se va depune la Tribunalul Bucuresti - Sectia a VIII-a.

Pronuntata in sedinta publica, astazi 20.11.2015.

Președinte Asistent judiciar Asistent judiciar

Grefier

Red. jud. ./tehnored. ./4ex. Com. 2 ex.

← Minori şi familie - plasament . Jurisprudență Minori		Pensie suplimentara la salariul in valuta. Jurisprudență... →

Anulare act. Jurisprudență Prejudicii, daune

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Anulare act. Jurisprudență Prejudicii, daune