Minori şi familie - plasament . Jurisprudență Minori
| Comentarii |
|
Tribunalul BUCUREŞTI Hotărâre nr. **** din data de 29.03.2016
DOSAR NR………….
ROMÂNIA
TRIBUNALUL BUCUREȘTI SECȚIA A IV-A CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR. ……….
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE ……….
TRIBUNALUL CONSTITUIT DIN:
PREȘEDINTE: DIT
GREFIER: DGL
Din partea Ministerului Public - Parchetul de pe lângă Tribunalul București a participat procuror CR.
Pe rol se află soluționarea cererii de chemare în judecată formulate de reclamanta ..........în contradictoriu cu pârâta .......... și intervenienții forțat .........., având ca obiect plasament.
Dezbaterile pe fondul cauzei au avut loc în ședința publică din data de .........., fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, ce face parte integrantă din prezenta sentință, când tribunalul, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat succesiv pronunțarea la datele de .........., când a pronunțat următoarea sentință:
TRIBUNALUL,
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele :
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 2 București sub nr. .........., la data de ..........(data poștei), reclamanta ..........a solicitat, în contradictoriu cu pârâta .........., ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea pârâtei la stabilirea unei legături personale cu minorul ..........; obligarea pârâtei la instituirea plasamentului familial al copilului către reclamantă, ca măsură de protecție specială și obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că a solicitat pârâtei, prin cererile înregistrate sub numerele ..........și .........., stabilirea legăturilor personale cu minorul .......... și încredințarea către reclamantă în plasament familial a aceluiași minor.
Autoritatea pârâtă nu a înțeles să dea un curs pozitiv solicitărilor sale, deși, îndeplinește toate condițiile obiective și subiective prevăzute de lege.
Astfel, art. 14 din Legea 272/2004 dispune următoarele: "Copilul are dreptul de a menține relații personale și contacte directe cu părinții, rudele, precum și cu alte persoane fata de care copilul a dezvoltat legături de atașament.
Copilul are dreptul de a-și cunoaște rudele și de a întreține relații personale cu acestea, precum și cu alte persoane alături de care copilul s-a bucurat de viața de familie, în măsura în care acest lucru nu contravine interesului său superior.
Părinții sau un alt reprezentant legal al copilului nu pot împiedica relațiile personale ale acestuia cu bunicii, frații și surorile ori cu alte persoane alături de care copilul s-a bucurat de viața de familie, decât în cazurile în care instanța decide în acest sens, apreciind că există motive temeinice de natura a primejdui dezvoltarea fizică, psihică, intelectuală sau morală a copilului";.
In cazul de față, așa cum a probat in fata autorității parate și cum va dovedi și în fața instanței de judecată, interesul superior al copilului este acela de a rămâne în legătură cu persoanele care i-au oferit afecțiune și un trai decent.
Minorul a fost încredințat in plasament familial familiei ........... Fiind prietenă de familie, a ajutat in toate demersurile pentru ca acest copil sa le fie încredințat în plasament, în vederea adopției.
După ce copilul a intrat in sânul familiei, a fost omniprezenta în viața acestuia.
A ajutat familia .......... atât cu resurse financiare, cât și cu aportul reclamantei în creșterea și educarea copilului.
Astfel, din fondurile reclamantei a organizat împreună cu familia excursii la munte, culminând prin a cumpăra bilete de avion pentru Israel, urmând a pleca în luna decembrie; a fost prezenta in viața copilului atât la grădinița cat si in raporturile de familie.
In timp, simțind afecțiunea pe care i-o poartă, a dezvoltat o legătura puternică.
A ajutat aceasta familie si prin prisma experienței sale în creșterea si educarea copiilor, fiind mama a cinci copii.
Mai mult, interacționând cu copilul, a putut observa ca acesta fusese abuzat in anterior.
Ulterior, acest copil a fost refuzat de familia .........., fiind dat din nou, în grija .......... Sectorul 2.
A intervenit in acest moment pentru a solicita păstrarea legăturii cu minorul si pentru a i se acorda șansa de a-i oferi un trai compatibil cu nevoile sale.
A îndeplinit toate condițiile de eligibilitate în vederea plasamentului, are o probitate morala ireproșabila si resurse financiare mai mult decât îndestulătoare.
Prin urmare, interesul superior al copilului este sa fie alături de persoane care îl iubesc si îi pot oferi toata grija necesara dezvoltării sale armonioase.
Principiul interesului superior al copilului este consacrat, in premiera pentru dreptul intern românesc, prin dispoziția articolului 2 al Legii nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, alături de alte principii fundamentale în materie. Norma amintita prevede ca "prezenta lege, orice alte reglementari adoptate în domeniul respectării și promovării drepturilor copilului, precum și orice act juridic emis sau după caz, încheiat în acest domeniu se subordonează cu prioritate principiului interesului superior al copilului. Principiul interesului superior al copilului este impus inclusiv în legătura cu drepturile și obligațiile ce revin părinților copilului, altor reprezentanți legali ai săi, precum și oricăror persoane cărora acesta le-a fost plasat în mod legal. Principiul interesului superior al copilului va prevala în toate demersurile și deciziile care privesc copiii, întreprinse de autoritățile publice și organismele private autorizate, precum și în cauzele soluționate de instanțele judecătorești";.
Legea 272/2004 consacra un capitol întreg, al III-lea, protecției speciale a copilului lipsit, temporar sau definitiv, de ocrotirea părinților. Legea prevede pentru astfel de ipoteza, instituirea unui plan individualizat de protecție (art. 54) al cărui obiectiv prioritar ii reprezintă reintegrarea copilului in familia sa și numai daca aceasta nu e posibila sau nu răspunde interesului superior al copilului, se va lua fata de acesta una dintre masurile de protecție speciala consacrate in lege: plasamentul, plasamentul in regim de urgenta și supravegherea specializata.
Plasamentul copilului in familia extinsa sau într-un serviciu de tip rezidențial se va dispune numai in cazul in care nu a putut fi instituita tutela ori nu a putut fi dispus plasamentul la familia extinsa, la un asistent maternal sau la o alta persoana sau familie. Plasamentul copilului in regim de urgenta se instituie numai cu privire la minorul abuzat sau neglijat, precum și daca acesta a fost găsit abandonat in unități sanitare (art.64).
Recenzia practicii judiciare in aceasta materie permite abstragerea unor criterii jurisprudențiale pe care instanțele le au in vedere in activitatea de judecata, criterii care justifica aplicarea masurilor de protecție speciala fata de copil.
Criteriul copilului abuzat. Plecând de la definiția legala a abuzului, instanțele pot încadra ca activitate abuziva fata de copil atât acțiuni îndreptate direct asupra copilului (exempli gratia recurgerea, de regula de către tata, la violente fizice sau amenințări fata de copil, exploatarea economica a acestuia) cât și acțiuni care, indirect, se răsfrâng asupra copilului, prin simplul fapt ca acesta asista la astfel de acțiuni - exemplul clasic este al copilului care e martor la dispute violente desfășurate intre părinții sai - ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus. Fiind un criteriu obiectiv, dovedirea abuzului este, in general, lesne de făcut, pe calea audierii copilului abuzat și, de multe ori, prin constatare medico-legala.
Totuși, pentru ca instanța să rețină prezentul criteriu in soluția pe care o da fata de copilul abuzat, in spiritul legii, consideră că în prezenta cauza poate fi dovedită repetabilitatea, o continuitate a abuzului. De asemenea, in lipsa aplicării unei masuri de protecție speciala, abuzul va continua.
Criteriul copilului neglijat de familie. Din analiza textului articolului 89 din Legea 272/2004, redat mai sus, rezulta ca aplicarea acestui criteriu nu este condiționata de stabilirea existentei și de natura poziției subiective a persoanei responsabile cu creșterea și educarea copilului in cauza, care a neglijat îndeplinirea obligațiilor legale fata de acesta. Suntem, cu alte cuvinte, in prezenta unui criteriu strict obiectiv, dar, spre deosebire de abuz, pentru reținerea acestui criteriu de către instanța in aprecierea interesului superior al copilului este necesara dovedirea următoarelor elemente: starea de pasivitate a ocrotitorului legal al copilului fata de obligațiile legale in privința creșterii, educării, supravegherii sau întreținerii acestuia, constând in actul propriu-zis de neglijare; urmarea dăunătoare pentru viața, dezvoltarea, integritatea sau, după caz, sănătatea copilului in cauza. Aceasta poate sa constea intr-un rezultat nefast, sau poate fi numai o periclitare, judecând după exprimarea folosita de textul normativ analizat; legătura de cauzalitate dintre faptul omisiunii care constituie neglijența și urmarea dăunătoare subsecventa descrisa.
In cazul de fata, aceasta stare de fapt nu mai trebuie probata, fiind evidenta prin masurile anterioare luate de către .........., si anume plasamentul familial.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 1528 si urm. Noul Cod Civil.
Pârâta ..........a depus la dosar, în temeiul art. 205 din Noul C.proc.civ., întâmpinare prin care a solicitat respingerea ca neîntemeiată a cererii de chemare in judecată.
În motivare, s-a arătat că înțelege să invoce excepția de necompetenta materiala, având in vedere obiectul cererii de chemare in judecata ce face referire la "obligarea pârâtei la instituirea plasamentului familial ca măsura de protecție sociala"; pentru minorul .........., potrivit prevederilor Legii nr. 272/2004 republicata; apreciază ca prezenta cauza este de competenta completelor specializate in materie de minori si familie, din cadrul Tribunalului București, conform art. 124 din Legea nr. 272/2004.
De asemenea,a invocat excepția lipsei calității procesuale active, având in vedere situația din prezenta cerere de chemare in judecata, prin care reclamanta solicita plasamentul familial al minorului .........., concluzionând faptul ca numita ..........nu are calitate procesuala activa in aceasta cauza, datorita faptului ca potrivit prevederilor Legii nr. 272/2004, o persoana poate primi in plasament unul sau mai mulți copii, fie atestându-se ca asistent maternal profesionist, fie solicitând plasament familial, ambele variante doar printr-o evaluare realizata de către ..........de pe raza sectorului in care copilul in cauza își are domiciliul, si la propunerea acestei instituții ce are ca scop ocrotirea intereselor minorilor.
Pârâta a invocat și excepția de prematuritate a cererii, motivat de faptul că potrivit prevederilor Legii nr. 272/2004, persoana care dorește in plasament un copil aflat in sistemul de protecție al unei .........., trebuie sa se adreseze cu o cerere in acest sens respectivei instituții. ..........sesizata, efectuează demersurile necesare in urma cărora, printr-o evaluare, stabilește daca la momentul respectiv, plasamentul unui copil din sistemul de protecție la o anumita persoana/familie este sau nu benefic pentru acesta. Răspunsul nefavorabil dat de către ..........unei astfel de solicitări, poate fi reevaluat in cazul in care condițiile ce au fost inițial evaluate se schimba intre timp.
Pentru aceste considerente, apreciază ca prezenta cererea de chemare in judecata este prematur formulata, mai ales ca la solicitarea formulata de către reclamanta, pârâta a apreciat ca la acel moment plasamentul minorului .......... la reclamanta ..........nu este benefic pentru creșterea si dezvoltarea armonioasa a minorului in cauza.
Totodată, pârâta a invocat excepția inadmisibilității cererii, considerând prezenta cerere de chemare in judecata ca fiind inadmisibila deoarece aceasta este o cauza ce privește un minor, astfel de cauze judecându-se după legi speciale - in speța, Legea 272/2004. Potrivit Legii nr. 272/2004, o persoana nu se poate adresa direct instanței de judecata pentru a solicita o măsura de protecție fata de un copil aflat in sistemul de protecție, atât timp cat nu a fost evaluata de către ..........unde copilul respectiv se afla instituționalizat, mai ales că la vremea respectivă, in urma unei solicitări prealabile, respectiva instituție a apreciat nefavorabila creșterii si dezvoltării copilului in cauza, luarea unei astfel de masuri.
Pe fondul cauzei s-a arătat că susținerile reclamantei sunt nefondate, având în vedere că prin cererea de chemare in judecata formulata, reclamanta susține ca pârâta "nu a înțeles sa dea un curs pozitiv solicitărilor";.
De fapt, prin răspunsul nr. .........., ....................i-a comunicat reclamantei faptul ca, potrivit rezultatelor obținute în urma evaluărilor la acea perioada, in răspunsul dat, menționându-se faptul ca "măsura de protecție instituita pentru copil se reevaluează trimestrial de către reprezentanții instituției, in cazul in care împrejurările care au stat la baza stabilirii acesteia s-au modificat";.
Cu privire la aceasta situație, s-a menționat ca din luna noiembrie 2013, reclamanta ..........nu a mai adresat nicio solicitare pârâtei cu privire la situația minorului ...........
Totodată, existenta unei relații de atașament intre reclamanta si minorul .......... este dificil de susținut, datorita faptului ca doamna ..........susține ca aceasta relație s-a dezvoltat in perioada in care minorul se afla în plasament la o familie, cunoștința a reclamantei. Considera ca la momentul respectiv doamna Fain ar fi trebuit sa sesizeze pârâta, aducându-i ca cunoștința faptul ca minorul interacționează mai bine cu aceasta, decât cu familia la care se afla in plasament.
La momentul la care s-a constat nepotrivirea dintre familia de plasament si minorul .........., măsura de protecție a fost încetată.
Referitor la susținerile reclamantei, potrivit cărora copilul .......... ar fi suferit anumite abuzuri, acesta a fost supus atât unei expertize medico legale cat si unor evaluări psihologice periodice in urma cărora a reieșit ca minorul nu a fost supus nici unui fel de abuz, nici fizic, nici emoțional.
Totodată, referindu-se la criteriul invocat de către reclamanta - criteriul copilului neglijat de familie, părinții copilului .......... nu sunt decăzuți din drepturile părintești, iar in cazul acestui copil nu se poate vorbi despre neglijare, minorul aflându-se in grija autorităților, beneficiind de măsura de protecție temporara stabilita in cadrul pârâtei. Totodată, aprecierea finalității demersurilor efectuate de către pârâtă in vederea ocrotirii interesului superior al copilului, revine tot ...........
În drept, au fost invocate dispozițiile art.205 C.proc.civ. și dispozițiile prevederilor Legii nr.272/2004, privind protecția si promovarea drepturilor copilului, solicitând totodată si judecarea in lipsa a cauzei ce face obiectul prezentului dosar.
Prin sentința civilă nr. .........., Judecătoria Sectorului 2 București a admis excepția necompetenței materiale cu privire la capătul de cerere privind obligarea pârâtei la instituirea măsurii plasamentului în privința minorului; a disjuns capătul de cerere privind legăturile personale cu minorul, urmând a se forma dosar separat; a acordat termenul în dosarul nou format, pentru administrarea probatoriului, la data de 22.07.2014, pentru când părțile au termen în cunoștință și a declinat competența de soluționare a prezentei cauze având ca obiect instituirea plasamentului familial, privind pe reclamanta .........., în contradictoriu cu pârâta ....................- .........., în favoarea Tribunalului București.
Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut că, potrivit art. 133 alin. 1 din Legea 272/2004, cauzele prevăzute de prezenta lege privind stabilirea măsurilor de protecție specială sunt de competența tribunalului de la domiciliul copilului.
Or, cererea reclamantei vizează în esență tocmai instituirea măsurii de protecție specială a plasamentului, în privința minorului ...........
Cererea a fost înregistrată pe rolul Tribunalului București - Secția a IV-a Civilă sub nr. .........., la data de ...........
Prin încheierea din .........., în baza art.248 alin.4 din Noul Cod de procedură civilă, tribunalul a unit cu fondul excepțiile inadmisibilității cererii, prematurității cererii și lipsei calității procesuale active a reclamantei.
La data de 21.05.2015, pârâta a solicitat introducerea în cauză a părinților copilului, ...........
Prin încheierea din 04.06.205, în raport de dispozițiile art. 78 alin. 1 N. C.pr.civ. și de cele ale art. 134 alin. 1 din Legea nr. 272/2004 republicată, tribunalul a dispus introducerea forțată în cauză, în calitate de reprezentanți legali ai copilului, a părinților minorului indicați de pârâtă și menționați în certificatul de naștere al copilului, respectiv .........., aceștia dobândind calitatea de intervenienți forțat. S-a avut în vedere faptul că în procesele având ca obiect stabilirea măsurilor de protecție specială a copilului este obligatorie citarea reprezentantului legal al copilului, iar potrivit art. 4 lit. c din Legea nr. 272/2004 republicată, părintele are calitatea de reprezentant legal al copilului.
În cauză a fost administrată proba cu înscrisuri.
Examinând cererea formulată de reclamantă în raport de dispozițiile Legii nr.272/2004 privind protecția si promovarea drepturilor copilului, cu modificările ulterioare, pe baza probelor administrate în cauză, tribunalul reține următoarele :
Minorul .........., născut la data de .........., în București, sectorul 2, este fiul intervenienților forțat .........., rezultat din afara căsătoriei.
Din raportul psihosocial privind copilul, din hotărârile judecătorești depuse la dosar, din actele medicale și din celelalte înscrisuri administrate în cauză, rezultă că minorul .......... a fost părăsit de către părinți în spital, la vârsta de 1 an și două luni, fiind întocmit procesul-verbal de constatare a părăsirii copilului nr..........., astfel încât prin dispoziția nr. .........., emisă de .......... ...................., s-a instituit plasamentul în regim de urgență al copilului la asistentul maternal profesionist ..........din rețeaua de asistență maternală a pârâtei, în conformitate cu dispozițiile art.65 alin. l din Legea nr.272/2004 privind promovarea și protecția drepturilor copilului.
Această măsură de protecție specială a fost înlocuită cu plasamentul la același asistent maternal profesionist, prin sentința civilă nr..........., pronunțată de ...........
Prin sentința civilă nr..........., pronunțată de .........., s-a încuviințat deschiderea procedurii adopției interne a copilului .........., iar prin sentința civilă nr. .........., pronunțată de .........., s-a dispus încredințarea copilului în vederea adopției către familia .........., măsură prelungită prin sentința civilă nr. 869/29.04.2013 a Tribunalului București - Secția a V-a Civilă.
Ulterior, prin sentința civilă nr. 1441/06.08.2013, pronunțată de Tribunalul București - Secția a V-a Civilă, s-a dispus revocarea măsurii încredințării copilului în vederea adopției către familia .........., deoarece familia adoptatoare nu a mai dorit continuarea procedurii adopției din cauza comportamentului agresiv și necontrolat al copilului.
În consecință, având în vedere faptul că minorul se afla lipsit de ocrotirea părintească, părinții acestuia nefiind găsiți, prin dispoziția nr. .........., emisă de .......... ...................., s-a instituit plasamentul în regim de urgență al copilului la asistentul maternal profesionist .........., care îl îngrijise anterior.
Întrucât prin cererea formulată la data de 09.07.2013, familia .......... .......... și .......... .......... a solicitat vizitarea copilului, între minor și familia substitutivă creându-se relații de apropiere și atașament, prin dispoziția nr. .........., emisă de .......... ...................., la cererea familiei substitutive s-a instituit plasamentul în regim de urgență al copilului la familia .......... .......... și .......... ...........
Ulterior, la data de 04.11.2013, familia .......... .......... și .......... .......... a solicitat pârâtei preluarea copilului din cauza comportamentului agresiv și necontrolat al acestuia, familia substitutivă suspectând săvârșirea unui abuz sexual asupra copilului în trecut.
Ca urmare, prin dispoziția nr. 2362/04.11.2013, emisă de .......... ...................., s-a instituit plasamentul în regim de urgență al copilului la asistentul maternal profesionist .........., din subordinea pârâtei, măsură înlocuită cu plasamentul la același asistent maternal profesionist prin sentința civilă nr. .........., pronunțată de Tribunalul București - Secția a IV-a Civilă.
Expertiza medico-legală efectuată de I.N.M.L. "Mina Minovici"; a infirmat suspiciunea de abuz săvârșit asupra copilului.
Întrucât asistentul maternal profesionist .......... a solicitat preluarea copilului de către ...................., comportamentul agresiv al copilului generând tensiuni și conflicte în familia asistentului maternal profesionist, minorul fiind diagnosticat cu ADHD, tulburări de conduită tip socializare cu heteroagresivitate fizică și verbală, tulburare de limbaj expresiv tip dislalie polimorfă, întârziere în dezvoltarea psihică (vârsta de dezvoltare 3 ani și 10 luni), prin dispoziția nr. 466/03.03.2014, emisă de .......... ...................., s-a instituit plasamentul în regim de urgență al copilului la .........., din subordinea pârâtei, măsură menținută prin sentința civilă nr. .........., pronunțată de Tribunalul București - Secția a IV-a Civilă.
Reintegrarea minorului în familie nu este posibilă, astfel cum rezultă din raportul psihosocial privind copilul, întocmit de pârâtă, din rapoartele de anchetă socială la ultimul domiciliu cunoscut al părinților acestuia și din celelalte înscrisuri administrate, întrucât părinții l-au părăsit în spital la vârsta de 1 an și două luni, au manifestat dezinteres vădit față de copil după instituționalizarea sa și nu au menținut relații personale cu acesta, nici un alt membru al familiei extinse neasumându-și responsabilitatea creșterii minorului.
Același dezinteres față de situația minorului l-au manifestat intervenienții forțat .......... și în cursul judecării cererii pendinte, întrucât, deși au fost legal citați prin toate modalitățile prevăzute de din Noul Cod de procedură civilă, nu s-au prezentat în fața instanței pentru a-și exprima opinia cu privire la situația copilului lor.
Din cele relevate anterior, rezultă că minorul se află în situația copilului neglijat, prevăzută de art.56 lit.c din Legea nr.272/2004, cu modificările și completările ulterioare, în sensul că părinții copilului au omis în mod voluntar a lua orice măsură subordonată responsabilității creșterii, îngrijirii și educării minorului, fapt care pune în pericol dezvoltarea fizică, mentală, spirituală, morală, socială, precum și sănătatea fizică și psihică a copilului, în sensul art.89 alin.2 din Legea nr.272/2004, împrejurare ce determină necesitatea acordării în continuare a protecției speciale copilului lipsit de ocrotirea părintească, potrivit art.50 din lege.
Prin cererea formulată la data de 13.11.2013, reclamanta ..........a solicitat pârâtei .................... vizitarea copilului .........., instituirea măsurii de protecție specială a plasamentului minorului la aceasta și deplasarea împreună cu copilul în Israel.
Având în vedere argumentele invocate de pârâtă în susținerea excepțiilor inadmisibilității cererii de chemare în judecată, prematurității cererii și lipsei calității procesuale active a reclamantei, unite cu fondul prin încheierea din .........., tribunalul apreciază că aceste excepții constituie în realitate apărări de fond și nu veritabile excepții procesuale, deoarece nu vizează condițiile de exercițiu ale acțiunii civile, ci netemeinicia cererii de chemare în judecată, în opinia pârâtei reclamanta neîndeplinind condițiile impuse de lege pentru a primi un copil în plasament, în sensul că nu are domiciliul în România și nu a fost evaluată de direcția generală de asistență socială și protecția copilului pentru a se stabili că prezintă garanțiile morale și condițiile materiale pentru a primi copilul în plasament.
Din raportul psihosocial privind copilul, din istoricul monitorizării legăturilor personale dintre reclamantă și copil, întocmite și semnate de reprezentanții pârâtei cu atribuții în monitorizarea cazului copilului, precum și din înscrisurile depuse de reclamantă, rezultă că deși inițial a permis vizitarea copilului de către reclamantă, pârâta în mod justificat nu a soluționat favorabil cererea reclamantei de instituire a plasamentului copilului la aceasta și de deplasare împreună cu copilul în Israel.
Astfel, potrivit dispozițiilor art.58 alin.2 din Legea nr.272/2004 republicată, persoana sau familia care primește un copil în plasament trebuie să aibă domiciliul în România, condiție pe care reclamanta nu o îndeplinea nici măcar la data introducerii acțiunii, din pașapoartele reclamantei, emise de autoritățile române, israeliene și din S.U.A., precum și din adresa emisă de Direcția de Evidență a Persoanelor ..........la data de 23.09.2014, rezultând că aceasta era cetățean român, israelian și american cu domiciliul în S.U.A., iar din precizarea acțiunii făcută de reclamantă la data de .........., la solicitarea tribunalului, precum și din buletinul de identitate al reclamantei emis de autoritățile israeliene la data de 26.11.2007, rezultând că aceasta era cetățean israelian cu domiciliul în Israel, toate actele de identitate ale reclamantei fiind valabile în același timp, potrivit mențiunilor înscrise în acestea. ( f.59-66 vol. I )
Potrivit dispozițiilor art.86 alin.2 din Noul Cod civil, dacă prin lege nu se prevede altfel, o persoană fizică nu poate să aibă în același timp decât un singur domiciliu și o singură reședință, chiar și atunci când deține mai multe locuințe.
Pe parcursul procesului, la data de 08.04.2015, reclamanta și-a stabilit domiciliul în România, răspunzând cerințelor art.58 alin.2 din Legea nr.272/2004, cu modificările ulterioare, deși din multiplele acte de identitate ale reclamantei, menționate anterior, rezultă că aceasta are stabilit domiciliul și în S.U.A. și Israel.
Din certificatele de cazier judiciar emise de autoritățile române, americane și israeliene, rezultă că reclamanta nu este cunoscută cu antecedente penale, iar din adeverințele medicale depuse la dosar, rezultă că la momentul examinării aceasta este clinic sănătoasă, nefiind făcute precizări cu privire la istoricul medical al reclamantei.
Totodată, prin sentința civilă nr. .........., pronunțată de Tribunalul București - Secția a IV-a Civilă, definitivă, au fost recunoscute pe teritoriul României efectele juridice depline ale sentinței de divorț pronunțate de Tribunalul Rabinic Regional din Ierusalim, din Israel, în dosarul nr..........., prin care la data de 10.04.2011 a fost desfăcută căsătoria încheiată între reclamantă și ..........și s-a consfințit convenția încheiată între soți cu privire la cererile accesorii divorțului, în temeiul acestei convenții reclamanta primind lunar de la fostul soț suma de 1500 euro, astfel cum rezultă din extrasele de cont depuse la dosar.
Reclamanta nu a făcut dovada că obține și alte venituri sau că în prezent desfășoară activități profesionale, fiind licențiată a Universității Ebraice din Ierusalim în limba engleză și istorie, potrivit diplomei depuse la dosar, declarațiile verbale ale reclamantei date în fața asistenților sociali din cadrul ....................neavând valoare probatorie .
În prezent, reclamanta deține locuința în care și-a stabilit domiciliul legal în România, situată în .........., în baza contractului de comodat nr..........., încheiat pe o durată de 5 ani, până la data de .........., comodantul fiind de acord ca reclamanta să locuiască în imobil împreună cu un copil, așa cum rezultă din declarația olografă dată de acesta, depusă în copie la dosar.
Potrivit anexei contractului de comodat, locuința reclamantei este compusă din bucătărie, living și baie, mobilată corespunzător și dotată cu aparatura electrocasnică necesară.
Deși din concluziile raportului de anchetă socială privind situația reclamantei, întocmit de ....................(f.122-123 vol. I), rezultă că reclamanta îndeplinește condițiile materiale și garanțiile morale necesare creșterii și îngrijirii unui copil, astfel cum impun dispozițiile art.58 alin.2 din Legea nr.272/2004 pentru a-i fi dat un copil în plasament, tribunalul reține din examinarea raportului că acesta a fost întocmit doar pe baza declarațiilor verbale ale reclamantei, adeverinței medicale, certificatului de cazier judiciar și contractului de comodat prezentate de aceasta, din raport nerezultând fără echivoc faptul că asistenții sociali s-au deplasat la locuința reclamantei din .........., pentru a constata în mod nemijlocit condițiile de creștere pe care aceasta le poate oferi copilului pe care solicită să îl ia în plasament.
Prin sentința civilă nr. .........., pronunțată de Judecătoria Sectorului 2 București în dosarul nr..........., rămasă definitivă prin decizia civilă nr. .........., pronunțată de Tribunalul București - Secția a IV-a Civilă, a fost admisă cererea formulată de reclamanta ..........împotriva pârâtei C.........., disjunsă din dosarul nr........... al Judecătoriei Sectorului 2 București, având ca obiect stabilire program vizitare minor, fiind stabilit un program de legături personale între reclamantă și copilul .........., pe parcursul a trei zile pe lună, detaliat în dispozitivul sentinței.
Din istoricul monitorizării legăturilor personale dintre reclamantă și copil și din rapoartele de vizită întocmite și semnate de reprezentanții pârâtei cu atribuții în monitorizarea cazului copilului, rezultă că la întâlnirile care au avut loc între reclamantă și copil în perioada aprilie 2014-august 2014, reclamanta a avut o conduită inadecvată în raporturile cu copilul, care i-a provocat traume acestuia, în sensul că pe fondul declarării intențiilor sale de a-l adopta cât mai repede pe minor și de a pleca cu copilul din țară, îi spunea copilului, pe un ton afectat și cu o mimică gravă, că este singura persoană care a mai rămas pentru el și nu îl va părăsi așa cum au făcut ceilalți, făcând comentarii negative în prezența copilului la adresa familiei .........., prin intermediul căreia l-a cunoscut pe minor. Atitudinea reclamantei îi provoca minorului agitație și accese prelungite de plâns, pe care tribunalul nu le poate interpreta ca fiind regrete cauzate de despărțirea de reclamantă.
Totodată, reclamanta îi oferea copilului la fiecare întâlnire bani și alte cadouri, deși i s-a atras atenția de către psihologii din cadrul .......... că trebuie să relaționeze pozitiv cu copilul, fără interpretări manipulative ale unor situații din viața copilului și fără să apeleze la emoții și cuvinte negative legate de familia .......... sau de alte familii la care copilul a locuit și că nu trebuie să condiționeze vizitele de un cadou pentru a putea construi o relație autentică.
Rapoartele întocmite de pârâtă relevă faptul că relaționarea dintre copil și reclamantă a evoluat cu dificultate, minorul fiind interesat în cadrul vizitelor doar de cadourile primite, ceea ce nu reprezintă un fapt surprinzător la un copil mic, trăirile copilului provocate de reclamantă fiind însă negative de cele mai multe ori.
Toate demersurile și deciziile referitoare la minor trebuie să fie subordonate principiului interesului superior al copilului, potrivit dispozițiilor art.2 din Legea nr.272/2004 și art.3 alin.1 din Convenția cu privire la drepturile copilului, ratificată prin Legea nr.18/1990, republicată.
Deși reclamantei i s-a permis un program de legături personale cu copilul prin hotărâre judecătorească definitivă, aceasta nu conduce automat la concluzia că plasamentul copilului la reclamantă ar fi în interesul superior al copilului, permiterea legăturilor personale fiind o măsură menită să faciliteze crearea unei relații stabile și autentice între adult și copil, dar nu și suficientă pentru instituirea unei măsuri de protecție specială.
Din raportul psihosocial privind copilul rezultă că în timpul vizitelor efectuate la .........., reclamanta și-a orientat atenția mai mult asupra procedurilor de plasament familial și adopție, revenind continuu asupra problemelor personale dintre acesta și familia .........., și prea puțin asupra relației cu copilul.
Reclamanta era nerăbdătoare să ia copilul în plasament familial și apoi în adopție, încercând să sară etape din construirea unei legături emoționale pozitive cu copilul, deși a fost consiliată să se focalizeze pe relația cu copilul, să comunice pozitiv cu el, să povestească lucruri adecvate vârstei lui, să se joace cu el, să picteze, să coloreze, să vină în întâmpinarea nevoilor lui afective și să se cunoască mai bine reciproc, să îi dea copilului posibilitatea să o cunoască și el în noile condiții, în vederea unei relaționări pozitive, benefice pentru dispoziția copilului și pentru echilibrul său psihic.
Totodată, psihologul care asista la întâlnirile dintre reclamantă și copil a constatat o instabilitate emoțională a reclamantei : "doamna Fain a început să plângă și să spună că îi este foarte greu, că de fiecare dată când încearcă ceva să iasă bine iese rău, după care a spus că ea poate să plângă fără ca acest lucru să o afecteze";.
Deși din raportul psihosocial privind copilul rezultă că ulterior soluționării litigiului având ca obiect stabilire program vizitare minor, relația dintre reclamantă și copil a avut o evoluție mai favorabilă, reclamanta și minorul desfășurând împreună diverse activități recreative, tribunalul reține că în prezent nu există garanții suficiente că plasamentul minorului la aceasta răspunde comandamentului interesului superior al copilului, în continuare reclamanta urmărind să condiționeze întâlnirile cu copilul de cadouri și bani oferite acestuia, astfel cum rezultă din declarația copilului dată cu ocazia ascultării în camera de consiliu din .........., minorul relatând că reclamanta îi dă cadouri și câte doi lei la fiecare întâlnire.
Susținerea reclamantei în sensul că are o bogată experiență în creșterea copiilor, deoarece a crescut și educat pe cei 5 copii ai săi, în prezent majori și cu copii la rândul lor, nu poate fi verificată decât sub aspectul faptului că, așa cum rezultă din sentința și convenția de divorț, ce au făcut obiectul procedurii exequaturului, menționate anterior, reclamanta are 5 copii biologici rezultați din relația de concubinaj ce a precedat căsătoria cu fostul soț, Fain Egon, dar împrejurarea dacă reclamanta a crescut și educat personal proprii copii nu a făcut obiectul cercetării judecătorești în prezenta cauză, excedând limitelor învestirii instanței prin cererea de chemare în judecată.
Tribunalul nu contestă faptul că reclamanta este o persoană instruită și cu o bogată experiență de viață, ci reține că nu există nicio garanție că această experiență de viață va fi folosită de reclamantă în interesul superior al copilului pe care dorește să îl ia în plasament și nu exclusiv în interesul său personal, evaluările la care a fost supusă reclamanta de către ....................bazându-se exclusiv pe cele relatate de reclamantă, asistenții sociali neavând posibilitatea să efectueze verificări cu privire la modul de viață al reclamantei pe trei continente. În plus, așa cum s-a relevat anterior, reclamanta manifestă instabilitate emoțională, ceea ce poate afecta negativ dezvoltarea copilului.
Fiind ascultat în camera de consiliu din data de .........., în conformitate cu dispozițiile art. 24 alin.2 raportat la art. 125 alin. 2 din Legea 272/2004 privind protecția drepturilor copilului, republicată, precum și ale art.264 din Noul Cod civil, în prezența unui psiholog, s-a constatat că minorul .........., în vârstă de 6 ani și 10 luni, dorește să locuiască împreună cu reclamanta, arătând că în locuința reclamantei are camera sa cu jucării și mașinuțe, reclamanta îi dă cadouri și câte doi lei la fiecare întâlnire și se poartă frumos cu el.
Cu ocazia ascultării copilului, tribunalul a constatat că acesta nu prezintă orientare temporală și în spațiu, deși este elev în clasa 0 și își amintește în mod confuz anumite evenimente definitorii din viața sa, situație explicabilă având în vedere afecțiunile neuropsihice de care suferă, precum și traumele la care a fost supus ca urmare a schimbării frecvente a persoanelor și familiilor care l-au avut în îngrijire pentru perioade scurte de timp, copilul având dificultăți majore de adaptare.
De asemenea, deși copilul a relatat că în locuința reclamantei are amenajată propria cameră, tribunalul reține că din contractul de comodat depus de reclamantă la dosar rezultă că locuința acesteia este compusă din bucătărie, living și baie, astfel încât reclamanta nu poate amenaja copilului o cameră separată de a sa.
Tribunalul va înlătura ca nerelevant raportul psihologic de evaluare al audierii copilului, întocmit de psihologul care a asistat la audierea minorului în camera de consiliu din 22.10.2014, având în vedere că în acest raport sunt reluate în exclusivitate concluziile rapoartelor de vizită efectuate anterior de psihologii din cadrul instituției pârâte cu ocazia desfășurării programului de legături personale dintre copil și reclamantă, stabilit prin hotărârea judecătorească definitivă menționată anterior, nefiind prezentate concluziile desprinse de psiholog din audierea nemijlocită a copilului de către tribunal, cu privire la pertinența opiniei copilului și gradul său de maturitate.
În raport de dispozițiile art.24 alin.4 din Legea nr.272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, republicată și ale art.264 alin.4 din Noul Cod civil, opiniile copilului ascultat vor fi luate în considerare și li se va acorda importanța cuvenită, în raport cu vârsta și cu gradul de maturitate a copilului.
Tribunalul va înlătura opinia copilului în sensul că dorește să locuiască împreună cu reclamanta, reținând că în raport de vârsta copilului, de 6 ani și 10 luni, precum și de afecțiunile neuropsihice de care suferă, constate cu acte medicale, la momentul examinării (21.01.2014) având vârsta de dezvoltare psihică de 3 ani și 10 luni, acesta nu are gradul de maturitate necesar pentru a se ține seama de opinia sa, aspect constatat de altfel în mod nemijlocit și de către tribunal cu ocazia audierii.
În raport normele legale invocate și de situația de fapt expusă anterior, având în vedere faptul că împrejurările ce au stat la baza stabilirii măsurii plasamentului în regim de urgență al minorului .......... la .........., nu s-au modificat, tribunalul apreciază că interesul superior al copilului impune menținerea acestei măsuri.
Având în vedere experiențele negative trăite de copil ca urmare a numeroaselor măsuri de protecție specială și de încredințare în vederea adopției, dispuse în privința sa, tribunalul reține că minorul are în prezent o nevoie sporită de stabilitate și de un climat afectiv securizant pentru o dezvoltare normală a unui copil de vârsta sa.
În aceste condiții, față de cele reținute anterior, tribunalul apreciază că măsura plasamentului minorului la reclamantă nu este în interesul superior al copilului.
Potrivit dispozițiilor art.6 lit.i din Legea nr.272/2004 republicată, unul dintre principiile conform cărora se realizează respectarea și garantarea drepturilor copilului, este acela al asigurării stabilității și continuității în îngrijirea, creșterea și educarea copilului, ținând cont de originea sa etnică, religioasă, culturală și lingvistică, în cazul luării unei măsuri de protecție, principiu care ar fi încălcat în cazul scoaterii minorului din mediul în care se află și plasării lui într-un mediu cu risc potențial pentru copil.
În același timp, în literatura de specialitate în domeniul psihologiei copilului și al creșterii copilului este unanim recunoscut faptul că pentru copilul mic, cel puțin până la vârsta de 3 ani, este necesar a fi crescut și îngrijit de aceeași persoană, de preferință mama, schimbarea persoanelor care îl îngrijesc și față de care dezvoltă relații de afecțiune în primii ani de viață putând crea un dezechilibru psihic și emoțional al copilului, care se va repercuta asupra evoluției sale ulterioare.
Or, copilul .......... a resimțit din plin efectele negative ale plasării și încredințării lui în cadrul unor familii în care nu s-a putut adapta, deși inițial existau indiciile că există relații de compatibilitate și afecțiune între copil și adulții care l-au preluat în îngrijire.
În concluzie, tribunalul apreciază că față de circumstanțele cauzei, instituirea plasamentului minorului la reclamantă contravine interesului superior al acestuia, întrucât, chiar dacă este lipsit de afecțiunea părinților, la .......... minorul beneficiază de un mediu securizat și de îngrijirea adecvată, personalul specializat în îngrijirea copilului fiind în măsură să răspundă nevoilor sale, siguranța minorului și interesul său superior prevalând față de solicitarea reclamantei de a îl lua în plasament.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 50 raportat la art.58 și art.68 alin.2 din Legea nr.272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, cu modificările și completările ulterioare, tribunalul va respinge cererea de instituire a plasamentului minorului la reclamantă, consecința acestei soluții fiind menținerea măsurii plasamentului în regim de urgență al minorului la .......... din subordinea .....................
În temeiul art.453 din Noul Cod de procedură civilă, întrucât reclamanta a căzut în pretenții, tribunalul va respinge cererea acesteia de acordare a cheltuielilor de judecată, ca neîntemeiată.
În raport de dispozițiile art.48 alin.3 din O.U.G. nr.80/2013, remunerația curatorului special al intervenientului forțat .........., avocat .........., din cadrul Baroului București, desemnat în conformitate cu dispozițiile art.167 alin.3 din Noul Cod de procedură civilă, în cuantum de 300 lei, avansată de reclamantă, va rămâne în sarcina reclamantei.
În baza acelorași dispoziții legale, remunerația curatorului special al intervenientei forțat .........., avocat .........., din cadrul Baroului București, desemnat în conformitate cu dispozițiile art.167 alin.3 din Noul Cod de procedură civilă, în cuantum de 300 lei, avansată de reclamantă, va rămâne în sarcina reclamantei.
La dispunerea acestor măsuri, tribunalul are în vedere faptul că legiuitorul a conceput instituția curatorului special care să reprezinte la dezbateri interesele pârâtului cu domiciliu necunoscut, ca o formă de ajutor public judiciar acordat de stat pârâtului, prin dispozițiile art.48-art.49 din O.U.G. nr.80/2013 fiind reglementat în mod expres modul de stabilire a remunerației curatorului, în privința persoanei care trebuie să o suporte.
La stabilirea cuantumului remunerației curatorilor speciali ai intervenienților forțat, tribunalul va avea în vedere prevederile art.5 alin.3 din Noul Cod de procedură civilă și art.2 pct.1 lit.h din Protocolul nr.113928/2008, încheiat între Ministerul Justiției și U.N.B.R., întrucât nici Noul Cod de procedură civilă și nici O.U.G. nr.80/2013 nu prevăd modul concret de stabilire a cuantumului acestei remunerații, astfel încât se aplică normele cele mai asemănătoare cu situația dedusă judecății, acestea fiind normele generale în materia ajutorului public judiciar sub forma asistenței prin avocat.
Văzând și dispozițiile art.128 din Legea nr.272/2004, art.7 alin.1 și 2 și art.9 din Legea nr.76/2012, precum și pe cele ale art.468 alin.4 și art.425 alin.3 din Noul Cod de procedură civilă,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta .........., cu domiciliul în .........., în contradictoriu cu pârâta .............................., cu sediul în ..........și intervenienții forțat .........., cu ultimul domiciliu cunoscut în .........., în prezent cu domiciliul necunoscut și .........., cu ultimul domiciliu cunoscut în .........., în prezent cu domiciliul necunoscut, ca neîntemeiată.
Respinge cererea reclamantei de acordare a cheltuielilor de judecată, ca neîntemeiată.
Remunerația curatorului special al intervenientului forțat .........., avocat .........., din cadrul Baroului București, în cuantum de 300 lei, avansată de reclamantă, rămâne în sarcina reclamantei.
Remunerația curatorului special al intervenientei forțat .........., avocat .........., din cadrul Baroului București, în cuantum de 300 lei, avansată de reclamantă, rămâne în sarcina reclamantei.
Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare.
Cererea de apel se depune la Tribunalul București, sub sancțiunea nulității.
Pronunțată în ședință publică, azi, ……….
PREȘEDINTE GREFIER
………………………… ……………………….
Red. ………
Thred. …………..
9 ex.
| ← Cererea de chemare în garanţie. condiţii de admisibilitate | Anulare act. Jurisprudență Prejudicii, daune → |
|---|
