Anulare convenţie matrimonială încheiată între soţi, urmare a violenţei exercitate de una dintre părţile contractante asupra celeilalte
| Comentarii |
|
Curtea de Apel ORADEA Decizie nr. 416 din data de 15.06.2017
Anulare convenție matrimonială încheiată între soți, urmare a violenței exercitate de una dintre părțile contractante asupra celeilalte
- art. 1216 Cod civil
S-a dovedit cu probațiunea administrată faptul că, violențele fizice și verbale la care a fost supusă intimata, amenințările exercitate asupra ei și a familiei acesteia, au fost de natură a-i provoca o teamă ce a fost determinantă în luarea deciziei de a semna actul contestat. Violența exercitată nu a fost una justă, a avut un caracter nelegitim și a fost de natură a genera un viciu de consimțământ, temerea insuflată a determinat-o să creadă că în lipsa exprimării consimțământului, viața sa, familia, ar avea de suferit.
Decizia civilă nr. 416/15.06.2017
Prin sentința civilă nr. 352/D din data de 18.11.2016, pronunțată de Tribunalul ..., în dosar nr. .../296/2015, s-a admis acțiunea civilă formulată de reclamanta ..., CNP ..., domiciliată în ...... în contradictoriu cu pârâtul ..., CNP ..., cu domiciliul procedural ales în ..., .......
S-a anulat convenția matrimonială, încheiată între reclamantă și pârât, autentificată sub nr. .../16.12.2013la BNP ... ... precum respectiv actul de lichidare a regimului comunității legale autentificat sub nr. .../16.12.2013 la BNP ... precum și actul de partaj voluntar autentificat sub nr. .../16.12.2013 la BNP ....
A fost obligat pârâtul să plătească statului suma de 13549,9 lei, reprezentând ajutor public judiciar acordat reclamantei sub formă de scutire.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a avut în vedere următoarele considerente:
Cu prioritate în baza art. 248 alin. 1 și 4 Cod procedură civilă instanța a analizat excepția lipsei de interes a reclamantei în promovarea cererii, invocată de către pârât.
În susținerea excepției pârâtul a arătat că reclamanta a invocat împrejurări pe de o parte generale pe de altă parte propunându-se probe fie mult anterioare datei încheierii actelor contestate fără a se indica interesul în revenirea la situația anterioară de carte funciară.
În combaterea susținerii excepției, reclamanta a considerat că are un interes juridic luând în considerare obiectul cererii de chemare în judecată, se discută bunuri dobândite în timpul căsătoriei care au fost transferate în patrimoniul pârâtului prin acte de violențe exercitate de către pârât.
Instanța a considerat că excepția e nefondată, pârâtul a afirmat lipsa interesului reclamantei prin prisma probatoriului propus și prin netemeinicia motivelor nulității invocate ori interesul în promovarea unei cereri se analizează prin prisma folosului efectiv urmărit.
Prin promovarea cererii de chemare în judecată, reclamanta a considerat că consimțământul său a fost viciat prin violență la încheierea actelor notariale în baza cărora s-a modificat regimul matrimonial al soților și s-a realizat partajarea bunurilor comune, se urmărește readucerea bunurilor în patrimoniul comun al părților cu posibilitatea rediscutării cotelor de contribuție, în consecință excepția a fost respinsă.
Cu privire la nulitatea cererii de chemare în judecată pentru nerespectarea dispozițiilor art. 194 lit. d) Cod procedură civilă, instanța a respins excepția prin încheierea ședinței publice din 22.04.2016.
Pe fondul cererii tribunalul a reținut următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată reclamanta a solicitat nulitatea unor convenții notariale încheiate de părți în timpul căsătoriei cu privire la modificarea regimului matrimonial și partajarea bunurile dobândite în timpul căsătoriei respectiv anularea actului de lichidare a regimului comunității legale autentificat sub nr. .../16.12.2013 la Biroul Notarial "..." - ...; anularea actului de partaj voluntar autentificat sub nr. .../16.12.2013 la Biroul Notarial "..." - ... cu privire la următoarele imobile anularea convenției matrimoniale intervenită între reclamantă și soțul pârât, autentificată sub nr. .../16.12.2013 la Biroul Notarial "..." - ...;
Din succesiunea actelor notariale încheiate, tribunalul a reținut că soții în timpul căsătoriei și-au modificat convențional regimul matrimonial, adoptând în locul regimului comunității de bunuri regimul matrimonial al separației de bunuri în condițiile art. 360-365 cod civil din 2009, făcând lichidarea regimului matrimonial avut anterior în baza actului de lichidare autentificat sub nr. .../16.12.2013, stabilind cota de contribuție la dobândirea bunurilor comune de 9/10 parte pentru pârât și de 1/10 parte pentru reclamantă.
În urma modificării regimului matrimonial, părțile au încheiat un act de partaj voluntar autentificat sub nr. .../16.12.2013 ținând cont de cota de contribuție stabilită în actul de lichidare a regimului comunității de bunuri. Toate aceste acte notariale au fost încheiate la Biroul Notarial "..." - ..., la data de 16.12.2013.
Regimul convenției matrimoniale și actul de partaj voluntar al soțiilor presupune respectarea anumitor condiții de fond și de formă specifice acestui domeniu, însă în același timp trebuie să respecte și condițiile de valabilitate din dreptul comun referitoare la convenții, respectiv cele prevăzute de art.1179 Cod civil din 2009: capacitatea de a contracta, consimțământul părților, un obiect determinat și licit și o cauză licită și morală.
În speță s-a invocat de către reclamantă nulitatea acestor convenții prin neîndeplinirea uneia din condițiile de valabilitate ale actului juridic din dreptul comun respectiv vicierea consimțământului prin violență la încheierea acestor acte notariale în baza art. 1216 Cod civil din 2009.
Fiind vorba de acte notariale, pârâtul în apărare, în cadrul întâmpinării formulate, a invocat aplicabilitatea dispozițiilor art.270 alin.1 Cod de procedură civilă respectiv art.269 alin.1 teza finală Cod procedură civilă, invocând prezumția de autenticitate și de validitate, susținând că fiind vorba de constatările personale ale notarului inclusiv și sub aspectul exprimării consimțământului, înscrisurile autentice fac dovadă până la stabilirea falsului.
Cu privire la această susținere a pârâtului, instanța a reținut că ceea ce se discută în cauză, excede autenticității și prezumției de validitate a înscrisurilor autentice notariale, se are în vedere acele împrejurări concrete în baza cărora reclamanta și-a exprimat consimțământul, împrejurări care nu reprezintă constatări personale ale notarului public și pot fi dovedite prin orice mijloc de probă.
Plecând de la starea de fapt și de drept stabilită, instanța a analizat în continuare prin prisma probelor administrate în cauză luând în considerare și apărările formulate în cauză de pârât, întrunirea cumulativă a condițiilor necesare pentru ca violența invocată să constituie viciu de consimțământ.
Conform dispozițiilor art. 1216 alin.1 Cod civil 2009 "poate cere anularea contractului partea care a contractat sub imperiul unei temeri justificate induse, fără drept, de cealaltă parte sau de un terț.";
Instanța a reținut că violența invocată de reclamantă a fost săvârșită de partea cocontractantă, adică de soțul pârât, pentru argumentele ce urmează a fi expuse în cele ce succed, ținând cont de elementele și cerințele violenței ca viciu de consimțământ și de probatoriul administrat în cauză (înscrisuri, interogatorii, probe testimoniale, planșe foto, înregistrări audio-video, dosare atașate pe cale scurtă dosarul nr. .../296/2015 al Judecătoriei ... respectiv nr. .../296/2015 .
Din probatoriul administrat în cauză s-a reținut că amenințarea exercitată asupra reclamantei a constat atât în violențe fizice cât și în violențe morale.
La interogatoriul luat reclamantei, aceasta a arătat că nu își aduce aminte de perioada exactă în care au fost realizate planșele foto, abia în septembrie 2015 a reușit să obțină și acte medico-legale, în cadrul violențelor suferite invocă și o afecțiune a auzului apărută în urma unei agresiuni fizice a pârâtului, cu privire la acest aspect în cadrul interogatoriului reclamanta arată că în dosarul penal nr. .../P/2015 al Parchetului de pe lângă Judecătoria ... se cercetează și acest aspect printr-o contraexpertiză ce urmează a se efectua la Laboratorul de Medicină Legală din ... .
La pct. 9 din interogatoriu, reclamanta a susținut că a fost lipsită de libertate în mai multe rânduri, a fost și bătută însă nu a reușit să strângă probe decât din 24.11.2014 când a fost bătută pe scara blocului. În cadrul răspunsului de la întrebarea 21, reclamanta a arătat că amenințări au existat tot timpul începând din 2011 care s-au intensificat cel mai grav în anul 2013 mai ales după semnarea convenției matrimoniale când pârâtul a montat o bară de fier în casă spunându-i că poate să se spânzure întrucât nu mai are nimic în proprietate, după 6 luni pe această bară a montat un leagăn. Pârâtul i-a interzis să folosească telefon mobil amenințând-o că dacă va cere ajutor o va face invalidă.
La interogatoriul luat pârâtului (filele 109-114), acesta nu a recunoscut violențele și amenințările exercitate asupra reclamantei, la pct. 13 și 15 din interogatoriu, pârâtul a arătat că nu e de acord ca bunurile ce fac obiectul prezentei acțiuni să revină în patrimoniul comun, arată că de comun acord s-au prezentat la notar ca împărțirea bunurilor să se facă conform contribuției fiecărui soț la achiziționarea bunurilor obiect al partajului.
Martora ..., fila 127 din dosar, a relatat exercitarea din partea pârâtului a unor violențe constând în bătăi, amenințări cu cuțitul, amenințări cu moartea, martora a relatat că personal a văzut urme de violențe pe diferite regiuni ale corpului reclamantei, arsuri pe mână reclamantei din cauza acetonei turnate de pârât pe mână, montarea unei bare metalice între cele două camere, cu scopul ca reclamanta să se spânzure, asta a fost intenția pârâtului să o oblige la acest gest disperat, martora a afirmat că reclamanta tot timpul a fost agresată de pârât având urme de violențe, mascate prin vestimentație.
Martora ... a arătat că în august 2012 s-a întâlnit pe stradă cu reclamanta care avea urme de lovituri pe față, pârâtul a plasat camere de luat vederi pe balcon și reclamanta nu a avut voie să iasă din raza de acțiune a aparatului în timp ce se plimba în fața blocului, reclamanta i-a povestit martorei că pârâtul i-a pus cuțitul la gât ca să o oblige la încheierea convenției de partaj, în general violențele s-au desfășurat în locuința părților.
Martora a relatat împrejurarea când agresiunile fizice exercitate asupra reclamantei s-au desfășurat în scara blocului, acest incident a avut loc în 2014, motiv pentru care relatările cu privire la acest incident nu au fost luate în considerare fiind evenimente desfășurate după încheierea actelor notariale (2013).
În percepția martorei relația soților este una rea, marcată de violențe.
Amândoi martorii au confirmat faptul că amenințările s-au extins și asupra membrilor familiei reclamantei.
Atât martorul ... (fila 129) cât și martora ... (fila 130) au relatat că soții au o relație normală, martora ... a arătat că în 2013 când reclamanta s-a întors cu fetița din Italia nu a constatat că ar fi vreo problemă între soți, pârâtul are un comportament respectuos față de toată lumea, într-o discuție privată reclamanta i-a relatat martorei că "îl aranjează pe pârât și va face un certificat medico-legal și o să-l bage în pușcărie";.
Reclamanta a depus la dosarul cauzei planșe foto 2010-2012 cu urme de violențe grave privind diferitele regiuni ale copului reclamantei, planșe foto cu violențe de aceeași gravitate din 2015 care nu au fost luate în considerare fiind ulterioare datei încheierii convențiilor notariale (2013).
Cu ocazia formulării concluziilor scrise reclamanta a atașat un CD cu conținut diferit față de înregistrarea de la fila 104 din dosar, susținând că s-a sustras de la dosar o înregistrare audio-video (format CD) care conținea înregistrări importante privind comportamentul extrem de violent al pârâtului.
Cu privire la acest aspect instanța a reținut că, au fost încuviințate și depuse la dosar ca probe doar CD cu denumirea "înregistrări"; și înregistrarea pe suport DVD-R depus de pârât având denumirea "... - video 02.12.2103 "așa cum rezultă din încheierea ședinței publice din 16.09.2016 precum și din procesul verbal din 01.11.2016 întocmit de instanță.
Conținutul înregistrării pe suport CD anexat la concluziile scrise de către reclamantă aflat în plic alb cu fereastră cu denumirea "..."; a fost vizualizat de instanță dar nu s-a analizat ca probă la dosar.
Suportul optic CD cu denumirea de "înregistrări"; conține înregistrări audio din perioada martie - aprilie 2012 din care rezultă amenințări grave la adresa familiei reclamantei în contextul unor convorbiri telefonice în legătură cu divorțul, cu bani și munca depusă de pârât, cu partajarea bunurilor, amenințările exprimate au o gravitate deosebită care rezultă și din tonalitatea folosită de pârât, familia reclamantei e amenințată cu exterminarea, violarea nepoatei de 9 ani.
Din înregistrarea pe suport DVD-R depus de pârât având denumirea "... - video 02.12.2103 "sunt imagini privind comportamentul pârâtului față de copil din care rezultă o relație normală plină de afecțiune a pârâtului față de copilul său; această probă nu are relevanță fiindcă vizează un alt tip de comportament al pârâtului față de copil și nu în relația sa cu soția.
Planșele foto depuse de pârât din decembrie 2013 relevă diferite momente din viața lor de familie în mijlocul anumitor persoane precum și aspecte privind modul de relaționare a fiecărui părinte cu copilul, în general din fotografii rezultă că fiecare părinte manifestă tandrețe și afecțiune față de copil, în general părinții sunt fotografiați separat cu copilul, într-o singură poză se regăsesc amândoi împreună cu copilul.
A fost atașat dosarul nr. .../296/2015 al Judecătoriei ... având ca obiect ordonanță președințială privind predarea minorei la mamă, precum și dosarul nr. .../296/2015 din cadrul aceleiași instanțe având ca obiect divorț, soluționat de Judecătoria ... prin sentința civilă nr. 1336/2016, aflat în cale de atac la Tribunalul ..., fiind pe rolul acestei instanțe, motiv pentru care s-a atașat pe cale scurtă dosarul, având termen de judecată în apel, cerere de divorț s-a referit la evenimentele din viața de familie a părților, cuprinse între 2012-2015, iar dosarul având ca obiect ordonanță președințială predare minor s-a referit la anumite fapte petrecute în 2015.
Din probele administrate în aceste dosare s-a apreciat că rezultă un profil moral deosebit de agresiv al pârâtului, care dovedește faptul că atât anterior anului 2013, cât și după, pârâtul a dat dovadă de același comportament violent punând în pericol integritatea fizică a reclamantei.
În acest sens instanța a reținut că în dosarul nr. .../296/2015 al Tribunalului ... în cadrul raportului întocmit de Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului nr. .../22.09.2015 s-a arătat că pârâtul are un comportament agresiv imprevizibil și datorită acestui comportament s-a propus ținând cont și de vârsta fragedă a copilului, stabilirea domiciliului la mamă.
În cadrul certificatului medical nr. .../1/a/473din 10.09.2015 emis de serviciul medico-legal ..., s-a reținut că reclamanta prezenta la examenul obiectiv din 10.09.2015 leziuni traumatice produse prin loviri active repetate cu corpuri dure, unele de forma alungită și comprimare cu mâna.
Din coroborarea probelor administrate în cauză s-a reținut un comportament extrem de violent al pârâtului începând din 2011 inclusiv și în 2015.
Acte de violențe concrete săvârșite de pârât asupra reclamantei în cursul anului 2013 s-a apreciat că nu au fost probate, deși în anii precedenți dar și ulterior anului 2013, probele administrate atât în dosarele atașate cât și în prezentul litigiu confirmă existența acestor violențe în familie, motiv pentru care familia a rămas în atenția Serviciului de intervenție în situații de abuz, violență în familie, trafic și alte situații de urgență în domeniul asistenței sociale, mama și copilul fiind considerate victime ale violenței domestice (Raport de întrevedere nr. ... din 12.09.2015 întocmit de DGASPC ... nr .../22.09.2015).
Prin prisma temeiului de drept invocat respectiv vicierea consimțământului reclamantei la încheierea convențiilor în fața notarului public privind modificarea regimului matrimonial și partajul bunurilor comune, instanța a analizat dacă amenințarea cu un rău a fost de natură să insufle temeri persoanei amenințate, și dacă temerea a fost determinantă pentru încheierea acelor acte juridice.
În baza probelor administrate în cauză, tribunalul a conchis că sunt întrunite condițiile art. 1216 Cod civil privind violența ca viciu de consimțământ.
Perioada din viața de familie a reclamantei de dinaintea încheierii actelor notariale a căror anulare se solicită, s-a reținut că este marcată de violențe deosebite constând în agresiuni fizice grave exercitate asupra integrității corporale a reclamantei, sub acest aspect, planșele foto realizate în perioada 2011-2012 relevă existența unor urme de violență extinse pe diferite regiuni ale corpului reclamantei care presupune comiterea unor loviri asupra acesteia de o intensitate deosebită, amenințările la adresa familiei și a rudelor reclamantei rezultate din înregistrările audio, tonalitatea agresivă a pârâtului folosită cu ocazia convorbirilor telefonice, conținutul amenințărilor la adresa reclamantei și a rudelor, caracterul de continuitate al acestor agresiuni sunt de natură să insufle o temere justificată determinantă, că în lipsa consimțământului reclamantei la încheierea actelor notariale integritatea sa fizică ar fi expusă unui pericol grav.
Faptul că nu au fost probate acte de violență concrete săvârșite la o dată foarte apropiată de momentul încheierii actelor notariale, dar ținând cont că au fost probate violențe extrem de grave săvârșite în anii precedenți având caracter de continuitate, agresivitatea pârâtului față de familia sa fiind probată inclusiv și în 2015, familia aflându-se în atenția Serviciului de intervenție în situații de abuz, violență în familie, trafic și alte situații de urgență în domeniul asistenței sociale, mama și copilul fiind considerate victime ale violenței domestice, efectele acestor violențe de o gravitate deosebită s-a apreciat că au fost de natură să insufle temerea reclamantei că nesemnarea acelor acte ar putea să aibă consecințe grave asupra vieții și persoanei sale.
Față de cele de mai sus, în baza textelor de lege mai sus invocate și a probelor administrate în cauză, tribunalul a admis cererea reclamantei, a anulat convenția matrimonială, încheiată între reclamantă și pârât, autentificată sub nr. .../16.12.2013 la BNP ... ... precum respectiv actul de lichidare a regimului comunității legale autentificat sub nr. .../16.12.2013 la BNP ..., precum și actul de partaj voluntar autentificat sub nr. .../16.12.2013 la BNP ....
Reclamanta a beneficiat de ajutor public judiciar sub forma scutirii de la plata taxei judiciare de timbru în cuantum de 13549,9 lei.
În baza art. 18 din O.U.G. nr. 51/2008 partea căzută în pretenții a fost obligată la plata către stat a cheltuielilor pentru care reclamanta a beneficiat de scutiri, respectiv pârâtul a fost obligat la plata către stat a sumei de 13549,9 lei, reprezentând ajutor public judiciar acordat reclamantei sub formă de scutire de la plata taxei judiciare de timbru.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal, scutit de la plata taxelor de timbru potrivit încheierii date în camera de consiliu din data de 06.04.2017, a declarat apel pârâtul ..., solicitând admiterea acestuia, schimbarea sentinței și a încheierii din data de 22.04.2016, respingerea acțiunii ca nefondate, cu cheltuieli de judecată.
Prin motivele de apel s-a invocat că soluția este contrară dispozițiilor legale incidente în cauză cât și cu probațiunea administrată. Nelegalitatea reiese din chiar propria afirmație a instanței regăsită în considerente în sensul că acte violente concrete săvârșite de pârât asupra reclamantei în cursul anului 2013, nu au fost probate. Soluția nu are fundament legal câtă vreme atât dispozițiile ce reglementează violența ca viciu de consimțământ cât și cele privind nulitatea ca sancțiune juridică, fac trimitere expresă la motive de nulitate existente la momentul încheierii contractului a cărui anulare se cere - art. 1216 alin. 1 Cod civil, art. 1246 alin. 1 Cod civil. În literatura de specialitate se apreciază în sensul că nulitatea este sancțiunea încălcării prin act juridic la data când acesta a fost făcut, a unei dispoziții legale - Traian Ionașcu, E. Basarab, Tratat de Drept Civil, Volumul 1, Ed. Academiei București 1967; Gh. Beleiu - Drept Civil 2000, I. Dogaru - Drept civil … care s-au exprimat în sensul că nulitatea este sancțiunea de drept civil care lipsește actul juridic de efectele contrare normelor juridice edictate pentru încheierea sa valabilă.
S-au analizat superficial mijloacele de probă, instanța analizând excepția lipsei de interes a reclamantei, s-a erijat într-un apărător al acesteia, respingând-o potrivit motivării proprii nu a acesteia. A arătat instanța că s-ar fi urmărit readucerea bunurilor în patrimoniul comun al soților cu posibilitatea rediscutării cotelor de contribuție, ori nu a fost sesizată instanța cu o astfel de solicitare, nici măcar tangențial, fiind încălcate prevederile art. 22 alin. 6 Cod de procedură civilă.
Este nelegală și soluția pronunțată prin încheierea de ședință din data de 22.04.2016, asupra nulității cererii de chemare în judecată, s-a dat o interpretare particulară art. 137 Cod de procedură civilă fără raportarea la art. 176, art. 129 alin. 2 punctul 2 Cod de procedură civilă care fac trimitere la nulitatea absolută și necondiționată a actelor de procedură întocmite de o instanță necompetentă material, astfel că susține în continuare nulitatea cererii raportat la art. 194, art. 197 Cod de procedură civilă, art. 34 din O.U.G. nr. 80/2013, art. 129 alin. 2, punctul 2, art. 176 Cod procedură civilă.
Motivarea adusă fondului cauzei este străină de dispozițiile legale incidente, de materialul probator - în interogatoriul luat reclamantei s-a arătat că nu își aduce aminte de perioada exactă în care s-au realizat planșele foto, că doar în septembrie 2015 a reușit să obțină acte medico-legale, referitor la violențele suferite a invocat și o problemă a auzului apărută în urma unei agresări din partea sa, ori s-a reținut această probă fără nici o trimitere la apărările sale. Deși reclamanta a arătat că sora sa este autorul fotografiilor, planșa foto este datată diferit în alte litigii - dosar nr. .../296/2015 al Judecătoriei ..., dosar nr. .../296/2015, dosar penal nr. .../P/2014 aflat în cercetare - . În acest dosar penal s-a finalizat raportul de expertiză medico-legal, prin acesta s-a concluzionat că nu a fost vorba de o agresiune fizică care să fi condus la acea afecțiune a auzului ce are o cauză fiziologică nu externă, contraexpertiza menținând această concluzie.
Deși a sesizat instanței atitudinea oscilantă a reclamantei, ce a afirmat că în anul 2012 ar fi fost amenințată și bătută crunt, că în ianuarie 2013 el ar fi devenit o fiară și brutal peste măsură, că la începutul lunii octombrie 2013 a fost bătută crunt, că anterior semnării convenției ar fi fost supusă unor violențe fizice și morale, la interogatoriu a dezmințit aceste aspecte afirmând că în anul 2014 ar fi avut loc o a doua agresiune. S-a reținut că reclamanta a fost lipsită de libertate în mai multe rânduri, fără a reieși din probe acest aspect. A fost trecut ușor cu vederea interogatoriul luat lui și s-a reținut doar că nu a recunoscut violențele, amenințările exercitate asupra reclamantei. Dacă se luau în considerare toate probele se putea constata că el a avut o contribuție net superioară la dobândirea bunurilor sub durata căsătoriei, a avut venituri de aproximativ 5 ori mai mari, a lăsat prin testamentul din data de 16.12.2013 întreaga sa avere fiicei ....
S-a reținut declarația martorei ..., fără localizare în timp, cu privire la pretinse violențe, martora a făcut afirmații contradictorii, că a văzut urma de violențe dar în urmă cu 8-9 ani, fostul soț al acesteia a infirmat cele relatate. S-au reținut împrejurări relatate de martora ..., s-a trecut la analiza declarațiilor martorilor propuși de el, însă doar sumar și s-a reținut că soții au avut o relație normală, martora ... a relatat că a vizitat părțile în anul 2013 fără a remarca să fi fost vreo problemă între aceștia. Instanța nu a mai considerat relevante declarațiile celor doi martori sub aspectul descrierii profilului său moral și social, a comportamentului în familie deși martorul ... a arătat că îl cunoaște din copilărie, că nu a constatat niciodată să fi avut un comportament nepotrivit față de reclamantă, că a vizitat părțile în decembrie 2013 și nu a constatat vreo problemă, că aceasta nu s-a plâns niciodată de soțul ei.
Referitor la planșele foto, s-a reținut că sunt datate 2010 - 2012, 2015, deci fără legătură cu obiectul cauzei. Cu privire la înregistrările audio - video s-a reținut că sunt din perioada martie - aprilie 2012, ori, raportat la obiectul cauzei nu interesează evenimente pretins a se fi petrecut mult anterior sau ulterior actelor juridice a căror anulare se solicită. S-a reținut raportat la probațiunea sa - înregistrare DVD din 02.12.2013 comportamentul față de copil, că ar rezulta o relație normală însă apoi s-a apreciat că nu este relevantă fiindcă vizează relația cu fetița nu cu soția.
Au fost analizate planșele foto cu superficialitate deși s-au realizat în decembrie 2013, una din 16.12.2013, fiind singurele probe administrate din perioada încheierii actelor contestate, din acestea rezultă că la data de 16.12.2013, anterior sau imediat ulterior intimata nu a prezentat urme de violență ci dimpotrivă era veselă, caldă, liniștită. Nici în dosarele atașate nu se regăsesc probe contemporane cu momentul semnării actelor contestate.
Deși instanța a reținut lipsa dovezilor cu privire la pretinsele acte de violență fizică, morală exercitate asupra reclamantei în perioada semnării actelor a căror anulare se solicită, totuși a apreciat că pretinsele violențe din perioada 2011-2012, chiar 2015, au fost de natură a insufla temerea că nesemnarea ar putea avea consecințe grave asupra vieții, persoanei sale.
S-a invocat în drept art. 453, art. 480 alin. 2 Cod de procedură civilă, art. 1246 Cod civil.
Prin întâmpinarea depusă la dosar, intimata a solicitat respingerea apelului, cu cheltuieli de judecată. S-a arătat că în mod corect s-a respins excepția lipsei de interes câtă vreme este vorba de bunuri dobândite sub durata căsătoriei ce au fost transferate în patrimoniul acestuia prin folosirea de acte de violență. Nu putea fi primită nici excepția nulității cererii de chemare în judecată deoarece aceasta privește 3 acte juridice încheiate concomitent în aceiași zi și cu privire la bunuri comune ale soților dobândite cu efort comun și bani comuni, fiind motivată în fapt și drept pe temeiul agresiunii fizice și abuzului psihic.
Toate susținerile din apel se bazează pe aserțiunea de la pagina 14 alin 6 ce vine în contradicție cu susținerile martorilor privind actele de violență anterioare semnării actelor -martora ... a arătat că i-a pus la gât cuțitul, martora ... că a fost amenințată cu cuțitul, sechestrată, existând probe câștigate cauzei care să impună respingerea apelului. A dovedit constrângerea fizică, psihică exercitată asupra sa ce a avut ca efect paralizarea voinței, inducerea temerii ce a determinat-o să încheie actele. A fost bătută, situația s-a acutizat din decembrie 2013, a fost amenințată cu moartea, spărgea obiecte, o obliga noaptea să curețe.
Înregistrările audio video fac dovada caracterului violent, modul în care acesta descria cum va acționa el și oamenii lui, că o să le înșire cadavrele unul câte unul. Au fost situații în care vecinii au sunat la 112, martorii au confirmat starea de teroare în care a fost ținută ani de zile, brutalitățile, agresiunile fizice, planșele foto fac dovada urmelor grave de violență.
Ceea ce nu recunoaște pârâtul este faptul că în scurte pauze dintre rundele de bătăi sălbatice, venea cu oferte de partaj, îi oferea cei 100.000 de euro pe care îi avea în administrare și după care încasa dobândă, ea nu s-a atins de aceea sumă. Nu a crezut că va putea demonstra ce i-a fost dat a auzi din convorbiri, nimic nu poate justifica atrocitățile verbale, amenințările cu moartea, insultele, agresiunile fizice la care a fost supusă. Încercările recurentului de-a demonstra contribuția lui mai mare la dobândirea bunurilor vor putea fi aduse în fața instanței cu ocazia împărțirii bunurilor din patrimoniul codevălmaș.
Examinând sentința apelată, prin prisma motivelor de apel cât și din oficiu, instanța de apel a constatat următoarele:
Actele a căror anulare s-a solicitat prin acțiunea formulată de către intimata reclamantă, au fost încheiate sub durata căsătoriei părților litigante, prin acestea s-a convenit asupra regimului matrimonial, s-a procedat inclusiv la lichidarea acestuia după stabilirea prealabilă a cotelor ce revine fiecăruia, ori, raportat la petitul acțiunii, chiar dacă nu s-a menționat expres în motivare, interesul procesual există, poate fi dedus fără precizări suplimentare și constă în readucerea bunurilor ce au făcut obiectul convenției în patrimoniul comun al soților, după care evident se va putea și rediscuta, cum corect a reținut instanța de fond, cotele contributive la dobândirea acestora.
Modul în care a conchis instanța de fond nu poate fi calificat ca fiind o exprimare a unei poziții părtinitoare ci dimpotrivă, aceste aspecte rezultă fără a fi necesară o precizare expresă, din analiza solicitărilor și a motivării acestora, prevederile cuprinse în art. 22 alin. 6 din noul Cod de procedură civilă nefiind astfel încălcate în speță, criticile fiind neavenite. Prin cele dispuse, instanța de fond nu s-a pronunțat decât asupra a ceea ce s-a cerut, nefiind astfel încălcate limitele investirii sale de către intimata reclamantă.
Referitor la dispoziția prin care instanța de fond în ședința publică din data de 22.04.2016 a respins excepția nulității cererii de chemare în judecată, invocată de apelantul pârât, Curtea a reținut următoarele:
Acțiunea a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei ..., care, urmare a precizării de către părți a valorii litigiului ce depășește suma de 200.000 lei, prin Sentința civilă nr. 203/12.02.2016 a admis excepția de necompetență materială a acesteia în soluționarea cauzei și a dispus declinarea competenței de soluționare în favoarea Tribunalului ....
Ca urmare, întrucât art. 137 din noul Cod de procedură civilă prevede faptul că, în cazul declarării necompetenței, dovezile administrate în fața instanței necompetente rămân câștigate judecății și instanța competentă investită cu soluționarea cauzei nu va dispune refacerea lor decât pentru motive temeinice, în mod corect instanța de fond a respins excepția de nulitate invocată. S-a invocat de altfel această nulitate prin raportare la faptul că s-a soluționat cererea de acordare a ajutorului public judiciar constând în scutirea de la plata taxelor de timbru, ori, pentru a pronunța o soluție în acest sens, s-au administrat probele impuse de O.G. nr. 51/2008, criticile aduse în sensul că s-ar fi dat o interpretare particulară acestui aspect, că nu s-ar fi avut în vedere prevederile art. 179, art. 129 alin. 2 punctul 2, art. 197 din noul Cod de procedură civilă, a art. 34 din O.U.G. nr. 80/2013, apar ca nefondate.
Referitor la fondul cauzei, Curtea a reținut următoarele:
Potrivit înscrisului aflat în copie la dosar de fond filele 23-25, denumit convenție matrimonială între soți - regimul separației de bunuri - autentificat sub nr. .../16.12.2013 de notar public ..., părțile, căsătorite din data de 06.05.2000 la Primăria ..., au convenit adoptarea regimului matrimonial al separației de bunuri, reglementat de art. 360 - 365 Cod civil, au declarat că au lichidat regimul matrimonial avut anterior, al comunității de bunuri, potrivit actului de lichidare autentificat de același notar public sub nr. .../16.12.2013 - filele 26-28 dosar de fond. Potrivit acestuia, părțile au convenit stabilirea unei cote contributive la dobândirea bunurilor, a datoriilor comune, de 9/10 părți apelantul și de 1/10 părți intimata. La aceiași dată, părțile au încheiat actul de partaj voluntar - filele 20-22 dosar de fond - autentificat sub nr. .../16.12.2013, de același notar, toate aceste acte notariale făcând obiectul litigiului dedus judecății, soluționat prin sentința apelată.
Astfel cum corect a reținut instanța de fond, potrivit art. 1216 alin. 1 din noul Cod civil, poate cere anularea contractului partea care a contractat sub imperiul unei temeri justificate induse fără drept de cealaltă parte sau de un terț, iar, conform alin. 2, există violență când temerea insuflată este de așa natură încât partea amenințată putea să creadă, după împrejurări, că, în lipsa consimțământului său, viața, persoana, onoarea sau bunurile sale ar fi expuse unui pericol grav și iminent. Potrivit alin. 4 din același articol evocat, în toate cazurile, existența violenței se apreciază ținând seama de vârsta, starea socială, sănătatea și caracterul celui asupra căruia s-a exercitat violența, precum și de orice altă împrejurare ce a putut influența starea acestuia la momentul încheierii contractului.
Violența este un viciu de consimțământ ce se exprimă în convingerea sau amenințarea unei persoane cu un rău injust, de natură a-i insufla o temere care o determină să încheie un act juridic, pe care altfel nu l-ar fi încheiat. Acest viciu de consimțământ se deosebește de celelalte două vicii - eroarea și dolul - violența afectând libertatea consimțământului, victima acesteia fiind conștientă de faptul că aceasta încheie actul, contractul care o dezavantajează, dar, cu toate acestea, consimte la perfectare sub îndemnul sentimentului de teamă ce i-a fost insuflat, indus. Prin această violență practic partea contractantă este împiedicată a-și manifesta în mod liber voința de a contracta.
Cu ocazia soluționării cauzei în fond, prima instanță a administrat o serie de probe printre care cea cu interogatoriul părților, înscrisuri, fotografii, suport CD, transcrieri convorbiri telefonice și audierea unor martori pentru fiecare dintre acestea, pentru a avea posibilitatea de-a verifica dacă dispozițiile legale susmenționate sunt sau nu incidente în cauză. Câtă vreme prin calea de atac declarată s-a criticat modul în care aceste probe au fost interpretate, Curtea a procedat la analiza criticilor prin prisma acestor probe din perioada anterioară sau concomitentă încheierii actelor contestate și implicit prin raportarea la prevederile legale enunțate mai sus.
Din cuprinsul copiei anchetei sociale, efectuate de Autoritatea Tutelară ... - fila 64 dosar de fond -, Curtea a reținut faptul că neînțelegerile dintre părți erau cunoscute, că se afla intimata reclamantă în evidența D.G.A.S.P.C. ..., ca victimă a violenței domestice, singurul copil al acestora s-a născut la data de 10.10.2013 în Italia, ....
Potrivit răspunsurilor date de către intimata reclamantă la interogatoriu - filele 105-108 dosar de fond -, aceasta a plecat în Italia în luna septembrie 2013 pentru a naște, urmare a unor agresiuni fizice exercitate de către apelant asupra sa, că acesta nu-i permitea să-și sune mama ce era bolnavă, că amenința viața membrilor familiei sale.
Faptul că a formulat apelantul amenințări la adresa intimatei reiese din chiar recunoașterile sale la interogatoriu - întrebarea 5 fila 110 dosar fond - cu precizarea că acestea au avut loc în anul 2012, deci anterior semnării actelor ce fac obiectul litigiului și care s-au perfectat în luna decembrie 2013. Expresiile folosite și recunoscute de acesta - vă omor, o să ardă mă-ta cu casă cu tot, pentru banii mei vă omor, cu banii mei vă omor, te omor pe tine și pe neamul tău pentru munca mea, ultimul moment va fi când vei număra cadavrele,…o să-ți omor toată familia, meritați să muriți cu toții, în ziua de azi banul comandă nu creierul tău prost de ..., îți iau nepoțelele, plătesc criminali și le omor.., chiar dacă ar data din anul 2012 cum susține, au fost de natură a genera o temere intimatei iar consimțământul astfel exprimat a fost implicit unul viciat.
Potrivit declarației martorei ... - fila 117 dosar de fond -, aceasta este prietenă cu intimata, a aflat de la fostul ei soț că a fost obligată prin amenințări să încheie acte cu privire la averea familiei, prin care s-au împărțit apartamentele. Amenințările au constat în bătăi, amenințări cu cuțitul, cu moartea, sechestrări săptămâni întregi, interzicerea luării legăturii telefonice cu cineva. Amenințările s-au extins și asupra familiei intimatei reclamante, a afirmat că toată familia îi va fi executată de .... A văzut martora urme de violență pe diferite regiuni ale corpului - brațe, picioare, gât, arsuri pe mâini -, au fost perioade în care era bătută săptămânal, violențele i-au fost relatate de intimată, de fostul ei soț ce a fost prezent de câte ori s-au întâmplat. A constatat martora personal că în locuința părților a fost montată o bară metalică între camere, cu scopul ca intimata să se spânzure, aceasta fiind intenția apelantului de-a o obliga să recurgă la acest gest disperat. Bara există și în prezent și s-a montat pe aceasta leagănul copilului. În anul 2012 intimata în urma bătăilor a pierdut o sarcină, i-au fost aplicate bătăi și în perioada în care era însărcinată, în general aceasta a fost agresată tot timpul, a fost nevoită să fugă de acasă, o apostrofa, chiar soțul ei a fost sfătuit de acesta să încheie un act similar de partaj. Față de comportamentul apelantului a sfătuit-o pe intimată să divorțeze, se frecventau des, a fost la rândul său jignită de acesta.
Martora ... - fila 118 dosar de fond - locuiește în același imobil cu părțile, în august 2012 a văzut urme de lovituri pe fața intimatei care i-a relatat că a fost lovită de soț, obligată să încheie actul de partaj, ca toți banii să fie transferați pe numele lui. Fiind gravidă a plecat în Italia și s-a întors la presiunile soțului apelant, în general comportamentul acestuia a fost agresiv, aproape periodic o lovea, a constatat personal urmele agresiunilor. I-a povestit aceasta de față cu administratoarea blocului că a fost amenințată, că i s-a pus cuțitul la gât pentru a o obliga să încheie actul de partaj iar averea să fie transferată pe numele lui, a fost închisă în cameră și doar loviturile aplicate, amenințările au fost cele care au făcut-o să încheie actele. Violențele se exercitau de regulă în apartament, o dată în afara lui când a fost nevoită să fugă pe scări iar ea a văzut-o speriată, a cerut ajutor, cu toate intervențiile vecinilor bătăile au continuat, aspecte ce au avut loc în anul 2014.
Potrivit depoziției martorului ... - fila 119 dosar de fond - acesta este prieten cu apelantul și nu a constatat niciodată ca acesta să manifeste vreun comportament față de intimată, relațiile dintre aceștia erau normale. A primit martorul mesaje de la soția sa ce conțineau jigniri la adresa apelantului, l-a făcut terorist fără suport real. El nu a constatat ca apelantul să aibă un comportament agresiv, nu s-a plâns intimata în acest sens, aspect confirmat și de martorul ... ..., fila 130 dosar de fond, însă, câtă vreme aceste depoziții nu se coroborează cu celelalte probe administrate, fiind contrazise chiar de apelant prin răspunsurile date la interogatoriu, arătate mai sus, în mod corect nu au fost avute în vedere de instanța de fond.
Din coroborarea depozițiilor martorilor ... și ... cu propriile recunoașteri ale apelantului, Curtea a reținut faptul că acesta avea un comportament agresiv, a lovit-o, a amenințat-o pe intimată, i-a insuflat frică, agresiunile au avut loc în mod constant, deci implicit și în perioada încheierii actelor contestate. Câtă vreme acești doi martori au declarat că au văzut personal urme de lovituri pe corpul intimatei, acestea se apreciază a fi probe directe ce confirmă cele corect reținute de către instanța de fond, că apelantul are și a avut un comportament agresiv atât în perioada anterioară încheierii actelor de partaj, în cea concomitentă cât și ulterior acestui moment. Deoarece martora ... a declarat că lovirile erau frecvente, aspect confirmat și de martora ..., aceste aspecte se coroborează și cu cele reținute în ancheta socială potrivit căreia intimata se afla în evidența D.G.A.S.P.C. ..., considerată victimă a violenței domestice.
Instanța de fond nu a avut în vedere probele cu privire la perioada ulterioară încheierii actelor contestate, iar planșele foto la care s-a făcut referire, nu sunt de natură a înlătura cele expuse, acestea chiar dacă nu sunt din perioada contemporană încheierii actelor, confirmă susținerile intimatei cu privire la comportamentul apelantului sub toată durata conviețuirii.
Martorul ..., este fostul soț al martorei ..., dar câtă vreme chiar răspunsul dat de apelant la interogatoriu confirmă un comportament ce nu poate fi încadrat în categoria unuia adecvat, nu se impunea a fi avut în vedere.
Față de toate considerentele expuse, Curtea a apreciat că violențele fizice și verbale la care a fost supusă intimata în perioada anterioară încheierii actelor care fac obiectul prezentului litigiu, au fost de natură a-i insufla temerea că ei sau membrilor familiei sale, li se va întâmpla ceva rău, injust, consimțământul fiindu-i astfel efectiv viciat, aspect corect reținut de prima instanță, dispozițiile art. 1216 din Noul Cod civil fiind corespunzător aplicate și interpretate. Câtă vreme martorele ... și ... au declarat că agresiunile erau constante: aproape periodic o lovea, era bătută săptămânal, în general a fost agresată tot timpul, se poate concluziona că au avut loc chiar și în perioada în care s-au încheiat actele ce fac obiectul litigiului și nu doar anterior sau ulterior cum a reținut instanța de fond, criticile nefiind întemeiate.
Violențele fizice și verbale la care a fost supusă intimata au fost de natură a-i provoca acesteia o teamă ce a determinat-o a perfecta actele contestate, libertatea de voință i-a fost astfel limitată. Nu doar intimata a fost amenințată cu violențe, inclusiv cu moartea, ci și alți membri ai familiei sale, ceea ce i-a generat temerea că în cazul în care nu ar fi semnat acele acte acestora li se putea întâmpla un rău injust. Legiuitorul a extins câmpul de aplicare al amenințării cu un rău și la familie sau la persoanele apropiate. Amenințarea și exercitarea forței fizice de către apelant au fost mijloacele prin care acesta a urmărit atingerea scopului dorit prin exteriorizarea din partea victimei intimate, a consimțământului, acestea fiind de o asemenea intensitate încât i-au insuflat temerea producerii unui rău în cazul în care nu ar fi procedat astfel.
Amenințările la care a fost supusă atât intimata cât și familia acesteia au fost potrivit celor expuse mai sus, grave, generatoare de teamă. Violența exercitată nu a fost una justă, a avut un caracter nelegitim și a fost de natură a genera un viciu de consimțământ, temerea ce a fost insuflată de conduita apelantului a fost de așa natură încât intimata a putut crede că în lipsa consimțământului său, viața, persoana sa, chiar a familiei sale, ar avea de suferit. Actele depuse la dosarul de apel de către apelant, CD-urile, nu sunt de natură a schimba cele expuse.
Ca urmare, în baza art. 480 alin. 1 din Noul Cod de procedură civilă, instanța de apel a respins ca nefondat apelul și a păstrat în întregime sentința apelată ca fiind legală și temeinică.
Cât privește faptul că apelantul a beneficiat de ajutor public judiciar, constând în scutirea de la plata taxelor judiciare de timbru, raportat la cele dispuse, față de prevederile cuprinse în art. 19 alin. 1 din O.U.G. nr. 51/2008 potrivit cărora, dacă partea care a beneficiat de ajutor public judiciar cade în pretenții, cheltuielile procesuale avansate de stat rămân în sarcina acestuia, s-a făcut aplicarea acestora.
| ← Conducerea unui vehicul având permisul de conducere suspendat | Cauză soluţionată prin prisma excepţiei de prematuritate a... → |
|---|
