Arest preventiv. Jurisprudență Arest preventiv
| Comentarii |
|
Tribunalul BACĂU Rezoluţie nr. 22/Î din data de 06.03.2014
Prin referatul procurorului da la Parchetul D.I.I.C.O.T. nr. 80D/P/2013 din 5.03.2104 s-a solicitat prelungirea măsurii arestării preventive față de inculpații A.G., A.C., S.I.E., T.T.I., D.C.V., I.S. și C.B.
Se solicită prelungirea măsurii arestării preventive deoarece în cauză urmează a fi extinsă urmărirea penală față de A.G. și A.C. cu privire la efectuarea activităților de skimming realizate de aceștia în cursul anului 2013 pe teritoriul Germaniei, probatoriul administrat până în prezent, coroborat cu datele rezultate din accesarea căsuței de e-mail utilizată de inc. A.G. făcând dovada săvârșirii infracțiunilor prev. de art. 360 C.pen și 365 C.pen.
De asemenea, majoritatea inculpaților și-au manifestat intenția încheierii acordurilor de recunoaștere a vinovăției urmând a avea loc negocierile specifice acestei proceduri.
Totodată, în cauză nu a parvenit răspunsul cererii de asistență judiciară internațională solicitată autorităților germane, ce sunt utile sub aspectul soluționării în privința infracțiunilor de efectuare de operațiuni financiare în mod fraudulos prev. de art. 250 al.1,2,3 C.pen., acces ilegal la un sistem informatic prev. de art. 360 al.1,2,3 C.pen. și operațiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice prev. de art. 365 C.pen.
Inculpații A.C., T.T.I. și C.B. au formulat în scris cerere de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura arestului la domiciliu sau controlului judiciar conform art. 242 alin. 2 Cod procedură penală.
În motivarea cererilor, inculpații consideră că analiza în concret, în primul rând a împrejurărilor cauzei, a modalității de săvârșire a faptelor ce li se impută, a faptelor însăși, relevă lipsa unui minim de indicii pertinente că pretinsa activitate infracțională a acestora se circumscrie elementelor constitutive a infracțiunilor pentru care sunt cercetați.
În al doilea rând, procedând la o evaluare și a persoanei și a conduite inculpaților, în accepțiunea dispozițiilor art. 242 alin. 2 din Codul de procedură penală se poate lesne observa că și din acest punct de vedere măsura arestului preventiv apare ca excesivă, inculpații fiind lipsiți de antecedente penale, astfel încât nu se poate vorbi de o periculozitate deosebită a lor sau de reiterarea unui comportament infracțional de către aceștia raportat la alți coinculpați.
Aceste aspecte coroborate și cu scopul măsurilor procesuale circumscris în dispozițiile art. 202 alin. 2 Cod procedură penală conturează inculpaților o situație mai favorabilă și astfel compatibilă cu dispunerea în cauză a unei măsuri procesuale mai ușoare ca severitate, cum este cea a arestului la domiciliu sau a controlului judiciar, garanțiile de ordin procesual prezentate de aceștia și invocate anterior, alături de obligațiile ce li se vor impune în sarcină sunt de natură a apăra ordinea publică și de a asigura buna desfășurare, pe mai departe, a procesului penal.
Pe cale de consecință, pe linia celor invocate și coroborat cu dispozițiile art. 223 alin. 2 teza finală consideră că afectarea normei incriminatoare (în care rezidă de altfel și pericolul social concret pentru ordinea publică) este minimă tocmai față de limitele reduse de pedeapsă potrivit legii noi, mai favorabile, față de circumstanțele reale ale faptei, față de urmarea imediată.
Mai mult, la acest moment procesual urmărirea penală este într-un stadiu avansat, în cauză fiind administrate probatorii constând în înregistrări, capturi de imagine, declarații ale coinculpaților, martorilor, percheziții informatice și domiciliare, probele ce urmează a mai fi efectuate neputând fi influențate de către inculpați, chiar și aflați în stare de libertate.
Având în vedere și perioada de aproximativ două luni de arest preventiv la care au fost supus inculpații și care în mod neîndoielnic au contribuit la corijarea lor, anterior având o conduită bună în familie și comunicate, fiind lipsiți și de antecedente penale s-a apreciat că buna desfășurare a procesului penal, mai departe în faza urmăririi penale și apoi în faza judecății se poate realiza și prin punerea lor în libertate cu luarea măsurii arestului la domiciliu sau a controlului judiciar care, prin conținutul lor sunt în concordanță cu art. 202 alin. 1 Cod procedură penală, neexistând în cauză riscul de a fi reluată activitatea infracțională odată puși în stare de libertate ori de a se sustrage de la proceduri judiciare.
Din actele și lucrările dosarului, judecătorul de drepturi și libertăți reține următoarele, mai întâi cu privire la propunerea de prelungire a măsurii arestării preventive:
Inculpații au fost arestați preventiv prin încheierea nr. 4/Î/12.01.2014 a Tribunalului Bacău reținându-se ca temei dispozițiile art. 148 lit. f Cod procedură penală vechi și prelungită pe o perioadă de 30 de zile prin încheierea nr. 14/Î/05.02.2014 a Tribunalului Bacău .
În fapt se reține că în cursul anului 2013,inculpatul A.G. împreună A.C., A.I., T.T.I., D.C.V., A.C.C., au constituit un grup infracțional organizat specializat pe linia confecționării de aparatură artizanală destinată falsificării instrumentelor de plată electronică, în vederea realizării infracțiunilor de rezultat respectiv retrageri frauduloase de numerar, cu ajutorul instrumentelor de plată falsificate, obținând în acest fel sume importante de bani.
În vara anului 2013 aceștia frecventau două locații, una în mun. Bacău - aparținând inc. A.I. și una în jud. Vrancea - aparținând inc. S.I.E., în scopul confecționării artizanale de dispozitive destinate fraudării bancomatelor, purtau discuții cu persoane având aceleași preocupări infracționale și planificau deplasări în străinătate (Italia, Germania, Franța) în scopul utilizării dispozitivelor confecționate în România, pentru copierea datelor de carduri bancare aparținând cetățenilor străini.
În cursul lunii iulie 2013, inc. T.T.I., D.C.V. și A.C., s-au deplasat pe teritoriul Germaniei, unde se pare că au săvârșit infracțiuni de skimming, aceștia revenind în țară în cursul lunii octombrie 2013, având asupra lor diferite sume de bani în euro.
Pe de altă parte, inc. A.G., persoană cunoscută cu preocupări infracționale pe linia contrafacerii instrumentelor de plată electronică, fiind recidivist, s-a deplasat în același scop pe teritoriul Franței, tot în vara anului 2013. Anterior efectuării acestei deplasări, inculpatul A.G. este contactat telefonic, de un bărbat neidentificat, aflat la acel moment în Franța, care la sfârșitul discuției îl întreabă dacă poate să îi pună și lui la dispoziție un dispozitiv de skimming, respectiv o "mâță";.
Din conținutul acestei convorbiri telefonice rezultă faptul că inc. A.G. a trimis în Franța, probabil printr-un curier, mai multe dispozitive de skimming, preluate de persoana menționată anterior, aceasta arătându-se încântată de calitatea dispozitivelor fiind interesat să achiziționeze și el unele similare.
În toamna anului 2013, inc. A.G. a revenit în România reluând legăturile infracționale cu inc. A.C. și cu A.D. ( ultimul fiind cercetat în stare de arest preventiv pentru fapte similare în dosarul cu nr. 218D/P/2013), cu scopul de a procura alte dispozitive de skimming, cu care să se deplaseze în cursul anului 2014 în Italia.
În realizarea scopului infracțional, membrii grupării au procurat și deținut aparatură și programe software destinate falsificării instrumentelor de plată electronică, cu ajutorul căreia au procedat la realizarea activităților de skimming, în vederea procurării ilicite de date de identificare a cardurilor, și ulterior, la falsificarea unor astfel de instrumente de plată electronică, cu ajutorul cărora au procedat, în repetate rânduri, pe spațiul Uniunii Europene - Germania, Franța și Italia, la efectuarea de operațiuni de retragere frauduloase de numerar.
Pe de altă parte, membrii grupării infracționale organizate, regrupată după revenirea din străinătate, au efectuat la începutul anului 2014 demersuri pentru asigurarea confecționării de aparatură artizanală destinată realizării scopului grupării, pe alt tip de componente și aparate, prin intermediul inc. S.E.
În acest sens, se constată deplasarea inc. A.C. împreună cu inc. A.G. la data de 09.01.2014 ce rezultă atât din exploatarea autorizației nr. 470/2013 ce confirmă discuția dintre inc. A.C. și inc. S.E., care au convenit ca primul să se deplaseze la domiciliul acestuia pentru a ieși la cumpărături legate de activitatea comună de confecționare a aparaturii destinate falsificării instrumentelor de plată electronică, cât și din exploatarea ordonanței provizorii de imagini din aceeași dată - ce confirmă prezența inc. A.C. și A.G. la locuința inc. S.E. de pe raza com. P., jud. Vrancea, după care a inculpaților A.C. și S.E. la o locație din mun. Bacău.
Legăturile infracționale și continuarea activității grupării rezultă inclusiv din faptul că în aceeași seară, imediat ce inc. A.C. s-a întors în Bacău de la locuința inc. S.E. (conducându-l pe acesta înapoi la locuința sa), l-a contactat pe inc. D.C., pentru a se întâlni.
A doua zi se constată că inc. A.C. a luat legătura și cu inc. T.T.
Este de precizat că înc. S.E. este cunoscut cu preocupări pe linia confecționării de aparatură artizanală destinată falsificării instrumentelor de plată electronice, posedând condamnări anterioare în Germania și Italia pentru fapte de acest gen, așa cum rezultă din însăși declarația sa, și se confirmă prin multitudinea echipamentelor și dispozitivelor cu specific identificate cu ocazia percheziției domiciliare.
Colaborarea acestuia cu membrii grupului infracțional constituit de A.G., A.C. și ceilalți rezultă și din monitorizările intruzive, din vara anului 2013, când s-au constatat numeroase deplasări ale inculpaților susmenționați la adresa de domiciliu a acestuia din com. P., jud. Vrancea. (a se vedea anterior convorbirile telefonice ale inculpaților ce fac referire la deplasările pe raza jud. Vrancea, inculpatul S. fiind denumit codat - băiatul de la primărie -). Referitor la participarea inc. S.E. este de precizat precauția acestuia, datorită antecedentelor sale penale, relevată de faptul că nu a pus la dispoziția membrilor grupării un număr de telefon pentru contact, contactarea lui realizându-se direct la domiciliu.
Pe de altă parte, s-a constatat din monitorizarea intruzivă a inc. A.D. (cauza disjunsă din dosarul 80D/P/2013) că la sfârșitul anului 2013 - începutul anului 2014, atât inc. A.G. cât și inc. A.C. s-au întâlnit de mai multe ori cu acesta, culegând informații despre zona în care a acționat inc. A.D., în Italia, în cursul anului 2013, având în vedere că acesta a diseminat în mediul infracțional informații privind realizarea unor beneficii consistente ca urmare a activității infracționale. Ca urmare a mia multor întâlniri cu inc. A.D., inc. A.G. a vehiculat în același mediu ideea inițierii unei deplasări în perioada imediat următoare în Italia.
Întrucât din exploatarea mijloacelor de probă intruzive a rezultat aducerea în țară de către inc. M.S.M. a componentelor electronice destinate confecționării artizanale a unui aparat destinat copierii datelor de carduri tip POS și punerea acestuia la dispoziția inc. C.B., la data de 11.01.2014, orele 00,30, la aceeași dată s-a procedat la efectuarea perchezițiilor domiciliare la locuințele tuturor învinuiților cercetați în cauză, în vederea identificării mijloacelor de probă cu privire la care existau indicii temeinice că aceștia le dețin în locuințele lor și urmau să le utilizeze la săvârșirea de infracțiuni la legea comerțului electronic (componente hardware și sofware, instrumente de plată electronică falsificate, medii de stocare a datelor informatice, tastaturi de bancomat, POS-uri , etc).
Potrivit art. 234 al. 1 Cod procedură penală "arestarea preventivă a inculpatului poate fi prelungită, în cursul urmăriri penale, dacă temeiurile care au determinat arestarea inițială impun în continuare privarea de libertate a inculpatului sau există temeiuri noi care justifică prelungirea măsurii";.
Judecătorul de drepturi și libertăți constată că temeiurile ce au determinat luarea măsurii arestării preventive a inculpaților - art. 148 lit. f Cod procedură penală vechi - se regăsesc în noua reglementare prevăzută de art. 223 al. 2 Noul Cod de procedură penală.
Astfel, se constată că există probe (percheziții, interceptări telefonice, comunicări în sisteme informatice, interceptări și înregistrări de imagini, medii de stocare a datelor, telefoane mobile, cartele telefonice cu urme ale infracțiunilor, dispozitive și subansamble destinate confecționării artizanale de aparatură necesară fraudării bancomatelor) din care rezultă suspiciunea rezonabilă că acești inculpați au comis infracțiunile pentru care sunt cercetați.
Din cuprinsul dosarului de urmărire penală rezultă că cercetările se află în curs de desfășurare, se apropie de finalizare necesitând timp pentru verificarea și analizarea de către procuror a conținutului căsuței de e-mai utilizată de inc. A.G. , conținut în 7 volume, urmând a fi identificată participarea inculpaților la săvârșirea altor fapte penale și eventual identificați noi participanți la comiterea faptelor în cadrul grupului infracțional.
De asemenea, este în interesul aflării adevărului și răspunsul la cererea de asistență judiciară internațională solicitată autorităților germane referitor la infracțiunile de efectuare de operațiuni financiare în mod fraudulos prevăzută de art. 250 alin. 1, 2, 3 Cod penal, acces ilegal la un sistem informatic prevăzută de art. 360 alin. 1, 2, 3 Cod penal și operațiuni ilegale cu dispozitive ori programe informatice prevăzută de art. 365 Cod penal.
Totodată, urmează ca inculpații care și-au manifestat intenția de încheiere a unui acord de recunoaștere a vinovăției să fie audiați în cadrul procedurii de negociere specifice acestei instituții procesual penale, ceea ce iar necesită timp. Însă aspectul că doresc, intenționează încheierea acordului de recunoaștere a vinovăției nu presupune în mod automat și punerea în libertate a inculpaților.
Potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, detenția este justificată doar dacă se face dovada că asupra procesului penal planează unul dintre următoarele pericole, care trebuie apreciate "in concreto" pentru fiecare caz în parte: pericolul de săvârșire a unor noi infracțiuni, pericolul de distrugere a probelor, riscul presiunii asupra martorilor, pericolul de dispariție a inculpatului sau pericolul de a fi tulburată ordinea publică. In același sens s-a pronunțat și Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei care prin Recomandarea nr. R (80) 11 care la pct. 3 prevede că detenția provizorie nu poate fi ordonată decât dacă persoana în cauză este bănuită că a săvârșit o infracțiune și sunt motive serioase de a se crede că există unul sau mai multe dintre următoarele pericole: pericolul de fugă, cel de obstrucționare a cursului justiției, ori acela ca acuzatul să nu comită o nouă infracțiune gravă. Punctul 4 al Recomandării specifică în plus că, dacă existența nici unuia dintre pericolele enunțate nu a putut fi stabilită, detenția provizorie s-ar putea, totuși, justifica, în mod excepțional, în anumite cazuri în care se comite o infracțiune deosebit de gravă.
Analizând actele și lucrările dosarului judecătorul de drepturi și libertăți constată că există dovezi privind existența cazului comiterii unei infracțiuni grave apreciate, atât de Curtea Europeană a Drepturilor Omului cât și de Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei, ca fiind justificativ pentru luare măsurii arestului preventiv.
Astfel, pentru prezervarea ordinii publice, Curtea a admis că prin gravitatea lor deosebită și prin reacția publicului la săvârșirea lor, anumite infracțiuni pot să suscite o tulburare socială de natură să justifice o detenție provizorie, cel puțin o perioadă de timp (cauza Letellier contra Franței). Un asemenea element nu poate fi apreciat ca pertinent și suficient, decât dacă se bazează pe fapte de natură să arate că eliberarea inculpatului ar tulbura în mod real ordinea publică.
Ori în prezenta cauză, judecătorul de drepturi și libertăți consideră că se impune în continuare detenția provizorie pentru fiecare inculpat, fiind comise infracțiuni deosebit de grave prin însăși natura acestora - grup infracțional organizat, deținere de instrumente în vederea falsificării de valori, falsificarea de titluri de credit sau instrumente de plată și efectuarea de operațiuni financiare în mod fraudulos (inc. A.), punerea în circulație de valori falsificate (inc. D.) - iar raportat la împrejurările concrete în care au fost săvârșite faptele: prin desfășurarea pe o perioadă îndelungată de timp și prin relațiile și conexiunile cu alte rețele infracționale transfrontaliere, care acționează pe același segment de crimă organizată, dovedesc periculozitatea ridicată a inculpaților, iar prin numărul mare al actelor materiale comise și diversitatea infracțiunilor, demonstrează "specializarea"; acestora în săvârșirea acestui gen de infracțiuni.
Având în vedere că probatoriul administrat în cauză relevă amploarea deosebită a activității infracționale a membrilor grupului, prin desfășurarea pe o perioadă îndelungată de timp și prin relațiile și conexiunile cu alte rețele infracționale care acționează pe același segment de crimă organizată, se dovedește periculozitatea inculpaților, existând date suficiente care certifică necesitatea prelungirii măsurii arestării preventive pe o perioadă de 30 de zile, în vederea asigurării bunei desfășurări a urmăririi penale, pentru suplimentarea probatoriului.
Așadar constatând că temeiurile ce au determinat luarea măsurii arestării preventive față de fiecare inculpat continuă să subziste, se regăsesc în dispozițiile art. 223 al. 2 Noul Cod de procedură penală și nu au încetat, judecătorul de drepturi și libertăți apreciază că prelungirea măsurii arestării preventive este necesară pentru finalizarea urmăririi penale, aflarea adevărului, și justa soluționare a cauzei.
Judecătorul de drepturi și libertăți consideră că sunt îndeplinite cumulativ cele 2 condiții prevăzute de art. 223 al. 2 Noul Cod de procedură penală - există probe din care rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpații au comis infracțiuni pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani și din modalitatea concretă de comitere, gravitatea infracțiunilor, scopul urmărit (fraudarea bancomatelor), conexiunile cu alte grupuri infracționale ce acționează pe același segment infracțional, caracterul transfrontalier al faptelor, durata mare de timp în care s-a derulat activitatea infracțională - astfel că se constată că privarea de libertate a fiecărui inculpat este necesară pentru înlăturarea stării de pericol pentru ordinea publică.
Apărările inculpaților că probele ce urmează a fi administrate în faza de urmărire penală și pentru care se solicită prelungirea nu îi privesc pe unii dintre inculpați, nu au nici o relevanță deoarece cauza trebuie lămurită sub toate aspectele, faptele și față de toți inculpații în întregul ei. Scopul procesului penal este de aflare a adevărului și tragerea la răspundere penală a celor vinovați. Ca atare în faza de urmărire penală trebuie lămurite toate aspectele pentru aflarea adevărului.
De asemenea, cauza trebuie analizată în toată complexitatea ei, a conexiunilor dintre inculpați și nu defalcat pe fiecare inculpat pentru care, separat, activitatea sa infracțională poate apărea infimă sau fără pericol mare, însă în cadrul grupului infracțional are o altă gravitate, îndeplinea o sarcină necesară angrenajului infracțional, necesară funcționării grupului infracțional.
Nu se poate reține apărarea inculpatului I. că nu se cunoșteau cu toți membrii grupului deoarece practica judiciară a stabilit că în specificitatea grupului infracțional organizat în cazul infracțiunilor de deținere de instrumente în vederea falsificării de valori, falsificarea titlurilor de credit sau instrumente de plată, punerea în circulație de valori falsificate (fostele infracțiuni din legea nr. 365/2002) constă în lipsa unei organizări infracționale clasice, cu o structură ierarhică de tip piramidal.
Dimpotrivă, specificul grupului infracțional organizat în cazul acestui tip de infracțiuni presupune stabilirea unui număr de funcții bine delimitate ale mai multor celule din cadrul rețelei infracționale.
Astfel de elemente specifice întrunesc elementele de bază ale criminalității organizate constând în asocierea mai multor persoane, pe o perioadă îndelungată de timp, cu sarcini bine delimitate, în scopul săvârșirii de infracțiuni grave, pentru obținerea de beneficii ilicite.
Trebuie precizat că un element specific în aceste grupări îl constituie implicarea unor persoane cu sarcini simple având ca rol confecționarea sau adaptarea dispozitivelor, componentelor electronice ori aparaturii destinate falsificării instrumentelor de plată electronică.
Caracterul transfrontalier al acestei activități ilicite este apreciat ca fiind o modalitate de disimulare a activității infracționale și de îngreunare a activității de cercetare a organelor judiciare.
Trebuie subliniat că specificul acestor infracțiuni și al grupurilor infracționale organizate în scopul comiterii acestui gen de infracțiuni, este mobilitatea în cadrul grupului, practica în această materie dovedind faptul că membrii unui astfel de grup infracțional interacționează și colaborează între ei, în funcție de interes, pentru anumite perioade de timp, în funcție de specializarea fiecăruia și de rezultatele obținute.
În aceste condiții, un astfel de grup infracțional nu va funcționa niciodată după regulile și principiile generale, ci va funcționa după reguli proprii, suferind schimbări și modificări rapide de conținut și structură, din cadrul unui grup putându-se desprinde una sau mai multe celule (denumite chiar de membrii grupului "echipe de lucru";) ce vor acționa la rândul lor ca un grup infracțional organizat, având foarte posibil un lider și membri executanți cu roluri foarte bine stabilite.
De asemenea, este binecunoscut faptul că mai multe astfel de celule pot avea un membru comun - cum ar fi de exemplu persoana specializată în confecționarea de echipamente artizanale destinate activităților de skimming, care își oferă serviciile în cadrul mai multor echipe de lucru.
Persoanele cu preocupări pe linia confecționării de echipamente artizanale dezvoltă în timp multiple legături infracționale, fiind cunoscute și recunoscute de cei care activează în același domeniu, cum este și cazul persoanelor cercetate în cauză.
Este de precizat faptul că acest gen de infracțiuni nu pot fi săvârșite singular de anumite persoane, fiind de esența lor faptul că pentru realizarea scopului infracțional maniera organizată, ce presupune implicarea mai multor persoane conform etapelor metodologice corespondente acțiunilor materiale ale infracțiunilor (confecționarea de aparatură, activități de skimming, activități de prelucrare a datelor și falsificare a instrumentelor de plată electronică și realizarea activităților finale de retrageri frauduloase de numerar) este mult mai eficientă pentru obținerea rezultatului propus.
Gravitatea infracțiunilor pentru care sunt cercetați inculpații rezultă și din majorarea limitelor de pedeapsă prev. de Noul cod penal, față de reglementarea specială prevăzută de Legea nr. 365/2002 - art. 314 al. 2 Noul Cod penal - închisoarea de la 2 la 7 ani, art. 311 al. 2 Noul Cod penal - închisoarea de la 3 la 10 ani, art. 313 al. 2 Noul cod penal - închisoarea de la 3 la 10 ani.
Totodată, apărările inculpaților privind situația lor familială - copii în întreținere, soții fără loc de muncă sau gravide (cazul lui C.), sau starea de sănătate (de exemplu inculpatul I.) nu pot fi primite de judecătorul de drepturi și libertăți care apreciază că nu constituie motive care să justifice punerea lor în libertate și că, dimpotrivă, când au comis aceste fapte, inculpații și-au asumat riscul de a fi descoperiți, de a fi cercetați penal chiar cu privare de libertate și astfel desfășurarea unei vieți de familie normală să fie perturbată.
Pentru aceste motive, judecătorul de drepturi și libertăți consideră că nici măcar nu se impune înlocuirea măsurii arestării preventive cu o altă măsură preventivă mai blândă precum arestul la domiciliu sau controlul judiciar.
Referitor la cererile inculpaților A.C., T.T.I. și C.B. de înlocuire a măsurii arestării preventive cu o alta mai ușoară, judecătorul de drepturi și libertăți le consideră că neîntemeiate. Având în vedere infracțiunile pentru care sunt cercetați, natura acestora - grup infracțional organizat, deținere de instrumente în vederea falsificării de valori, tentativă la falsificare de titluri de credit ori instrumente de plată (inculpatul T.) sau operațiuni ilegale cu dispozitive ori programe informatice (inculpatul C.); multitudinea acestora (2-3 fapte fiecare inculpat), calitatea de lider sau membri importanți ai grupării judecătorul de drepturi și libertăți apreciază că o măsură preventivă mai ușoară nu este suficientă pentru realizarea scopului asigurării bunei desfășurări a procesului penal sau împiedicarea acestora de la comiterea de noi infracțiuni.
Trebuie subliniat că limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru infracțiunile comise de cei 3 inculpați nu au maximul de 5 ani închisoare, ci infracțiunea prevăzută de art. 314 alin. 2 Cod penal are pedeapsă cu închisoarea de la 2 la 7 ani, iar cea prevăzută de art. 311 alin. 2 Cod penal are pedeapsă cu închisoarea de la 3 la 10 ani. Ca atare, pedepsele prevăzute de lege pentru infracțiunile pentru care sunt cercetați inculpații sunt închisoarea mai mare de 5 ani ceea ce dovedește o gravitate crescută a acestora.
Față de toate acestea, judecătorul de drepturi și libertăți consideră ca nefondată cererile inculpaților A.C., T. T.I. și C.B. de înlocuire a măsurii arestării preventive cu o alta mai ușoară și ca întemeiată propunerea procurorului D.I.I.C.O.T. de prelungire a măsurii arestării preventive a inculpaților.
În consecință, în baza art. 242 alin. 2 Cod procedură penală va respinge ca nefondate cererile de înlocuire a măsurii arestării preventive cu o măsură preventivă mai ușoară - arestul la domiciliu sau controlul judiciar prevăz. de art. 218 și 211 C.pr.penală- formulate de inc. A.C., C.B. și T.T.I.
Constatând culpa procesuală a inculpaților, aceștia vor fi obligați conform art. 275 alin. 2 Cod procedură penală să plătească statului câte 50 lei cheltuieli judiciare.
În baza art. 236 Cod procedură penală judecătorul de drepturi și libertăți va admite propunerea procurorului de la D.I.I.C.O.T. Bacău de prelungire a măsurii arestării preventive.
Va dispune prelungirea măsurii arestării preventive pe o perioadă de 30 de zile, începând cu data de 12.03.2014 și pînă la data de 10.04.2014 inclusiv, față de inculpații:
1. A.G., cercetat pentru comiterea infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat prevăz. de art. 367 C.penal, deținerea de instrumente în vederea falsificării de valori prevăz. de art. 314 al. 2 C.penal , tentativă la falsificarea de titluri de credit sau instrumente de plată prevăz. de art. 32 rap. la art. 311 al. 2 C.penal și efectuare de operațiuni financiare în mod fraudulos prevăz. de art. 250 al. 3 C.penal cu aplic. art. 35, art. 38 și art. 41 C.penal;
2. A.C., cercetat pt. comiterea infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat prevăz. de art. 367 C.penal și deținerea de instrumente în vederea falsificării de valori prevăz. de art. 314 al. 2 C.penal;
3. S.I.E., cercetat pt. comiterea infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat prevăz. de art. 367 C.penal și deținerea de instrumente în vederea falsificării de valori prevăz. de art. 314 al. 2 C.penal;
4. T. T.I., cercetat pt. comiterea infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat prevăz. de art. 367 C.penal, deținerea de instrumente în vederea falsificării de valori prevăz. de art. 314 al. 2 C.penal și tentativă la falsificare de titluri de credit sau instrumente de plată prevăz. de art. 32 rap. la art. 311 al. 2 C.penal;
5. D.C.V., cercetat pt. comiterea infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat prevăz. de art. 367 C.penal, deținerea de instrumente în vederea falsificării de valori prevăz. de art. 314 al. 2 C.penal și punerea în circulație de valori falsificate prevăz. de art. 313 al. 1 C.penal;
6. I.S., cercetat pt. comiterea infracțiunilor de constituire sau a unui grup infracțional organizat prevăz. de art. 367 C.penal și deținerea de instrumente în vederea falsificării de valori prevăz. de art. 314 al. 2 C.penal;
7.C.B., cercetat pt. comiterea infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat prevăz. de art. 367 C.penal, deținerea de instrumente în vederea falsificării de valori prevăz. de art. 314 al. 2 C.penal și operațiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice prevăz. de art. 365 al. 2 C.penal;
Conform art. 275 al. 3 C.pr.penală cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.
| ← Fond Funciar.Legea 18/1991republicată ( art. 27 alin 1),... | Art. 242 al. 2 din C.p.p. Înlocuire măsură arestare... → |
|---|
