Cadrul şi limitele în care se poate statua în cursul procedurii de cameră preliminară asupra competenţei instanţei
| Comentarii |
|
Judecătoria IAŞI Hotărâre nr. * din data de 15.06.2015
Prin încheierea judecătorului de cameră preliminară din data de 16.03.2015, în dosarul nr. 43899/245/2014 s-a dispus în esență următoarele:
"În conformitate cu dispozițiile art. 345 alin. 1 Cod procedură penală, respinge, ca nefondate, excepțiile invocate de partea civilă V., în cadrul procedurii de cameră preliminară.
În temeiul art. 346 alin. 2 Cod procedură penală, constată legalitatea sesizării instanței prin rechizitoriul întocmit în data de 08.12.2014 de către Parchetul de pe lângă Judecătoria Iași în dosarul de urmărire penală având nr. 16654/P/2014, precum și legalitatea administrării probelor și a efectuării actelor de către organul de urmărire penală, rechizitoriu privind pe inculpații X și Y., ambii trimiși în judecată sub aspectul comiterii unei infracțiuni de "lovire sau alte violențe";, prevăzută de art. 180 alin. 2 din Codul penal din 1968, cu aplicarea art. 5 Cod penal.
Dispune începerea judecății în prezenta cauză penală.";
Judecătorul de cameră preliminară a reținut următoarele:
"Prin rechizitoriul întocmit în data de 08.12.2014, de către Parchetul de pe lângă Judecătoria Iași în dosarul de urmărire penală având nr. 16654/P/2014 și înregistrat pe rolul Judecătoriei Iași în data de 18.12.2014, sub nr. 43899/245/2014, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaților sub aspectul comiterii unei infracțiuni de "lovire sau alte violențe";, prevăzută de art. 180 alin. 2 din Codul penal din 1968, cu aplicarea art. 5 Cod penal.
Prin actul de sesizare al instanței s-a reținut în esență că în data de 24.10.2014, inculpații anterior menționați ar fi lovit cu o furcă, respectiv cu un par, peste cap și mâini pe numitul Vasiliu Gheorghe, fapt care i-a cauzat acestuia din urmă p vătămare a integrității corporale ce a necesitat pentru vindecare un număr de 7-9 zile de îngrijiri medicale.
Prin înscrisul depus la dosarul cauzei în data de 10.02.2015, persoana vătămată V. a solicitat schimbarea încadrării juridice în ceea ce-i privește pe inculpații Calancia Vasile și Calancia Vasilică Mihai, iar aceștia să fie judecați pentru infracțiunea de "tentativă de omor";, așa cum el a solicitat prin plângerea depusă la organele de poliție și așa cum reiese din declarațiile martorilor citați.
În analiza excepției invocate, instanța a apreciat că trebuie avute în vedere, în principal, dispozițiile art. 342 Cod procedură penală, care reglementează obiectul procedurii în cameră preliminară, care îl constituie verificarea, după trimiterea în judecată, a competenței și legalității sesizării instanței, precum și verificarea legalității administrării probelor și a efectuării actelor de către organele de cercetare penală.
Potrivit expunerii de motive care a stat la baza adoptării proiectului Noului Cod de procedură penală, prin reglementarea procedurii camerei preliminare se urmărește rezolvarea chestiunilor ce țin de legalitatea trimiterii în judecată și de legalitatea administrării probelor, asigurându-se premisele pentru soluționarea cu celeritate a cauzei în fond.
Se instituie astfel competența judecătorului de cameră preliminară în verificarea conformității probelor administrate în cursul urmăririi penale cu garanțiile de echitabilitate a procedurii. Sub acest aspect, legalitatea administrării probelor este strâns și exclusiv legată de asigurarea caracterului echitabil al procesului penal.
În acest context, dacă judecătorul va constata că se impune înlăturarea mijlocului de probă, deoarece a produs o vătămare esențială drepturilor procesuale ale unei părți, va exclude acel mijloc de probă.
Așadar, prin conținutul dispozițiilor care reglementează camera preliminară, prin soluțiile care pot fi dispuse, sunt prevăzute criteriile în baza cărora se stabilește dacă procedura în cursul urmăririi penale a avut un caracter echitabil pentru a se putea proceda la judecata pe fond.
În completarea celor expuse, în analiza legalității administrării probatoriului în cursul urmăririi penale, urmează a fi avute în vedere dispozițiile art. 101 Cod procedură penală care reglementează principiul loialității administrării probelor și art. 102 Cod procedură penală, referitor la excluderea probelor obținute în mod nelegal.
Judecătoria Iași este instanța competenta, din punct de vedere material și teritorial să soluționeze prezenta cauză, conform dispozițiile art. 35 și următoarele Cod procedură penală, iar rechizitoriul emis în cauză nu conține vicii de fond sau de formă, cuprinzând mențiunile prevăzute de art. 328 Cod procedură penală.
Așa cum menționează și procurorul, la momentul întocmirii actului de sesizare al instanței, sub aspectul conținutului formal al rechizitoriului, trebuiau respectate dispozițiile art. 263 și următoarele Cod procedură penală.
Exigențele în materia conținutului rechizitoriului trebuie analizate într-o deplină corespondență cu conținutul concret al faptei cu privire la care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului și a probelor care au fundamentat aprecierea procurorului în acest sens.
Procedând în această manieră, judecătorul de cameră preliminară constată că actul de sesizare al instanței este legal și complet întocmit, fiind descrisă fapta concretă pe care procurorul înțelege să o rețină în sarcina ambilor inculpați și analizate probele administrate în cursul urmăririi penale ce au fundamentat această opinie a procurorului.
Verificarea de către judecătorul de cameră preliminară în acest stadiu procesual a competenței instanței este strâns legată de încadrarea juridică pe care procurorul de caz a înțeles să o stabilească pentru fapta cu privire la care s-au efectuat cercetări și în raport de care a dispus trimiterea în judecată a inculpaților.
Nu există mijloace procedurale prin care judecătorul de cameră preliminară să poată eventual dispune, exclusiv pe baza datelor existente la dosarul de urmărire penală, schimbarea încadrării juridice a faptei pentru care inculpații au fost trimiși în judecată, această posibilitate existând doar în cursul fazei procesuale a judecății, conform art. 386 Cod procedură penală.
Rezultă astfel, de lege lata, din interpretarea concordantă a dispozițiilor care reglementează camera preliminară, pe de o parte și judecata, pe de altă parte, că în cursul procedurii de cameră preliminară verifică competența formală a instanței sesizate, în raport de cadrul procesual trasat de procurorul de caz.
Această interpretare este justificată de împrejurarea că în cadrul procedurii de cameră preliminară se tranșează în mod exclusiv aspecte ce țin de legalitatea sesizării instanței, în raport de cadrul procesual stabilit de procurorul de caz, pentru a se putea stabili dacă este sau nu cazul să se dispună începerea judecății în prezenta cauză.
Schimbarea încadrării juridice în acest stadiu procesual este strâns legată de aprecierea pe fond asupra probelor administrate în cursul urmăririi penale; mai exact, dacă analiza concordantă a mijloacelor de probă administrate în cauză ar fi susceptibilă să ducă la o altă încadrare juridică decât cea stabilită de procuror.
Pentru motivele anterior expuse, o astfel de analiză, chiar dacă, teoretic, ar putea avea impact asupra competenței instanței, excede specificului procedurii de cameră preliminară, putând fi pe deplin analizată în cursul judecății.
| ← Revocarea măsurii controlului judiciar. Nelegalitatea luării... | Cameră preliminară. Excepţii respinse. Jurisprudență Furt → |
|---|
