Cerere de repunere in termen. Jurisprudență Cereri
| Comentarii |
|
Tribunalul ARAD Sentinţă civilă nr. 18 din data de 17.01.2013
Cerere de repunere în termenul de recurs. Înțelesul sintagmei ,, împrejurare mai presus de voința sa";
Potrivit art.103 Cod proc.civ., neexercitarea oricărei căi de atac în termenul legal atrage decăderea , afară de cazul când partea dovedește că a fost împiedicat ă,, printr-o împrejurare mai presus de voința sa";.
Împrejurarea invocată de recurent în sprijinul cererii de repunere în termenul de recurs nu reprezintă o astfel de împrejurare, absența voluntară din țară în perioada 01.07.2012 - 19.08.2012 neconstituind un motiv întemeiat pentru repunerea în termenul de recurs.
Prin sintagma "împrejurare mai presus de voința ei";, legiuitorul a înțeles să reglementeze acele situații de natură obiectivă, care au condus la o imposibilitate de exercitare a dreptului în termenul prevăzut, asimilată forței majore, ceea ce nu este cazul în situația de față, când recurentul, deși știa că a promovat un demers judiciar, a ales să părăsească țara, fără a se preocupa de consecințele juridice ale acestui fapt, din perspectiva comunicării hotărârii instanței.
(Tribunalul Arad, secția civilă, decizia civilă nr. 18 R /17 ianuarie 2013,dosar nr. 8864/55/2012)
Prin sentința civilă nr.6897 din 01.08.2012 pronunțată de Judecătoria Arad în dosar nr.8864/55/2012, prima instanță a respins excepția conexității invocată de intimata Asociația de proprietari din Arad,B-dul Revoluției.
A fost respinsă acțiunea, având ca obiect "contestație la executare";, formulată de contestatorul M.V. în contradictoriu cu intimata Asociația de proprietari din Arad, B-dul Revoluției, ca nefondată.
A fost obligat contestatorul să plătească intimatei suma de 1.000 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut faptul că prin sentința civilă nr. 1799/24 februarie 2010 pronunțată de Judecătoria Arad în dosarul nr. 12789/55/2008, contestatorul a fost obligat să plătească intimatei Asociația de proprietari Arad, B-dul Revoluției, suma de 13.933,36 lei reprezentând contravaloarea utilităților furnizate de CET SA, penalități de întârziere și 947 lei cheltuieli de judecată. În baza acestui titlu executoriu, intimata a început executarea silită împotriva contestatorului, formându-se dosarul execuțional nr. 379/2010 al BEJ Horvat Viorel (atașat în copie prezentei cauze), pentru suma de 19.697,18 lei reprezentând debit conform titlului executoriu și cheltuieli execuționale.
Executarea silită a fost încuviințată prin încheierea nr. 4025/08.10.2010 dată în dos. 15439/55/2012 al Judecătoriei Arad, somația din 25.10.2010 fiind comunicată contestatorului la data de 26.10.2010.
Contestatorul a formulat contestație la executare împotriva executării silite, formându-se dosarul nr. 16869/55/2010 al Judecătoriei Arad, la data de 28.10.2010. Prin sentința civilă nr. 641/24.01.2011 pronunțată în dos. 16869/55/2010 al Judecătoriei Arad, rămasă irevocabilă prin nerecurare, s-a admis contestația la executare și s-a anularea executării silite în dosarul execuțional 379/2010 al BEJ Horvat Viorel, motivat de faptul că executarea silită viza imobilul înscris în CF 75302 Arad, proprietatea contestatorului și al soției sale, nefiind stabilită cota fiecăruia,fiind în devălmășie, fiind astfel respectate disp. art. 493 al. 1 c.pr.civ..
Având în vedere considerentele sentinței civile nr. 641/24.01.2011 pronunțată în dos. 16869/55/2010 al Judecătoriei Arad, la data de 02.03.2011, intimata Asociația de Proprietari Arad B-dul Revoluției Nr. 76 a înregistrat la Judecătoria Arad în contradictoriu cu pârâții M. V. și M. D. o acțiune având ca obiect partaj judiciar, prin care a solicitat transformarea dreptului de proprietate în devălmășie asupra imobilului situat în Arad, str. Oituz, 208-210, sc. A, ap. 14, imobil înscris în CF nr. 301358 - C1 - U 34, în drept de proprietate pe cote părți indivize de ½ fiecare. Prin sentința civilă nr. 10219/18.10.2011 pronunțată de Judecătoria Arad în dos. 3452/55/2011, rămasă definitivă prin Decizia civilă nr. 95/A/23.02.2012 pronunțată de Tribunalul Arad și irevocabilă prin nerecurare, la data de 10.05.2012 (filele 47-52 dos. exec.), s-a dispus sistarea stării de devălmășie, M.V. și M. D. deținând cota indiviză de ½ fiecare, asupra imobilului.
Intimata Asociația de Proprietari Arad B-dul Revoluției , după rămânerea irevocabilă, la data de 10.05.23012 a sentinței civile nr. 10219/18.10.2011 pronunțată de Judecătoria Arad în dos. 3452/55/2011, și a Deciziei civile nr. 95/A/23.02.2012 pronunțată de Tribunalul Arad, a solicitat BEJ Horvat Viorel continuarea executării silite în dos. 379/2010, asupra cotei de 1/2 din imobilul aparținând debitorului M.V.
Astfel, la data de 18.05.2012, BEJ Horvat Viorel a întocmit noi act de executare silită, respectiv: proces verbal de situație, somație din data de 18.05.2012, proces verbal privind cheltuielile de executare din data de 18.05.2012, iar în data de 12.06.2012 i-a fost comunicată contestatorului și o convocare pentru stabilirea prețului imobilului proprietatea sa, de comun acord intimata Asociația de Proprietari Arad B-dul Revoluției și BEJ Horvat Viorel, în vederea executării silit prin vânzarea la licitație publică a cotei de ½ din imobil - proprietatea contestatorului .
Pe de altă parte, prin sentința civilă nr. 461/19.02.2011 pronunțată de Judecătoria Arad în dos. 1670/55/2009, a fost obligată Asociația de Proprietari Arad B-dul Revoluției să plătească către SC CET SA Arad, suma de 5785 lei contravaloare servicii, 5018,02 lei penalități de întârziere și 736,5 lei cheltuieli de judecată. În baza acestui titlu executoriu, s-a pornit executarea silită, la cererea creditoarei SC CET SA, formându-se dosarul execuțional nr. 31/2011 al BEJ Berlo Ildiko, dosar în care contestatorul M. V. are calitatea de terț poprit, fiind înființată poprirea asupra sumelor pe care le datorează acesta către Asociația de Proprietari Arad B-dul Revoluției în temeiul sentinței nr. 1799/24.02.2010 al Judecătoriei Arad .
În ceea ce privește excepția de conexitate al dosarelor execuționale nr. 31/2011 al BEJ Berlo Ildiko și nr. 379/2010 al BEJ Horvat Viorel invocată de intimată prin întâmpinare, instanța de fond a reținut că potrivit art. 3734 al. 1 c.pr.civ., "Când privitor la aceleași bunuri se efectuează mai multe executări silite, instanța de executare în circumscripția căreia a început prima executare, la cererea persoanei interesate, va putea să le reunească, dispunând să se facă o singură executare de către executorul judecătoresc care a îndeplinit actul de executare cel mai înaintat, iar dacă executările sunt în același stadiu, de către executorul judecătoresc care a început cel dintâi executarea, chiar dacă ele au fost pornite de organe de executare diferite, în afară de cazul în care legea prevede altfel.";.
Prima instanță a reținut, că în cauză, obiectul celor două executări silite este diferit, vizând bunuri diferite. Astfel, în dosar exec. nr. 379/2010 al BEJ Horvat Viorel executarea silită vizează cota de ½ din imobilul situat în Arad, str. Oituz, nr. 208-210, sc. A, ap. 14, imobil înscris în CF nr. 301358 - C1 - U 34, aparținând contestatorului, fiind demarate formalitățile în vederea vânzării la licitație publică (evaluarea imobilului, etc. - filele 89-95 dos. exec), iar în dosarul execuțional nr. 31/2011 al BEJ Berlo Ildiko executarea silită vizează sumele pe care le datorează contestatorul (în calitate de terț poprit) către Asociația de Proprietari Arad B-dul Revoluției , în temeiul sentinței nr. 1799/24.02.2010 al Judecătoriei Arad - după cum rezultă din adresa de înființare a popririi (fila 6). Astfel fiind, excepția invocată nu este dată în prezenta cauză, și urmează a fi respinsă.
În ceea ce privește fondul cauzei, respectiv perimarea executării silite începute în dos. exec. 379/2010 al BEJ Horvat Viorel, instanța de fond a reținut că potrivit art. 389 al. 1 c.pr.civ. "Dacă creditorul a lăsat să treacă 6 luni de la data îndeplinirii oricărui act de executare, fără să fi urmat alte acte de urmărire, executarea se perimă de drept și orice parte interesată poate cere desființarea ei.";, perimarea fiind o sancțiune procesual civilă care se aplică creditorului pentru lipsa de stăruință în recuperarea creanței rezultată din titlul executoriu.
În cauză, este real faptul că de la data de 26.10.2010 (când s-a comunicat prima somație către contestator în dos. exec. 379/2010 al BEJ Horvat Viorel), până la data de 18.05.2012 (când s-a emis o nouă somație, fiind întocmite formele pentru executarea silită imobiliară, prin vânzare la licitație) nu s-a întocmit niciun act de executare, însă acesta nu se datorează lipsei de stăruință a creditoarei - Asociația de Proprietari Arad B-dul Revoluției .
Dimpotrivă, intimata - creditoare Asociația de Proprietari Arad B-dul Revoluției , astfel cum s-a reținut și mai sus, având în vedere considerentele sentinței civile nr. 641/24.01.2011 pronunțată în dos. 16869/55/2010 al Judecătoriei Arad (prin care s-a admis contestația la executare motivat de nerspectate disp. art. 493 al. 1 c.pr.civ), a făcut demersuri, prin pornirea unui proces având ca obiect partaj judiciar, prin care a solicitat transformarea dreptului de proprietate în devălmășie asupra imobilului contestatorului și al soției sale în drept de proprietate pe cote părți indivize de ½ fiecare, demers finalizat prin sentința civilă nr. 10219/18.10.2011 pronunțată de Judecătoria Arad în dos. 3452/55/2011, rămasă irevocabilă prin nerecurare, la data de 10.05.2012 , prin care a fost admisă cererea, creditoarea solicitând continuarea executării silite în dos. 379/2010, asupra cotei de 1/2 din imobilul aparținând debitorului M. V..
Astfel, în sarcina intimatei - creditoare Asociația de Proprietari Arad B-dul Revoluției nu se poate reține lipsa de stăruință, prin neefectuarea unor acte de urmărire (cum cer disp. art. 389 al. 1 c.pr.civ.), întrucât demersul judiciar al acesteia , prin promovarea cererii de partaj în dos. 3452/55/2011 al Judecătoriei Arad are semnificația unui act îndeplinit în scopul executării silite bunurilor debitorului (/în speță cota de ½ al acesteia din imobil), acest act având semnificația unui caz de întrerupere a termenului de perimare.
Instanța de fond nu a putut reține nici celelalte motive de nelegalitate invocate, cele două executări silite - pornite în dosarele execuționale nr. 31/2011 al BEJ Berlo Ildiko și nr. 379/2010 al BEJ Horvat Viorel, având obiecte diferite, debitori diferiți, titluri executorii diferite.
Astfel fiind, instanța de fond a respins contestația ca nefondată, iar în temeiul art. 274 c.pr.civ., a obligat contestatorul să plătească intimatei suma de 1.000 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorar avocat .
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs contestatorul M. V. solicitând în primul rând, în temeiul disp. art. 103 alin (2) C.pr.civ., repunerea în termenul de exercitare a căii de atac a recursului, motivat de faptul că până la data de 19 august 2012 s-a aflat în imposibilitate de a lua cunoștință despre conținutul hotărârii primei instanțe fiind plecat din țară conform biletelor de călătorie pe care le-a anexat în dovedirea acestor susțineri.
Urmare a repunerii în termenul de recurs, contestatorul a solicitat admiterea recursului și modificarea în totalitate a sentinței recurate, în sensul admiterii contestației la executare astfel cum a fost formulată
Prin motivele de recurs, referitor la cererea de repunere în termenul de recurs, contestatorul a arătat că perioada 01.07.2012 - 19.-08.2012, împreuna cu soția sa a fost plecat din țară, în vizită la fiica lor în Suedia .
În aceste condiții, la domiciliul său nu se afla nimeni la data de 09.08.2012 când a fost comunicată hotărârea recurată, iar data la care a lat efectiv cunoștință de conținutul sentinței recurate este data de 19.08.2012 când s-a întors în țară.
Dovada întoarcerii rezultă din biletul de călătorie.
În aceste condiții recurentul a apreciat că este pe deplin îndreptățit să solicite repunerea în termenul de declarare a recursului în conformitate cu disp. art. art.103 alin (2) C.pr.civ.
În ceea ce privește fondul cauzei, recurentul a arătat că în mod indiscutabil, în ceea ce privește dosarul execuțional cu nr. 379/2010 al BEJ Horvat Viorel , a operat perimarea deoarece de la data de 24.01.2011 , data la care , prin sentința civila nr.641/24.01.2011 a Judecătoriei Arad pronunțata in dosarul nr. 16869/55/2010 rămasa irevocabilă, s-au anulat toate formele de executare, și până la data de 18.05.2012 , data la care s-a emis o nouă somație a trecut un 1 an și 4 luni în care creditorul nu a mai efectuat niciun act de executare în acest dosar, ceea ce atrage incidența în speță a dispozițiilor art. 389 alin.l C.pr. civ.
Referitor la excepția de conexitate a dosarelor, recurentul a arătat că deși prima instanță reține corect starea de fapt, apreciază eronat că în speță nu poate interveni conexarea deoarece obiectul celor doua executări este diferit, vizând bunuri diferite.
Aprecierea primei instanțe este lipsita de suport probator în condițiile in care aceasta s-a pronunțat fără ca măcar la dosarul cauzei să existe atașat dosarul execuțional nr. 31/2011 al BEJ Berlo Ildiko .
Referitor la fondul cauzei, contestatorul a arătat că în mod indiscutabil executarea silită nu mai poate continua întrucât. în cauză sunt pornite doua executări; prin încheierea procesului verbal de eșalonare a plații creanța nu mai este lichidă, certă și exigibila și în plus, în cauză nu este îndeplinită condiția impusă de art.3711 C.pr.civ., respectiv ca debitorul să nu-și execute de bunăvoie obligația.
Prin întâmpinare, intimata Asociația de proprietari Bd Revoluției a invocat excepția tardivității declarării recursului și a solicitat respingerea cererii de repunere în termenul de recurs.
Astfel, dispozițiile art. 103 alin ( 1 ) teza a II - a Cod pr.civilă, reglementează o repunere în termen sui generis, respectiv în condiții restrictive, când partea dovedește că a fost împiedicată printr-o împrejurare mai presus de voința ei, să acționeze înăuntrul termenului defipt de lege.
În motivarea cererii de repunere in termenul de declarare a recursului, recurentul a invocat faptul că nu a luat la cunoștință de comunicarea hotărârii pronunțată de Judecătoria Arad decât la data de 19.08. 2012 întrucât atât el cât și soția sa au fost plecați în vizită la fiica lor în Suedia.
Ori faptul că recurentul se afla în străinătate în vizită la fiica sa nu constituie o împrejurare mai presus de voința sa, în sensul art. 103 C.pr.civila, care să-l fi împiedicat să promoveze calea de atac în termenul legal de 15 zile de la comunicarea hotărârii.
În această situație se reține lipsa de diligență a recurentului în conducerea procesului declanșat de el, iar pe cale de consecință se impune respingerea recursului ca tardiv formulat.
Pe fondul cauzei, intimata a solicitat respingerea căii de atac ca motivata nelegal.
Verificând hotărârea atacată din perspectiva termenului de declarare a recursului, tribunalul a constatat că excepția tardivității promovării căii de atac a recursului invocată de intimată este întemeiată.
Astfel, instanța a remarcat faptul că hotărârea instanței de fond a fost comunicată contestatorului M. V. la data de 09.08.2012, așa după cum rezultă din dovada de comunicare atașată la dosar.
Cum termenul pentru exercitarea căii de atac a recursului este de 15 zile de la comunicare, în conformitate cu prevederile art.301 Cod proc.civ., termen care se calculează potrivit art.101 Cod proc.civ, rezultă că ultima zi de declarare a căii de atac a fost 27.08.2012. Or, recurentul a trimis la instanța de fond cererea de recurs la 31.08.2012, deci după expirarea termenului legal.
O dată cu cererea de recurs, contestatorul M.V. a formulat și o cerere de repunere în termen, în baza art.103 Cod proc.civ.
Potrivit acestei dispoziții legale, neexercitarea oricărei căi de atac în termenul legal atrage decăderea , afară de cazul când partea dovedește că a fost împiedicată printr-o împrejurare mai presus de voința sa.
Împrejurarea invocată de recurent în sprijinul cererii de repunere în termenul de recurs nu reprezintă o astfel de împrejurare, absența voluntară din țară în perioada +1.07.2012 - 19.08.2012, neconstituind un motiv întemeiat pentru repunerea în termenul de recurs.
Prin sintagma "împrejurare mai presus de voința ei";, legiuitorul a înțeles să reglementeze acele situații de natură obiectivă, care au condus la o imposibilitate de exercitare a dreptului în termenul prevăzut, asimilată forței majore, ceea ce nu este cazul în situația de față, când recurentul, deși știa că a promovat un demers judiciar, a ales să părăsească țara, fără a se preocupa de consecințele juridice ale acestui fapt, din perspectiva comunicării hotărârii instanței; de altfel, recurentul a beneficiat la prima instanță de serviciile unui avocat, care ar fi putut prin alegerea de domiciliu să solicite ca hotărârea primei instanțe să-i fie comunicată la adresa sa, iar nu la cea a recurentului, pentru a formula eventuala cale de atac în termenul legal.
Constatând că recurentul nu a fost împiedicat dintr-un motiv mai presus de voința lui, să depună recursul în termenul legal, în baza art. 103 Cod proc.civ, tribunalul a respins cererea de repunere în termen, iar în baza art. 301 Cod proc.civ a respinge recursul ca tardiv formulat.
| ← Contestaţie la executare. Jurisprudență Contestaţie la executare | Cerere de recurs. Jurisprudență Cereri → |
|---|
