Cesiuni de creanţă succesive. Opozabilitate.. Jurisprudență Probe, dovezi
Comentarii |
|
Tribunalul MEHEDINŢI Sentinţă civilă nr. 68 din data de 03.04.2013
Tribunalul Mehedinți - sentință din 03.04.2013. Cesiuni de creanță succesive. Opozabilitate.
Prin contractul de lucrări nr. 509/13.11.2008, încheiat în temeiul OUG nr.34/2006, Primăria Z, reprezentată prin primar, în calitate de achizitor, a convenit cu SC MM SRL, în calitate de executant, ca executantul să realizeze lucrările de "reabilitare imobil și construire campus - Grup Școlar, pentru prețul de 12.733.630,40 lei, la care se adaugă TVA - 2.419.389,78 lei.
În urma efectuării de lucrări în temeiul contractului precizat anterior, executantul SC MM SRL a emis facturi în cuantum total de 5.740.782,23 lei, respectiv: factura nr.105/23.03.2009 în valoare de 2.197.819,53 lei; factura nr.140/17.07.2009, în valoare de 1.250.175,22 lei; factura nr.127/14.10.2009, în valoare de 1.449.732,37 lei; factura nr.131/14.10.2009, în valoare de 395.346,81 lei; factura nr.179/11.01.2010, în valoare de 447.708,30 lei, astfel cum rezultă din anexa nr.2 la raportul de expertiză tehnică judiciară (fila nr.83 dosar) și care au fost confirmate prin adresa nr.2179/04.02.2010 (fila 51 dosar).
Inițial, prin contractul de cesiune de creanță din 03.11.2010 (a cărui copie se află la filele 52-53 dosar), SC MM SRL, în calitate de cedent, a cesionat către SC GG SA, în calitate de cesionar, creanța în sumă de 409.585,55 lei din totalul creanței în sumă de 5.184.304,31 lei datorate de debitorul cedat Primăria Z în temeiul contractului de lucrări nr.509/13.11.2008.
Verificând contractul de cesiune de creanță precizat anterior, instanța reține că în art.1 din contract, cedenta consemnează aspectul că deține creanțe față de Primăria Z până la concurența sumei de 5.184.304,31 lei, potrivit facturilor: nr.105/23.03.2009 în valoare de 2.197.819,53 lei; nr.140/17.07.2009, în valoare de 1.250.175,22 lei; nr.127/14.10.2009, în valoare de 1.449.732,37 lei; nr.131/14.10.2009, în valoare de 395.346,81 lei; nr.179/11.01.2010, în valoare de 447.708,30 lei, care au fost confirmate de debitoare cu adresa nr.2179/04.02.2010 (fila 51 dosar).
Contractul de cesiune încheiat la 03.11.2010 a fost notificat debitorului cedat prin adresa înregistrată la Primăria Z sub nr.27377/09.10.2010.
Ulterior, prin contractul de cesiune creanță nr.39/10.10.2011, SC GG SA, în calitate de cedent, a cesionat către CC SRL, în calitate de cesionar, creanța în sumă de 409.585,55 lei, pe care o dobândise față de debitorul cedat Primăria Z în urma contractului de cesiune creanță încheiat la 03.11.2010 cu SC MM SRL, ce fusese notificat debitoarei Primăria Z cu adresa nr.27377/09.10.2010. Contractul de cesiune creanță nr.39/10.10.2011 a fost notificat debitorului cedat Primăria Z prin BEJ CG, conform notificării nr.8/N/11.10.2011.
Cesiunea de creanță este o convenție, în care un creditor (cedent) transmite o creanță a sa, pe care o are față de un debitor (debitor cedat), unei alte persoane (cesionar), sediul materiei regăsindu-se în art.1391-1398 și 1402-1404 Cod civil.
Este de principiu cunoscut că cesiunea de creanță este un contract consensual, ceea ce presupune că pentru încheierea sa valabilă între părți este necesară realizarea acordului de voință al acestora.
Pentru validitatea cesiunii de creanță nu este necesar consimțământul debitorului cedat, el fiind un terț față de convenție, situație care însă obligă pe cedent sau cesionar să-l notifice pentru opozabilitatea contractului față de acesta.
Verificând contractele de cesiune de creanță, din 03.11.2010, prin care SC MM SRL, în calitate de cedent, a cesionat creanța în cuantum de 409.585,55 lei către cesionara SC GG SA și respectiv din data de 10.10.2011, prin care la rândul său, SC GG SA, în calitate de cedent, a cesionat către reclamantă, în calitate de cesionară, creanța de 409.585,55 lei, pe care o dobândise de la SC MM SRL, debitor cedat fiind Primăria Z, instanța constată că acestea întrunesc toate condițiile de validitate impuse de dispozițiile legale precizate anterior.
Efectul principal al cesiunii de creanță îl constituie transferarea creanței în patrimoniul cesionarului, cu toate drepturile pe care i le conferă cedentul. Cesionarul devine creditor în locul cedentului, preluându-i toate drepturile, creanța rămânând neschimbată, cu privire la natura sa și la garanțiile care o însoțesc.
Astfel, în temeiul celor două cesiuni de creanță succesive, prezentate anterior, reclamanta a devenit creditoarea pârâtei pentru suma de 409.585,55 lei, ce a făcut obiectul celor două contracte de cesiune de creanțe.
Pentru aceste considerente, instanța apreciază întemeiată acțiunea reclamantei, urmând ca în temeiul art.286 și urm. din OUG nr.34/2006, raportat la art.1391-1398 și 1402-1404 Cod civil, să o admită și să oblige pârâta să plătească reclamantei suma 409.585,55 lei, reprezentând parte din contravaloare lucrări conform contractului de lucrări nr.509/13.11.2008, încheiat în temeiul OUG nr.34/2006, încheiat între pârâtă și SC MM SRL, creanță ce a fost cesionată de cedentul SC MM SRL către cesionarul SC GG SA și care ulterior a fost cesionată de către cedentul SC GG SA către cesionarul SC CC SRL (reclamant în cauza de față.)
Văzând și dispozițiile art.274 C.Proc.civ. va fi obligată pârâta să plătească reclamantei suma de 3.766 lei, reprezentând cheltuieli de judecată, constând în 1.766 lei taxă judiciară de timbru, timbru judiciar, onorariu expert și 2.000 lei onorariu avocat.
Cauza de mai sus este irevocabilă prin respingerea recursului formulat împotriva sentinței.
← Contestaţie în anulare. Jurisprudență Contestaţie în anulare | Despăgubiri. Jurisprudență Despăgubiri, penalităţi → |
---|