Competenţa de atribuţiune. Valoarea obiectului dedus judecăţii. Criterii de stabilire
Comentarii |
|
Ori de câte ori pe calea acţiunii în justiţie se tinde a se proteja un drept patrimonial, evaluarea litigiului este posibilă şi necesară, iar această evaluare se face de către reclamant.
Secţia civilă, Decizia nr. 788 din 5 octombrie 2009
Prin decizia civilă nr. 788/05.10.2009, Curtea de Apel Timișoara a admis recursul declarat de reclamanții D.A. și D.S. împotriva deciziei civile nr. 468/18.05.2009 a Tribunalului Timiș, pe care a casat-o și a trimis cauza la Tribunalul Timiș pentru judecarea recursului.
Pentru a pronunța această soluție, Curtea a avut în vedere considerentele ce în continuare sunt evidențiate.
Obiectul cererii de chemare în judecată l-a constituit solicitarea reclamanților de a se constata că, odată cu imobilul construcție înscris în CF nr. 9068 Timișoara, nr. top. 26714, constând în casă și curte, cu grădină în suprafață de 386 mp, situate în Timișoara, str. V., nr. 33, cumpărate în baza Legii nr. 112/1995 prin contractul de vânzare-cumpărare nr. 10986/17.12.1996, au dobândit și dreptul de proprietate asupra terenului în suprafață de 386 mp, înscris în CF nr. 9068 Timișoara; să dispună rectificarea CF nr. 9068 Timișoara în sensul radierii dreptului de proprietate al statului asupra terenului de 386 mp. aferent imobilului și înscrierii dreptului de proprietate al reclamanților în baza Legii nr. 112/1995.
La dosarul primei instanțe reclamanții au precizat că valoarea imobilului în litigiu este de 11.000 lei.
Potrivit art. 112 C.proc.civ. reclamantul trebuie să precizeze în cererea de chemare în judecată obiectul cererii și valoarea lui, după prețuirea reclamantului.
Art. 132 C.proc.civ. stabilește la pct. 2 că cererea de chemare în judecată nu se socotește modificată atunci când reclamantul mărește sau micșorează câtimea obiectului cererii.
în cauza de față valoarea obiectului cererii a fost „prețuită” de reclamanți, în primă instanță, la suma de 11.000 lei, iar sub aspectul competenței, Curtea urmează să ia în calcul valoarea stabilită în cererea inițială, această cerere „legând instanța”.
Criteriile în funcție de care se determină competența de atribuțiune a instanțelor judecătorești sunt: natura litigiului și valoarea interesului litigios.
Valoarea interesului litigios este cea stabilită de reclamant în cererea de chemare în judecată, așadar la momentul cererii introductive de instanță.
Prin Decizia nr. 32/2008 a înaltei Curți de Casație și Justiție s-a stabilit că procesul poate fi evaluabil în bani ori de câte ori structura raportului juridic de drept substanțial, dedus judecății, cuprinde un drept patrimonial, real sau de creanță. Cu alte cuvinte, ori de câte ori pe calea acțiunii în justiție se tinde a se proteja un drept patrimonial, evaluarea obiectului litigiului este posibilă și necesară.
Cum în speța de față, obiectul litigiului a fost evaluat de reclamanți, în primă instanță, la suma de 11.000 lei, iar potrivit art. 2821C.proc.civ. nu sunt supuse apelului hotărârile judecătorești date în primă instanță, în litigiile al căror obiect are o valoare de până la 100.000 lei, Curtea a conchid că în mod greșit Tribunalul a soluționat cauza ca și instanță de apel.
(Judecător Gheorghe Oberșterescu)
← Clauza de dezicere. Caractere. Efectele ei asupra contractului | Lipsa încheierii de amânare a pronunţării. Nulitatea hotărârii → |
---|