Contestaţie decizie de sancţionare. Jurisprudență Contestaţie în anulare

Jurisprudenţă şi speţe de drept civil (II)

Tribunalul MEHEDINŢI Sentinţă civilă nr. 95 din data de 21.02.2018

Analizând cuprinsul deciziei de sancționare emisă reclamantului, a notelor explicative luate atât reclamantului cât și celorlalți salariați arătați mai sus, precum și din declarațiile martorilor audiați în cauză, se reține că în speță nu poate fi declanșată antrenarea răspunderii disciplinare pentru reclamant datorită lipsei unuia dintre elementele existenței abaterilor disciplinare respectiv a vinovăției.

Coroborând starea de fapt reieșită din probatoriul administrat de pârât cu prevederile art.41 alin.4 din ROI al unității sanitare, se constată că, plecarea în concediu de odihnă a reclamantului, chiar dacă cererea acestuia nu a fost înregistrată la secretariatul unității și nici găsită în materialitatea sa, nu constituie o abatere disciplinară săvârșită de acesta, pe de o parte, întrucât cererea formulată a fost aprobată de șeful ierarhic la acel moment, respectiv dr.PC, actul intern al societății nefăcând vorbire de obligația semnării cererii de concediu pentru salariați de către șeful ierarhic superior, respectiv managerul unității, iar pe de altă parte, așa cum s-a arătat, nu există vinovăția salariatului.

( Tribunalul Mehedinți - sentința nr.95/21.02.2018)

Prin cererea înregistrată pe rolul instanței la data de 27.10.2017 sub nr……, reclamantul PCA a chemat în judecată pe pârâtul Spitalul Județean de Urgență Drobeta Turnu Severin pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună anularea deciziei nr.317/05.10.2017.

În fapt, a arătat că este angajat ca medic specialist neurochirurg în cadrul Compartimentului de Neurologie al Spitalului Județean Dr.Tr.Severin, iar în data de 11.08.2017, datorită unor probleme de familie urgente, a formulat o cerere de concediu de odihnă pentru intervalul 16.08.2017-25.08.2017, cerere ce a fost vizată favorabil de medicul șef de secție de la acea dată, respectiv doctorul PC, întrucât medicul șef de secție I.R se afla în concediu.

A precizat că, la această procedură a fost de față și doctorul EM, medic primar chirurgie toracică.

Având în vedere că vineri 11.08.2017 a fost zi cu program scurt, precum și faptul că urma week-end prelungit 12.08.2017-15.08.2017, nu a reușit să înregistreze personal cererea la secretariatul unității, fiind nevoit să utilizeze o cale alternativă, aceea de a încredința cererea asistentei șefe pentru prelucrarea ulterioară, introducerea cererii pe sub ușă, metodă folosită frecvent.

A susținut că nu cunoaște din ce motive cererea nu a ajuns să fie înregistrată la secretariatul unității, iar în perioada 16.08.2017-25.08.2017 s-a deplasat la spital pentru a verifica evoluția stării de sănătate a unor pacienți, fapt ce se poate confirma prin consultarea înregistrărilor din sistemul de supraveghere al spitalului, consultarea colegilor de secție, a pacientului BG și doctorul B.

A mai precizat că în intervalul respectiv s-a întâlnit de câteva ori cu doctorul IR pe secție, fără ca acesta să menționeze ceva de lipsa cererii de concediu sau de absențe motivate, fapt ce poate fi confirmat și de doctorul PC, ca urmare a discuției avute cu doctorul IR în cursul zilei de 16.08.2017, când acesta a revenit în activitate.

În ceea ce privește intervalul 04.09.2017-05.09.2017, date fiind condițiile meteo nefavorabile, nu a reușit să ajungă la timp în oraș pentru a începe activitatea, domiciliul fiind în Craiova, fapt ce a fost adus la cunoștința conducerii unității, respectiv domnului manager doctorul MV prin intermediul telefoniei mobile.

Urmare a acestui schimb de mesaje și la îndemnul managerului unității, în data de 06.09.2017, a depus un memoriu legat de faptele prezentate mai sus și cerere de concediu fără plată pentru intervalul 04-05.09.2017.

A menționat că, șeful de secție doctorul IR a considerat că a lipsit nemotivat, notând în condica de prezență absențe în data de 15.08.2017(zi liberă oficial) și în data de 11.09.2017(când a fost prezent) și a sesizat conducerea unității fiind astfel cercetat disciplinar și ulterior sancționat.

Prin decizia nr.317/05.10.2017 a fost sancționat cu "avertisment scris"; conform art.248 alin.1 lit.a C.muncii reținându-se în sarcina sa lipsa nemotivată de la serviciu în perioadele 16.08.2017-25.08.2017 și 04.09.2017-05.09.2017.

A considerat că decizia este nelegală având în vedere temeinicia sancționării cât și aspectele legate de îndeplinirea formalităților cerute de lege în vederea emiterii acestei decizii.

A mai susținut că a depus toate diligențele necesare pentru a aduce la cunoștința conducerii unității imposibilitatea de a se prezenta la serviciu, încercând să colaboreze cu colegii pentru a nu prejudicia în nici un fel unitatea angajatoare.

A invocat dispozițiile art.252 alin.2 lit.c C.muncii , susținând că, decizia contestată nu conține motivele pentru care au fost înlăturate apărările formulate în timpul cercetării disciplinare.

În drept acțiunea a fost întemeiată pe dispozițiile art.252 alin.5 din Legea 53/2003.

În dovedirea celor susținute a depus la dosar în copie decizia nr.317/05.10.2017.

În apărare, pârâtul a formulat și depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea contestației pentru următoarele considerente:

În fapt, a arătata că, urmare a sesizărilor înregistrate sub nr.20911/05.09.2017 și respectiv nr.21093/06.09.2017 depuse de către medicul șef al Secției Chirurgie Generală, privind lipsa nemotivată de la serviciu a reclamantului-medic specialist neurochirurg Secția Chirurgie Generală Compartiment Neurochirurgie, în perioadele 16.08.-25.08.2017 și 04.-05.09.2017, fără a fi în prezența unor cereri de concediu înregistrate și aprobate, s-a dispus sancționarea acestuia.

Referitor la constatarea nulității absolute a măsurii disciplinare aplicate, pârâtul a susținut că nu au fost încălcate prevederile art.252 întrucât în decizia nr.317/05.10.2017 au fost cuprinse toate mențiunile prevăzute la art.252 C.muncii, decizia de sancționare fiind motivată în fapt și drept

A precizat că, urmare a faptei reclamantului, s-a declanșat procedura disciplinară, iar ca urmare a convocării, acesta a comunicat motivele care au stat la baza absentării sale, dar invocarea unor probleme de familie urgente, dar nedovedite, precum și a condițiilor meteo nefavorabile, în condiția în care nu există nici un suport legal, nu sunt concludente.

Mai mult, în această perioadă, reclamantul s-a mai prezentat la serviciu, dar nu s-a interesat de aprobarea cererii de concediu de odihnă pentru perioada 16.08.2017-25.08.2018, iar ca o consecință, comisia de cercetare disciplinară a întocmit Procesul verbal nr.23761/04.10.2017, aplicând dispozițiile art.248 C.muncii, reținându-se că săvârșirea următoarelor abateri: nejustificarea în vreun fel activitatea desfășurată în perioadele 16.08.-25.08.2017 și 04.-05.09.2017, fără depunerea de dovezi concludente, iar ulterior au fost depuse cereri de concediu fără plată atât pentru perioada 16.08.-25.08.2017, cerere înregistrată sub nr.21023/06.09.2017, cât și pentru perioada 04.09-05.09.2017, depusă retroactiv cu nr.21027/06.09.2017, însușindu-și astfel absența din unitate.

Toate aceste neclarități și ezitări în justificarea activității sau neactivității desfășurate de reclamant, precum și lipsa nemotivată de la serviciu pe perioadele menționate, fără a fi în prezența unor cereri de concediu înregistrate la secretariatul entității, avizate de șeful de secție și aprobate de managerul spitalului, a notelor explicative acordate de medicii și asistenții medicali din cadrul Secției Chirurgie Generală, au avut ca urmare dezorganizarea activității Compartimentului Neurochirurgie-Secția Chirurgie Generală și inducerea în eroare a conducerii spitalului și implicit a conducerii Secției Chirurgie Generală, în condițiile în care reclamantul trebuia să asigure activitatea medicală din cadrul Compartimentului Neurochirurgie, întrucât și-a exprimat acordul privind înlocuirea d-nei dr. D, pe perioada de concediu de odihnă, nefiind nici un medic neurochirurg prezent în unitate, situație în care se impunea înștiințarea superiorilor ierarhici despre orice abatere de la regulile de ordine internă și obligația de comportare corectă în cadrul relațiilor de serviciu.

A susținut că, dispozițiile art.148 C.muncii și art. 41 pc.4 din Regulamentul Intern prevăd că, plecarea în concediu de odihnă, concedii pentru studii sau concedii fără plată, înainte de a fi aprobată de șeful ierarhic, este interzisă și constituie o abatere pentru care se pot aplica sancțiuni disciplinare.

Pentru aceste motive, conducerea unității a emis decizia de sancționare nr.317/05.10.2017, conform căreia reclamantul, angajat pe postul de medic specialist neurochirurg Secția Chirurgie Compartiment Neurochirurgie, fiind la prima abatere disciplinară, a fost sancționat cu "avertisment scris"; conform art.248 alin.1 lit.a C.muncii.

În drept au fost invocate dispozițiile C.muncii și C.p.civ.

Prin încheierea de ședință din data de 31.01.2018, instanța a dispus emiterea unei adrese către pârât pentru a înainta documentația care a stat la baza emiterii deciziei contestate și cererile înregistrate sub nr.21023/06.09.2017 și nr.21027/06.09.2017 și a încuviințat proba testimonială solicitată de către apărătorul reclamantului.

La termenul din data de 14.02.2018 pârâta a depus la dosar relațiile solicitate de instanță și au fost audiați în cauză martorii MEF și BF, declarațiile acestora fiind atașate la dosar.

Analizând acțiunea în raport de probatoriul administrat în cauză și de dispozițiile legale incidente în materie, Tribunalul constată și reține următoarele:

Reclamantul PCA este salariatul pârâtului în funcția de medic specialist neurochirurg în cadrul Secției Chirurgie Generală-Compartiment Neurochirurgie.

La data de 11.08.2017 reclamantul a formulat o cerere de concediu de odihnă, cerere prin care a solicitat să-i fie acordat concediu de odihnă în perioada 16.08.2017-25.08.2017 și care a fost aprobată favorabil de către numitul doctor PC, salariat al pârâtului, în calitate de înlocuitor, la acel moment, al medicului șef de secție doctor IR, medic ce se afla la rândul său în concediu de odihnă în aceeași perioadă, fapt ce reiese din Notele explicative, intitulate Punct de vedere, ce au fost luate cu ocazia cercetării disciplinare prealabile numiților doctor PC, doctor ME și asistentei medicale BF.

Cererea de concediu formulată de reclamant a fost înmânată de către acesta la ora 19:30, în data de 11.08.2017, asistentei medicale BF, cu rugămintea de a o prezenta doctorului PC, substituentul medicului șef de secție dr.IR, în vederea avizării, iar ulterior să o înmâneze asistentei șefă de secție pentru a o depune la secretariatul pârâtului, având în vedere faptul că în perioada 12-15.08.2017 au fost acordate zile libere personalului bugetar, astfel cum reiese din declarațiile numiților dr.ME și asistentei medicale BF precum și din Notele explicative ale acestora și a dr. PC.

La data de 05.09.2017 prin sesizarea înregistrată sub nr.20911, dr. IR medic șef secție Chirurgie, a încunoștințat conducerea unității medicale că reclamantul a lipsit nemotivat în perioada 16.08-25.08.2017, solicitând totodată a se lua măsurile legale care se impun, iar la data de 06.09.2017 acesta, prin sesizarea nr.21093, a încunoștințat conducerea că în zilele de 04.09-05.09.2017, reclamantul a lipsit nemotivat de la serviciu

În urma acestor sesizări, prin adresa nr. 22974/27.09.2017, conducerea unității medicale l-a convocat pe reclamant la data de 02.10.2017 în vederea desfășurării cercetării disciplinare prealabile, pentru a da relații cu privire la absențele de la serviciu din perioada 16.08-25.08.2017 și 04.09-05.09.2017, rezultatul cercetării prealabile al comisiei de disciplină fiind concretizat prin întocmirea procesului verbal nr.23761/04.10.2017(act pe care pârâta nu a înțeles să-l depună la dosar), ocazie cu care s-a constatat că reclamantul nu a justificat în nici un fel activitatea desfășurată în perioadele analizate.

La data de 05.10.2017 pârâtul a emis decizia nr.317 prin care a dispus sancționarea reclamantului cu sancțiunea "avertisment scris"; în temeiul art.248 alin.1 lit.a C.muncii.

Potrivit prevederilor art.247 C.muncii abaterea disciplinară este o faptă în legătură cu munca și care constă într-o acțiune sau inacțiune săvârșită cu vinovăție de către salariat, prin care acesta a încălcat normele legale, regulamentul intern, contractul individual de muncă, ordinele și dispozițiile legale ale conducătorilor ierarhici, iar angajatorul dispune de prerogativa disciplinară în sensul că are dreptul de a aplica sancțiuni disciplinare salariaților săi.

Pentru a exista antrenarea răspunderii disciplinare a salariatului, potrivit legislației muncii, se impune a fi întrunite mai multe elemente ale abaterii disciplinare:obiectul care constă în relațiile sociale de muncă, ordine și disciplină la locul de muncă, latura obiectivă care constă în săvârșirea unei singure fapte dintr-o dată sau săvârșirea unor fapte continue și latura subiectivă care constă în vinovăția cu care a fost săvârșită fapta respectivă, inexistența cumulativă a acestor elemente nu poate declanșa prerogativa disciplinară a angajatorului împotriva salariatului.

Astfel, referitor la presupusele absențe nemotivate din perioada 16.08.-25.08.2017, din întreg probatoriul administrat în cauză, se constată că reclamantul, a formulat o cerere de concediu de odihnă, aprobată de către substituentul medicului șef de secție al Secției Chirurgie Generală, dr. PC, cerere ce a ajuns în cabinetul asistentei șefă prin intermediul asistentei medicale BF și care urma să fie depusă la secretariatul unității de către asistenta șefă numita BG, dar care însă nu a ajuns a fi depusă în vederea înregistrării ca urmare a dispariției acesteia, respectiv a inexistenței în materialitatea sa conform susținerilor asistentei șefă.

Pe de altă parte, nu se poate reține ca vinovăție a reclamantului, respectiv încălcarea prevederilor Regulamentului Intern, nedepunerea de către acesta, personal, la secretariatul unității a cererii de concediu de odihnă, întrucât așa cum s-a reținut din probatoriul administrat, cererea a fost înaintată spre aprobare medicului șef de secție de la acel moment la data de 11.08.2017, orele 19:30, oră la care personalul secretariatului nu se mai afla în activitate, programul acestora terminându-se la orele 16:00, iar începând cu data de 12.08.2017 și până la data de 16.08.2017, același personal al secretariatului unității a beneficiat de zile libere acordate legal (repaus săptămânal și Sf. Marie).

Totodată în preambulul deciziei de sancționare, pârâtul menționează că prin lipsa de la serviciu din perioada 16.08.-25.08.2017, reclamantul ar fi produs o așa zisă dezorganizare a activității compartimentului neurochirurgie, situație care nu a fost probată de către pârât în ce a constat în concret, mai mult prin probatoriul administrat, respectiv documente intitulate condică de prescripție medicală, pârâtul face dovada că reclamantul a fost prezent la spital și a desfășurat activitate de specialitate, în mod voluntar, fără a fi solicitată prezența acestuia de către angajator prin rechemarea din concediul de odihnă.

Referitor la absențele reclamantului de la serviciu din datele de 04.09-05.09.2017, reținute și acestea ca abatere disciplinară săvârșite de salariat și care au făcut obiectul atât al cercetării disciplinare cât și al deciziei de sancționare, se constată următoarele:

La data de 04.09.2017 orele 09:44, a existat un schimb de sms-uri între reclamant și managerul unității dr. MMV,prin care a fost adus la cunoștința conducătorului unității faptul că, datorită condițiilor meteo nefavorabile, acesta nu se poate prezenta la serviciu nici pe data de 04.09 și nici în ziua imediat următoare-05.09.2017, iar prin răspunsul dat managerul unității a luat de cunoștință de această imposibilitate de prezentare la serviciu, solicitându-i totodată reclamantului să formuleze o cerere în acest sens la momentul în care se va prezenta la serviciu.

Astfel, în urma discuțiilor purtate cu conducătorul unității, la data de 06.09.2017, la momentul revenirii în activitate, reclamantul a formulat și înregistrat la secretariatul unității două cereri prin care solicita acordarea concediului fără plată atât pentru zilele de 04.09 și 05.09.2017, cât și pentru zilele de 16.08-25.08.2017, ca urmare a pierderii cererii de co formulate de acesta la data de 11.08.2017.

Lipsa de la serviciu a reclamantului din datele de 04 și 05.09.2017 nu poate fi reținută ca abatere disciplinară întrucât nu este vorba, pe de o parte, de o lipsă nemotivată de care angajatorul prin organele sale de conducere să nu aibă cunoștință, iar pe de altă parte, și în situația dată nu se poate reține vinovăția salariatului.

Potrivit legislației muncii, absența nemotivată a salariatului este fapta care constă în lipsa acestuia de la locul de muncă, fără o justificare legală, co, concediu medical, concediu fără salariu sau fără a încunoștința angajatorul asupra imposibilității prezentării la locul de muncă.

În speță, se constată că, reclamantul nu a absentat nemotivat de la locul de muncă, ci a încunoștințat angajatorul reprezentat prin managerul unității asupra imposibilității de a se prezenta la locul de muncă, mai mult la momentul prezentării la locul de muncă, a formulat cerere pentru acordarea concediului fără salariu tocmai pentru a exista o justificare legală cu privire la cele 2 zile lipsă de la locul de muncă.

Totodată trebuie menționat că, și în ROI al unității pârâte este reglementat că, sancțiunile disciplinare se aplică salariaților în situația în care aceștia săvârșesc cu vinovăție fapte considerate abateri disciplinare.

Ori, din întreg probatoriul administrat în speță, se constată că faptele reținute în sarcina reclamantului ca abateri disciplinare nu au fost săvârșite cu vinovăție, motiv pentru care acestea nu pot fi reținute ca abateri disciplinare, nefiind astfel întemeiată aplicarea sancțiunii disciplinare a avertismentului scris.

Având în vedere cele menționate mai sus instanța constată neîntemeiată decizia nr.317/05.10.2017 emisă de pârât și va dispune anularea acesteia.

Față de cele arătate instanța constată întemeiată acțiunea reclamantului și pe cale de consecință urmează a o admite.

← Decizie de impunere referitoare la impozitul pentru imobile...		Circulaţie rutieră. Jurisprudență Circulaţie rutieră →

Contestaţie decizie de sancţionare. Jurisprudență Contestaţie în anulare

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Contestaţie decizie de sancţionare. Jurisprudență Contestaţie în anulare