Contestaţie la executare – respinsă ca tardivă
Comentarii |
|
Judecătoria MIZIL Sentinţă civilă nr. 1178 din data de 30.12.2014
Prin cererea formulată la data de 31.03.2014 și înregistrată pe rolul Judecătoriei Mizil sub nr………./259/2014 contestatoarele S.O. și F.I., în contradictoriu cu intimatul P.A.și B.E.J.G., au formulat contestație împotriva procesului verbal de compensare a cheltuielilor de judecată, încheiat la data de 25.11.20l3 în dosarul de executare nr……/20l2, în sensul excluderii contravalorii V.C.în sumă de 100 lei din această compensare, respectiv proces verbal.
În motivarea contestației formulate s-a arătat că, prin procesul verbal încheiat la 25.11.20l3 de BEJ G.C. s-a dispus compensarea cheltuielilor de judecată dispuse de instanță în 3 titluri executorii, având în vedere creanța contestatoarelor către P.A. (în cuantum de 14317,91 lei) cu contravaloarea proprietăților aflate pe terenul de 6oo m.p., care este proprietatea pârâtului și pe care s-au aflat aceste proprietăți.
Au susținut contestatoarele că s-a avut în vedere raportul de expertiză tehnică judiciară refacere, întocmit de expertul D.L., prin care proprie¬tățile lor (inclusiv grupul sanitar) au fost evaluate la 2.929 lei și pentru care contestatoarele au și formulat acțiune având ca obiect instituirea unui drept de servitute pe terenul proprietatea pârâtului P.A. - pentru a putea ajunge și utiliza atât grupul sanitar cât și pompa de apă.
Au apreciat contestatoarele că în mod greșit executorul judecătoresc G.C. a compensat cheltuielile de judecată și a inclus și grupul sanitar, deși știa că acesta este unicul grup sanitar pe care petentele îl au, îngrădindu-le astfel acestora posibilitatea de a-și des¬fășura în mod obișnuit viața și de a putea utiliza grupul sanitar potrivit destinației acestuia.
Astfel, au apreciat contestatoarele că, prin această compensare, li se interzice practic utilizarea grupului sanitar, motiv pentru care au solicitat admiterea acțiunii, în sensul de a dispune înlă¬turarea sau excluderea grupului sanitar din procesul verbal de compensare al cheltuielilor de executare întocmit de BEJ G.C.
În drept, cererea a fost întemeiată pe disp.art.679 și art.711 și urm. C.civ.
La dosarul cauzei reclamantele contestatoare au depus în susținerea cererii lor, în fotocopie, următoarele înscrisuri: decizia civilă nr.../26.11.2004 a Curții de Apel Ploiești, decizia civilă nr.../R/19.11.2011 a Curții de Apel Galați, procesele-verbale încheiate la 05.06.2013 și 25.11.2013, în dosarul de executare nr.1719/2012(filele 4-15).
La 03.04.2014 contestatoarele și-au completat cererea inițială, solicitând anularea întregului proces verbal de compensare încheiat de B.E.J. G. la data de 25.11.2013, întrucât în mod greșit s-a dispus compensarea unei părți din cheltuielile de judecată datorate intimatului P.A.cu contravaloarea valoarea proprietăților intimaților. Au apreciat contestatoarele că executorul judecătoresc nu era îndreptățit legal a opera compensarea cheltuielilor de judecată cu valoarea proprietăților contestatoarelor, acesta având posibilitatea legală de a înființa poprirea asupra pensiilor lor până la recuperarea debitului, având în vedere cu acestea se pot compensa doar cu valoarea bunurilor mobile, nu și imobile, astfel cum a efectuat executorul. De altfel, au menționat contestatoarele, din deciziile civile nr……/1998 și nr……/2004 ale Curții de Apel Ploiești a rezultat calitatea de proprietar a reclamantelor și imposibilitatea demolării.
Urmare a solicitării instanței, la data de 05.09.2014 S.C.P.E.J. T.,T. și G. au comunicat instanței dosarul de executare nr.1719/2012 (filele 35- 86).
De asemenea, la termenul din 24.10.2014 contestatoarele au mai depus o precizare la acțiune (fila……), prin care au solicitat repunerea în termenul de a formula contestația la executare, în condițiile în care procesul verbal de compensare nu a fost comunicat niciodată contestatoarelor. În dovedirea susținerilor sale contestatoarea a depus înscrisuri: certificat de deces seria DZ nr……, cerere de chemare în judecată ce a format obiectul unui alt dosar, precizare la acțiune formulată în dosar nr……./259/2013, comunicare adresă emisă în dosar nr…../259/2013, întâmpinare formulată de P.A. în dosar nr……./259/2013 (filele ….-……).
La termenul din 27.10.2014 intimatul P. A. a invocat excepția tardivității depunerii cererii de chemare în judecată (fila …..).
La termenul din 08.12.2014 instanța, din oficiu, a pus în discuția părților lipsa calității procesual pasive a intimatului BEJ G. C., excepție pe care a admis-o.
Cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive a intimatului BEJ G.C., instanța a apreciat, în esență, că executorul judecătoresc dobândește calitate procesuală pasivă în procesele având ca obiect contestație la executare numai în cazul în care ar refuza începerea sau continuarea executării, ar omite sau ar îndeplini actele de executare în mod neregulat, ar interpreta greșit titlul executoriu, atribuindu-i alt înțeles, ajungând la diminuarea creanței, ar indisponibiliza un număr insuficient de bunuri ale debitorului, ar fixa termene de îndeplinire a actelor de procedură peste limitele maxime prevăzute de lege, situații în care, de regulă, promovarea contestației la executare se face de către creditor - punct de vedere confirmat și de Curtea constituțională, prin decizia nr……/ 22.04.2003. de altfel, a apreciat instanța că nici ca formă de organizare executorului judecătoresc nu poate figura ca parte în proces, întrucât nu are capacitate procesuală după cum se arată expres în art. 41 și 45 din Statutul Executorului Judecătoresc, patrimoniul biroului său având regimul juridic al bunurilor afectate exercitării profesiei executorului judecătoresc.
Analizând cu prioritate excepția invocată de pârât, privind tardivitatea introducerii cererii, instanța a reținut următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată, astfel cum a fost completată la 03.04.2014 (fila…….), contestatoarele au solicitat anularea în tot a procesului verbal de compensare încheiat de BEJ G. C. la 25.11.2013.
Instanța a reținut că, prin sentința civilă nr……./13.10.2010 a Judecătoriei Brăila s-a admis în parte acțiunea formulată de reclamantul P.A., în contradictoriu cu pârâtele F. I., F.M. și S.O., s-a stabilit că linia de hotar dintre imobilul proprietatea reclamantului situat în Mizil, str…… nr….., județul Prahova și imobilul proprietatea pârâtelor situat în Mizil, str. ….. nr….., județul Prahova, se află între punctele 10-20-19-18-2-3, fiind trasat în Anexa I - plan de situație a raportului de expertiză tehnică întocmit în cauză de expertul tehnic ing.P.I. De asemenea, prin aceeași sentință pârâtele au fost obligate să plătească reclamantului suma de 2.367,5 lei reprezentând cheltuieli privind grănițuirea imobilelor, a constatat că reclamantul este proprietarul imobilelor - construcții situate în Mizil, str…… nr……, județul Prahova constând în garaj, polată, cotețe, porumbar și wc, a obligat în solidar pârâtele să plătească reclamantului suma de 15.334,08 lei reprezentând contravaloarea lipsei de folosință a terenului în suprafață real măsurată de 600 m.p. situat în Mizil, str…… nr….., județul Prahova, pentru perioada 2006-2008 și a respins capătul de cerere privind ridicarea porților de acces la str……. din orașul Mizil, ca neîntemeiată.
Prin decizia civilă nr.72/24.03.2011 a Tribunalului Brăila s-a respins ca nefondat apelul declarat de reclamantul P.A., s-a admis apelul declarat de pârâtele F.I., F.M. și S. O. împotriva sentinței civile nr……./13.10.2010 a Judecătoriei Brăila, în dosarul nr…../ 259/2008 și s-a schimbat în parte sentința, în sensul că s-a respins ca nefondat capătul de cerere având ca obiect obligarea în solidar a pârâtelor la plata către reclamant a sumei de 15.334,08 lei reprezentând contravaloarea lipsei de folosință a terenului în suprafață real măsurată de 600 m.p. situat în Mizil, str…… nr.32, județul Prahova, pentru perioada 2006-2008.
Ulterior, prin decizia nr……/R/19.09.2011 Curtea de Apel Galați a respins ca nefondat și capătul de cerere privind constatarea dreptului de proprietate al reclamantului (P. A.) asupra imobilelor construcții: garaj, poiată, cotețe, porumbar și w.c., a redus cheltuielile de judecată de la 4103,4 lei la 1000 lei și a menținut celelalte dispoziții ale deciziei civile nr…../24.03.2011 a Tribunalului Brăila.
Prin încheierea din camera de consiliu din 05.06.2012 Judecătoria Mizil a admis cererea de încuviințare a executării silite formulată de petenta Societatea Civilă și Profesională a Executorilor Judecătorești, T., T. și G. în dosarul de executare nr……/2012 și a încuviințat executarea împotriva debitorilor F.I., F. M. și S.O., în baza titlului executoriu reprezentat de sentința civilă nr……din data de 13 .10.2010, a Judecătoriei Brăila, rămasă irevocabilă prin decizia civilă nr…../24.03.2011 a Tribunalului Brăila, precum și decizia civilă nr. …./19.09.2011 a Curții de Apel Galați, la solicitarea creditorului P.A., conform celor înscrise în titlul executoriu.
La data de 25.11.2013, în dosarul de executare nr.1719/2013 s-au încheiat două procese verbale.
Astfel, prin procesul verbal încheiat la ora 1230 executorul judecătoresc, având în vedere sentința civilă nr…./13.10.2010, decizia civilă nr. …../R/19.11.2011, decizia civilă nr……/24.03.2011(fila …..) a dispus conexarea la dosarul de executare nr……/2012 a dosarelor nr…../M/2005, nr. …../M/2009, nr……/M/2010, nr……/M/2010, nr…../M/2011.
Drept urmare, executorul a constatat că debitorii au de achitat, în solidar, suma de 14.317,91 lei, reprezentând debit (9.152,2 lei) și cheltuieli de executare (5.165,71 lei).
În aceeași zi, la ora 14 00, executorul judecătoresc a încheiat un nou proces verbal (fila…….), prin care a constatat că a intervenit compensarea legală ca modalitate de diminuare a obligației executate conform art.1616 și următoarele cod civil, iar în urma compensării legale a creanțelor reciproc datorate de părți, respectiv suma de 2.929,00 lei, debitul total de recuperat de la debitori este în cuantum de 11.388,91 lei.
Prin contestația formulată, astfel cum a fost completată în termen legal, contestatoarele au solicitat anularea în tot a procesului verbal de compensare, apreciind că executorul judecătoresc nu era îndreptăți legal a opera compensarea cheltuielilor de judecată cu valoarea proprietăților lor, întrucât avea posibilitatea legală de a înființa poprirea asupra pensiilor debitoarelor, până la recuperarea debitului.
În fapt, contestația la executare dedusă judecății în prezenta cauză a fost înregistrată la această instanță la data de 31.03.2014, în condițiile în care procesul verbal de compensare a fost încheiat la data de 25.11.2013, ora 14 (fila….) și comunicat contestatoarelor, prin afișare, la data de 21.02.2014 (fila…..).
În aceste condiții, fără să invoce că ar fi fost împiedicate de o împrejurare mai presus de voința lor, contestatoarele au introdus contestația la executare după mai mult de o lună de zile de la primirea procesului verbal.
Legiuitorul a stabilit în mod imperativ termenul în care se poate formula contestație la executare, excepții de la această regulă fiind expres și limitativ prevăzute - spre pildă, cazul în care debitorul invocă stingerea debitului în orice modalitate.
Astfel, potrivit art.401 al.1 C.pr.civ. contestația se poate face în termen de 15 zile, de la data la care contestatorul a luat cunoștință de actul de executare pe care-l contestă sau de refuzul de a îndeplini un act de executare (lit.a), respectiv de la data la care contestatorul a primit, după caz, comunicarea ori înștiințarea privind înființarea popririi. În cazul în care poprirea este înființată asupra unor venituri periodice, termenul în care debitorul poate formula contestație începe cel mai târziu la data efectuării primei rețineri din aceste venituri de către terțul poprit.
De altfel, termenul de 15 zile este prevăzut și de legile speciale, inclusiv de legea aplicabilă executării silite a creanțelor bugetare - art.173 al.1 din O.G.92/ 2003.
Așadar, fiind în mod indubitabil vorba de o contestație la executare, care poate fi formulată în termenul prevăzut de lege, sub sancțiunea decăderii, instanța a reținut că aceasta nu a fost introdusă în termenul de 15 zile prevăzut de lege, care curge, în speță, de la data primirii de către contestatoare a procesului verbal de compensare legală, astfel că, debitoarele sunt decăzute din dreptul de a mai contesta executarea silită însăși.
Pe de altă parte, este adevărat că cele două contestatoare au solicitat repunerea în termenul de a formula contestație la executare - având în vedere motivele de contestație - (fila…..), dar nu au indicat alte motive decât cele menționate în cererea de chemare în judecată și, de altfel, nu au dovedit temeinicia unei astfel de cereri.
← ACŢIUNE ÎN CONSTATARE | Ordin de protectie-Respinge cererea ca inadmisibilă → |
---|