Decizia ccr nr. 405/15.06.2016. încălcarea unui act administrativ normativ.

Jurisprudenţă şi speţe de drept civil (II)

Curtea de Apel TÂRGU MUREŞ Decizie nr. 657/A din data de 22.11.2016

Art. 297 C. pen.

Adresa emisă de Președintele CNPAS este un act administrativ normativ, raportat la prevederile art. 2 lit. c) din Legea nr. 554/2004 republicată, actul fiind emis în temeiul art. 117 al. 5 din Legea pensiilor nr. 19/2000 în vedere stabilirii categoriilor de persoane care beneficiază gratuit sau cu preț redus de bilete de tratament și a procedurii de eliberare a unor astfel de bilete, fiind în mod evident generate efecte juridice prin conținutul reglementării.

Din punct de vedere al tehnicii legislative, Adresa emisă de Președintele CNPAS este o normă de trimitere, în sensul art. 16 al. 1 din Legea nr. 24/2000 republicată. Prin încălcarea dispozițiilor normei completatoare, privind criteriile de acordare a biletelor de tratament, se încalcă și dispozițiile normei incomplete, care este art. 117 al. 5 din Legea nr. 19/2000.

Prin sentința penală nr. 71/29.01.2016 pronunțată de Judecătoria Miercurea Ciuc în dosarul nr. 1105/258/2010 s-a dispus:

1.În baza art. 396 al. 6 raportat la art. 16 al. 1 lit. f) C.proc.pen. încetarea procesului penal pornit împotriva inculpatei M. V. - C. pentru infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată", prevăzută de art. 248, art. 248 ind. 1 din vechiul C.pen., ca urmare a decesului inculpatei.

2. În aplicarea art. 5 din noul C.pen., în conformitate cu Decizia nr.265/06.05.2014 a Curții Constituționale, s-a constatat că legea penală mai favorabilă inculpatei O.M. P. este noul C.pen. și, în consecință:

În baza art. 396 al. 6 raportat la art. 16 al. 1 lit. f) C.proc.pen., cu aplicarea art. 5 din noul C.pen. s-a dispus încetarea procesului penal pornit împotriva inculpatei O. M. P. pentru infracțiunea de "neglijență în serviciu", prevăzută de art. 298 din noul C.pen., întrucât a intervenit prescripția răspunderii penale.

3. În baza art. 386 al. 1 C.proc.pen. s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptei pentru care inculpatul N. I. a fost trimis în judecată din infracțiunea de "abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată", prevăzută de art. 248, art. 248 ind. 1 din vechiul C.pen., cu aplicarea art. 33 lit. a) din vechiul C.pen., în infracțiunea de "abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată", prevăzută de art. 248, art. 248 ind. 1 din vechiul C.pen., cu aplicarea art. 41 din vechiul C.pen..

În aplicarea art. 5 din noul C.pen., în conformitate cu Decizia nr. 265/06.05.2014 a Curții Constituționale, s-a constatat că legea penală mai favorabilă inculpatului N. I. este noul C.pen. și, în consecință:

În baza art. 396 al. 6 raportat la art. 16 al. 1 lit. f) C.proc.pen., cu aplicarea art. 5 din noul C.pen., s-a dispus încetarea procesului penal pornit împotriva inculpatului N. I. pentru infracțiunile de "fals în înscrisuri sub semnătură privată", prevăzută de art. 322 din noul C.pen., "uz de fals", prevăzută de art. 323 din noul C.pen., "instigare la fals material în înscrisuri oficiale", prevăzută de art. 47 raportat la art. 320 din noul C.pen., toate cu aplicarea art.38 al.1 din noul C.pen., întrucât a intervenit prescripția răspunderii penale.

În baza art. 396 al. 2 C.proc.pen., cu aplicarea art. 5 din noul C.pen. a fost condamnat inculpatul N. I. la pedeapsa de 2 ani și 6 luni pentru comiterea infracțiunii de "abuz în serviciu", prevăzută de art. 297 al. 1 din noul C.pen. cu aplicarea art. 35 al. 1 din noul C.pen..

În baza art. 297 al. 1 teza a II-a coroborat cu art. 66 al. 2 din noul C.pen. s-a interzis inculpatului, pe o perioadă de 3 ani, de la rămânerea definitivă a prezentei sentințe, exercitarea dreptului de a ocupa o funcție publică, respectiv, exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 al. 1 lit. a) și din noul C.pen..

În baza art. 91 din noul C.pen. s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere și stabilește un termen de supraveghere de 3 ani de la rămânerea definitivă a prezentei sentințe, conform dispozițiilor art. 92 din noul C.pen..

În baza art. 93 al. 1 din noul C.pen. a fost obligat inculpatul ca pe durata termenului de supraveghere să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a)să se prezinte la Serviciul de Probațiune Suceava, la datele fixate de acesta;

b)să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;

c)să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile;

d)să comunice schimbarea locului de muncă;

e)să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.

În baza art. 93 al. 2 lit. a) din noul C.pen. s-a impus condamnatului să execute următoarea obligație: să frecventeze unul sau mai multe programe de reintegrare socială derulate de către serviciul de probațiune sau organizate în colaborare cu instituții din comunitate.

Pe parcursul termenului de supraveghere, inculpatul va presta o muncă neremunerată în folosul comunității, la Primăria mun. Suceava, jud. Suceava, pe o perioadă de 60 de zile.

În baza art. 91 al. 4 din noul C.pen. s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 96 din noul C.pen..

4. În baza art. 386 al. 1 C.proc.pen. s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptei pentru care inculpatul P. N. a fost trimis în judecată din infracțiunea de "abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată", prevăzută de art. 248, art. 248 ind. 1 din vechiul C.pen., în infracțiunea de "abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată", prevăzută de art. 248, art. 248 ind. 1 din vechiul C.pen., cu aplicarea art. 41 din vechiul C.pen..

În aplicarea art. 5 din noul C.pen., în conformitate cu Decizia nr. 265/06.05.2014 a Curții Constituționale, s-a constatat că legea penală mai favorabilă inculpatului P. N. este noul C.pen. și, în consecință:

În baza art. 396 al. 2 C.proc.pen., cu aplicarea art. 5 din noul C.pen. a fost condamnat inculpatul P. N. la pedeapsa de 2 ani închisoare, pentru comiterea infracțiunii de "abuz în serviciu" prevăzută de art. 297 al. 1 din noul C.pen. cu aplicarea art. 35 al. 1 din noul C.pen..

În baza art. 297 al. 1 teza a II-a coroborat cu art. 66 al. 2 din noul C.pen., s-a interzis inculpatului, pe o perioadă de 3 ani de la rămânerea definitivă a prezentei sentințe, exercitarea dreptului de a ocupa o funcție publică, respectiv, exercitarea drepturilor prevăzute în art. 66 al. 1 lit. a) și b) din noul C.pen..

În baza art. 93 al. 1 din noul C.pen. a fost obligat inculpatul ca pe durata termenului de supraveghere să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a)să se prezinte la Serviciul de Probațiune Suceava, la datele fixate de acesta;

b)să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;

c)să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile;

d)să comunice schimbarea locului de muncă;

e)să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.

Pe parcursul termenului de supraveghere, inculpatul va presta o muncă neremunerată în folosul comunității, la Primăria mun. Suceava, jud. Suceava, pe o perioadă de 60 de zile.

În baza art. 91 al. 4 din noul C.pen. s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 96 din noul C.pen..

În baza art. 25 al. 5 C.proc.pen. raportat la art. 16 lit. f) C.proc.pen., a fost lăsată nesoluționată latura civilă cu privire la inculpatele M. V. C. și O. M. P.

S-a constatat că nu s-a constituit parte civilă în cauză Casa Națională de Pensii Publice.

În baza art. 397 C.proc.pen. s-a admis acțiunea civilă a părții civile Casa Județeană de Pensii Suceava și au fost obligați inculpații N. I. și P.N. la plata în solidar către partea civilă a sumei de 1.193.690 lei cu titlu de daune materiale.

S-a menținut sechestrul asigurător dispus prin Ordonanța din 02.06.2009 emisă de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava în dosarul nr. 274/P/2008, asupra:

-imobilului locuință situat în mun. Suceava, str. xxx, jud. Suceava, proprietatea inculpatului N. I. și a soției sale N. L.-V., înscris în CF electronic nr. 32339-C1-U3 a UAT Suceava (provenită din conversia de pe hârtie a CF nr.21890).

-imobilul locuință situat în mun. Suceava, str. xxxx, proprietatea inculpatului P. N. și soției sale P. V., înscris în CF electronic nr. 30332-C1-U2 a UAT Suceava (provenită din conversia de pe hârtie a CF nr.19557)

În baza art. 25 al. 3 C.proc.pen. au fost desființate total următoarele înscrisuri:

-actele medicale falsificate de numita N. L.-V., menționate la fila 158, volumul V din dosarul de urmărire penală și care se regăsesc în volumele II, III și IV din dosarul de urmărire penală.

-actele medicale falsificate de numita N. B., menționate la filele 192 și 208, volumul V din dosarul de urmărire penală.

-actele medicale falsificate de numita P. (fostă M.) L., menționate la fila 258, volumul V din dosarul de urmărire penală.

-actele medicale falsificate de M.L. C., menționate la fila 308, volumul V din dosarul de urmărire penală.

-1570 de bilete de tratament emise de Casa de Pensii Suceava fără respectarea dispozițiilor legale, pentru care nu există recomandare medicală, care sunt identificate în tabelul de la filele 56-109 din anexa la raportul de expertiză contabilă aflat în volumul VII din dosarul de urmărire penală și care se regăsesc în dosarele anexă 1-38 la volumul XV al dosarului de urmărire penală.

-1203 cereri adresate Casei de Pensii Suceava pentru acordarea de bilete de tratament completate pe numele unor persoane care nu au solicitat astfel de bilete care sunt identificate începând cu fila 121 din anexa la raportul de expertiză contabilă aflat în volumul VII din dosarul de urmărire penală și care se regăsesc în dosarele anexă 1-38 la volumul XV al dosarului de urmărire penală.

-nota contabilă înregistrată sub nr. 191/30.09.2003 la Casa de Pensii Suceava (menționată în adresa către CNPAS înregistrată sub nr. 18496/30.09.2003 la Casa de Pensii Suceava, aflată la fila 202 din volumul II al dosarului de urmărire penală).

-referatul înregistrat sub nr. 18487/29.09.2003 la Casa de Pensii Suceava (fila 238, vol. III, dosar de urmărire penală).

-adresa înregistrată sub nr. 15854/01.07.2003 la Casa de Pensii Suceava (fila 200, vol. II, dosar de urmărire penală).

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut următoarele:

Cronologia evenimentelor

În cursul lunii iunie 2003, o echipă de inspectori ai Direcției de audit Intern și Control Financiar Propriu din cadrul CNPAS București, a efectuat un control de fond la Casa Județeană de Pensii Suceava, perioada verificată fiind 01.01.2002 - 31.05.2003.

În urma controlului s-a întocmit procesul-verbal nr. 15419/19.06.2003, constatându-se mai multe nereguli. Astfel s-a constatat că:

-s-au întocmit dispoziții de încasare doar pentru o parte din contribuțiile ce trebuiau achitate în vederea obținerii unui bilet de tratament, dar și în cazul acestora au existat nereguli în privința modul de completare și semnare a documentului.

-un număr mare de cereri de eliberare bilete de tratament nu au numere de înregistrare;

-un număr mare de cereri de eliberare bilete de tratament nu poartă rezoluția de aprobare, fiind semnate doar de persoana care le-a eliberat.

-există cereri de eliberare a biletelor de tratament care nu conțin toate datele prevăzute de formular (serie buletin, semnătura titular, adresa completă, data și numărul chitanței cu care s-a achitat contribuția, seria biletului, etc.) iar în alte cazuri există cereri necompletate cu datele solicitantului, fiind completate doar rubricile referitoare la numărul biletului, contribuția achitată și stațiunea unde este repartizat biletul .

-în perioada 01.02.2001 - 31.05.2003 s-au eliberat un număr de 500 bilete de tratament, pentru care persoanele beneficiare nu au achitat integral contribuția prevăzută de legislația în vigoare, în sensul că la cererea de eliberare a biletului de tratament nu au declarat toate veniturile obținute în cadrul sistemului public de pensii, prejudiciindu-se bugetul asigurărilor sociale de stat cu suma de 238.909.207 lei (ROL).

-în perioada 01.01.2002 - 31.05.2003 au fost eliberate un număr de 1.580 bilete de tratament fără ca beneficiarii acestora să prezinte ¬la acordarea biletului recomandarea medicală pentru tratament balenar, nerespectându-se astfel prevederile legale în vigoare, fapt ce a generat crearea unui prejudiciu bugetului asigurărilor sociale de stat în sumă de 815.078,6277 lei (RON).

Pentru aceste deficiențe au fost găsite răspunzătoare inculpatele O. M. P., și M. C. V., referente în cadrul Casei Județene de Pensii Suceava, acestea având atribuții de serviciu eliberarea biletelor de tratament și calculul contribuției aferente.

S-a concluzionat că prin aceste deficiențe au fost încălcate prevederi din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2002, Norme și criterii nr. 455/10.04.2001, în baza cărora se acordă bilete pentru tratament balnear al asigurărilor, elaborate de Casa Națională de Pensii și Alte Drepturi de Asigurări Sociale în conformitate cu prevederile art.109 și 117 din Legea nr. 19/2000.

În evidența contabilă a Casei Județene de Pensii Suceava s-a înregistrat debitul în sumă de 838.969,5484 lei (RON).

De asemenea, s-au instituit măsuri pentru reglementarea situației, printre care emiterea unor decizii de recuperare a debitului în sumă de 838.969,5484 lei, în conformitate cu prevederile art. 187, din Legea nr. 19/2000. De asemenea, s-a precizat că debitul în sumă de 815.078,6277 lei va putea fi diminuat în cazul în care persoanele pe seama cărora s-au eliberat bilete de tratament fără a se anexa la cerere adeverința medicală fac dovada că la eliberarea biletului de tratament au prezentat adeverința medicală prin care se recomandă tratament balnear.

S-a mai dispus efectuarea de verificări în baza de date asupra beneficiarilor de bilete de tratament din perioada 01.02.2001-31.05.2003 în vederea depistării și remedierii altor cazuri în care au fost eliberate bilete de tratament fără a fi respectate prevederile legale în vigoare, rezultatele verificărilor urmând a fi comunicate în scris Casei Naționale de Pensii și Alte Drepturi de Asigurări Sociale - Direcția Audit Intern și Control Financiar Propriu.

În vederea punerii în aplicare a măsurilor dispuse au fost desemnați inculpatul N. I., director general, M. C. I., director general adjunct și inculpatul P. N., director economic.

Prin controlul efectuat, din analiza documentelor supuse vizei de control financiar preventiv și a deficiențelor constatate a rezultat faptul că activitatea de control financiar preventiv nu a fost desfășurată corespunzător, în mod special în ceea ce privește respectarea normelor legale care reglementează eliberarea biletelor de tratament. Organele de inspecție au considerat că răspunderea pentru aceste deficiențe revine inculpatului P. N., director economic financiar, care a și fost sancționat conform prevederilor Legii nr. 188/1999.

Ulterior controlului, Casa Județeană de Pensii Suceava, prin adresa nr. 15854/01.07.2003 semnată de director general N. I. și director economic P. N., a comunicat CNPAS faptul că la data controlului "nu s-au putut pune la dispoziția organului de control toate recomandările medicale solicitate, dar ulterior s-a constatat că acestea există conform tabelului anexat". În aceeași adresă s-a menționat că "întrucât debitul de 8.150.786.277 lei nu-și mai are obiect, vă rugăm să aprobați anularea acestuia."

De asemenea, prin adresa nr. 16286/18.07.2003 a Casei Județene de Pensii Suceava, către CNPAS - Direcția audit intern și control, semnată de inculpatul N. I., s-a comunicat că fosta gestionară a biletelor de tratament, inculpata O. M., a găsit marea majoritatea recomandărilor medicale neprezentate în timpul controlului și, totodată, s-au solicitat precizări în legătură cu modalitatea de scădere din evidență a debitului înregistrat în contabilitate ca urmare a procesului verbal nr. 15419/19.06.2003.

Prin adresa nr. 101405/01.08.2003 CNPAS a comunicat Casei Județene de Pensii Suceava că recuperarea și diminuarea prejudiciului se va face conform măsurii nr. 4 stipulată în procesul-verbal de control nr. 15419/19.06.2003, adică prin emiterea de "decizii de recuperare a debitului în sumă de 838.969,5484 lei, recuperarea făcându-se în conformitate cu prevederile art. 187 din Legea nr. 19/2000", conform căruia:

"Sumele încasate necuvenit cu titlu de prestații de asigurări sociale se recuperează de la beneficiari în termenul de prescripție de 3 ani.

În cazul prestațiilor de asigurări sociale, altele decât pensiile, recuperarea sumelor prevăzute la al. (1) se efectuează de către angajator sau, după caz, de instituția care efectuează plata drepturilor de asigurări sociale.

Casele teritoriale de pensii recuperează sumele plătite necuvenit de la plătitorii prevăzuți la al. (2).

Sumele plătite necuvenit prin intermediul caselor teritoriale de pensii se recuperează de la beneficiari în baza deciziei casei respective, care constituie titlu executoriu".

La data de 08.09.2003, inculpata O.M. a întocmit referatul nr. 18487/29.09.2003, din care rezulta că au fost identificate un număr de 1488 recomandări medicale și că au fost recuperate de la pensionari un număr de alte 92 de recomandări medicale. Referatul a fost aprobat de inculpatul N. I., iar inculpatul P. N. a menționat pe referat rezoluția: "față de cele prezentate propun scăderea integrală a debitului de 8.150.786.272 lei (ROL)".

Prin nota contabilă nr.191/30.09.2003, aprobată de inculpatul N. I., s-a procedat la scăderea din evidență, în totalitate, a debitului de 8.150.786.272 lei (ROL).

La data de 02.08.2004 F. P., fost auditor la Casa Județeană de Pensii Suceava, a depus o sesizare la DNA - Serviciul Teritorial Suceava, conform căreia în perioada 2002-2003, directorul Casei Județene de Pensii Suceava, inculpatul N. I., împreună cu alți funcționari din aceeași instituție, au eliberat bilete de tratament balnear pentru pensionari cu încălcarea dispozițiilor legale, fapt ce a generat crearea unui prejudiciu pentru bugetul asigurărilor sociale de stat în sumă de 815.078,6277 lei (ROL).

În perioada 16.08.2004 - 30.09.2004 la Casa Județeană de Pensii Suceava s-a efectuat un control de către Camera de Conturi Suceava, având ca scop verificarea datelor înscrise în bilanțul contabil și în contul de execuție privind bugetul asigurărilor sociale de stat pe anul 2003.

În raportul de control intermediar nr. 16262/30.09.2004 al Camerei de Conturi Suceava, după ce s-au menționat rezultatele și măsurile urmare a controlului efectuat de auditorii Casei Naționale de Pensii și alte Drepturi de Asigurări Sociale - Direcția de audit intern și control financiar propriu, s-a concluzionat după cum urmează:

-pentru debitul constatat și înregistrat cu nota contabilă nr. 103/19.06.2003 nu au fost emise decizii de recuperare a debitelor în sumă totală de 8.150.786.277 lei, pe numele pensionarilor care au fost nominalizați ca beneficiari de bilete de tratament fără a prezenta recomandarea medicală pentru tratament balnear;

-cu nota contabilă nr.191/30.09.2003, anexa nr.6, a fost stornat debitul în sumă de 8.150.786.277 lei înregistrat ca urmare a încheierii procesului-verbal nr. 15419/19.06.2003. Stornarea s-a efectuat pe baza referatului întocmit de referenta O. M. P., înregistrat sub nr.18487/29.09.2003, în care se arată că au fost identificate un număr de 1488 recomandări medicale din cele 1580, care au făcut obiectul controlului și al înregistrării debitului precum și alte 92 recomandări de la pensionarii care le-au solicitat pentru a fi xerocopiate și care nu au mai adus copiile xerox ale acestora;

-recomandările medicale identificate și recuperate de referenta O. M. P., pe baza cărora s-a stornat din evidența contabilă suma de 8.150.786.277 lei, nu sunt anexate referatului și nici la dosarele ce cuprind celelalte documente privind eliberarea biletelor (cerere, cupon de pensie ...) care sunt nominalizate în anexele la procesul-verbal nr.15419/19.06.2003 încheiat de CNPAS.

Deoarece recomandările medicale ca documente justificative nu au fost prezentate controlului, în cadrul activității de control a Camerei de Conturi Suceava, s-au solicitat explicații scrise inculpatei O.M. și inculpatului P.N., care, așa cum s-a arătat, a propus scăderea integrală a debitului, precum și inculpatului N.I., care a dispus respectarea procedurii legale după verificarea prealabilă a auditului.

Astfel, inculpata O. M. P. a declarat că a predat recomandările medicale identificate pentru verificare auditorului F. P., pe măsură ce le recupera, dar nu a prezentat nicio dovadă a predării acestora.

Urmare acestor explicații precum și datorită faptului că nu a fost prezentat vreun act de control privind verificarea de către compartimentul de audit public intern al Casei Județene de Pensii Suceava a documentelor justificative pentru eliberarea celor 1580 bilete care să justifice operațiunea de stornare din evidența contabilă, i s-au cerut explicații scrise fostului auditor F. P.

Acesta a declarat organelor de control ale Camerei de Conturi Suceava că din cele 1580 recomandări medicale nu i-au fost prezentate în totalitate, respectiv în luna martie 2004 din numărul total de 1580 de cereri lipseau aproximativ 200. De asemenea, F. P. a mai arătat că după verificarea documentelor puse la dispoziție (cereri și adeverințe medicale) a constatat că adeverințele medicale nu sunt reale, neîndeplinind condițiile necesare pentru a fi considerate documente justificative. Acesta a mai arătat că nu a întocmit un raport de audit intern deoarece în perioada când trebuia să-l redacteze a fost schimbat din funcție și a fost obligat să părăsească biroul.

Explicații scrise au fost solicitate și inculpatului P. N. care a arătat că în conformitate cu referatul inculpatei O. M. toate documentele au existat și s-au predat spre verificare iar debitul total de 8.150 mil. lei nu se justifică a fi înregistrat în contabilitate deoarece nu avea suport analitic în decizii de stabilire a debitelor conform Legii contabilității.

Organele de control au apreciat că explicațiile scrise nu sunt în măsură să justifice stornarea din evidența contabilă a sumei de 8.150.786.277 lei, deoarece:

-debitul a fost înregistrat în evidența contabilă pe baza unui act de control încheiat de organele de control ale Casei Naționale de Pensii care a fost însușit de Casa Județeană de Pensii Suceava prin reprezentanții săi legali.

-pentru recuperarea debitului se impunea emiterea de decizii în vederea recuperării prejudiciului de la persoanele prevăzute în anexele la procesul-verbal nr. 14519/19.06.2003.

-stornarea a fost propusă de inculpatul P. N. și s-a efectuat la data de 30.09.2003, fără verificarea prealabilă a auditorului dispusă de ordonatorul terțiar de credite.

-din explicațiile scrise date de fostul auditor F. P. rezultă că a efectuat verificarea documentelor prezentate abia în luna martie 2004 când a concluzionat că adeverințele medicale nu sunt reale și nu întruneau condiția de document justificativ.

Organele de control ale Camerei de Conturi Suceava au solicitat explicații scrise și inculpatului N. I. V. care a arătat că din referatul inculpatei O. M. a rezultat că au fost găsite cele 1580 recomandări medicale și în baza propunerii inculpatului P. N. a dispus "procedura legală după verificarea prealabilă audit". Susține că verificarea a fost efectuată, în urma acesteia auditorul semnând și adresa nr. 18496/30.09.2003 care atestă că prejudiciul a fost scăzut din evidență în totalitate cu nota contabilă nr. 191/30.09.2003. Cu privire la actele verificate a susținut că acestea au fost predate la PNA Suceava la data de 16.08.2004 și 20.08.2004, iar o parte dintre ele precum și multe alte acte interne fac obiectul unui dosar penal de sustragere de acte oficiale, aflat la Parchetul de pe lângă Tribunalul Suceava, învinuit fiind F. P..

Camera de Conturi a considerat că din explicațiile scrise date de inculpatul N. I. nu rezultă că auditorul a efectuat verificarea documentelor justificative recuperate anterior stornării din evidența contabilă a debitului de 8.150.786.277 lei, deoarece în adresa nr. 18496/30.09.2004 nu se precizează faptul că s-a făcut această verificare iar la controlul efectuat de inspectorii Camerei de Conturi documentele justificative care au stat la baza stornării din evidența contabilă a debitului în sumă de 8.150.786.277 lei, nu au fost puse la dispoziție pentru verificare, motivându-se că au fost predate la Parchetul Național Anticorupție și la Parchetul de pe lângă Tribunalul Suceava.

Urmare a controlului Camerei de Conturi Suceava inculpatul P. N. a fost sancționat potrivit prevederilor art. 5 al. 2 lit. b) din OUG nr. 2/2001 cu amendă contravențională de 2000 lei, conform procesului-verbal nr. 53/30.09.2003, pentru nerespectarea normelor emise de Ministerul Finanțelor Publice cu privire la întocmirea și utilizarea documentelor justificative și contabile pentru toate operațiunile efectuate, înregistrarea în contabilitate a acestora în perioada la care se referă, păstrarea și arhivarea acestora, precum și reconstituirea documentelor pierdute, sustrase sau distruse, contravenție prevăzută de art. 35 pct. 2 lit. d) din Legea contabilității nr.82/1991.

De asemenea, tot ca urmare a controlului efectuat de Camera de Conturi Suceava, cu nota contabilă nr. 259/30.09.2004 a fost reînregistrat în contabilitate debitul în sumă de 8.150.786.277 lei, urmând ca la finele cercetărilor efectuate de organele de control ale Parchetului Național Anticorupție și ale Inspectoratului Județean de Poliție să se stabilească dacă se confirmă existența unui prejudiciu, precum și persoanele răspunzătoare pentru producerea acestuia.

În perioada 01.03.2007-09.03.2007 Casa Națională de Pensii și Alte Drepturi de Asigurări Sociale - Direcția Audit intern și Control a efectuat un nou control la Casa Județeană de Pensii Suceava finalizat cu procesul-verbal de control din 10.03.2007. Cu această ocazie, faptic, s-au constatat aceleași aspecte ca și la controlul finalizat cu procesul-verbal nr. 15419/19.06.2003, însă s-a concluzionat nuanțat cu privire la prejudiciul produs prin activitatea persoanelor cercetate. Astfel, s-a emis opinia că sumele înregistrate ca debite la bugetul asigurărilor sociale în baza procesului verbal nr. 15419/19.06.2003 și în baza referatului nr. 12094/28.02.2005 reprezintă o valoare estimativă a valorii suportate de la bugetul asigurărilor sociale de stat. S-a dispus ca, în cazul constatării de plăți fără temei legal să se emită titluri executorii în condițiile prevăzute de art. 187-188 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii, urmând ca în baza acestora să se efectueze înregistrarea debitelor în evidența financiar contabilă a instituției. De asemenea, s-a dispus ca sumele înregistrate în evidența financiar-contabilă ca debite prin notele contabile nr. 103/19.06.2003 și nr. 61/28.02.2005, reprezentând valoarea totală suportată de bugetul asigurărilor sociale de stat pentru cazurile sumei de 8.150.786.277 ROL (bilete eliberate fără recomandare medicală) și a sumei de 2.118.277.640 ROL (bilete eliberate pentru persoane care au mai beneficiat în același an de bilet de tratament), să fie corectate în condițiile în care se va stabili cu certitudine legalitatea sau nelegalitatea decontării biletelor de tratament și se vor stabili beneficiarii acestor sume.

Inițial, la Parchetul de pe lângă Tribunalul Suceava, s-a format dosarul nr. 542/P/2004 care, prin adresa din 15.03.2005 a fost înaintat la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava. Prin rezoluția din 06.11.2006 a IPJ Suceava - Serviciul de Investigare a Fraudelor, s-a început urmărirea penală față de inculpații din prezentul dosar și împotriva altor persoane față de care, la finalizarea cercetărilor, prin rechizitoriul întocmit în cauză, s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală. S-a format astfel dosarul de urmărire penală nr. 274/P/2009, la data de 03.02.2009 IPJ Suceava întocmind referatul de terminare a urmăririi penale. Ulterior, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava a emis în cauză rechizitoriul din data de 03.06 2009.

În cadrul cercetărilor, prin Ordonanța nr.48/P/2005, IPJ Suceava a dispus efectuarea unei expertize tehnice contabile de către expertul contabil P. G.. Ca experți asistenți au fost numiți expert B. D., din partea inculpatului N. I. și expert S.M. din partea inculpatei M. C. Expertiza s-a efectuat în perioada iunie 2007-februarie 2008.

Probe administrate în faza de urmărire penală

În cadrul expertizei au fost verificate documentele întocmite cu ocazia eliberării de bilete de tratament în perioada 01.01.2002-31.12.2003. De asemenea, au fost avute în vedere documentele întocmite cu ocazia controlului financiar efectuat de specialiștii CNPAS, referatul de audit intern întocmit de auditorul F. P., precum și declarațiile luate de organele de cercetare persoanelor pe numele cărora au fost emise bilete de tratament de către CJP Suceava.

Relevante din punct de vedere penal sunt constatările expertizei referitoare la deficiențele constatate legate de nerespectarea prevederilor legale care au dus la formularea învinuirilor față de inculpații din prezentul dosar.

Astfel, s-a constatat că în anexa 2 la Dispoziția nr. 93/05.12.2001, "Cadrul proiectelor de operațiuni supuse controlului financiar preventiv" nu era înscris Compartimentul Bilete de Tratament cu niciun document supus controlului financiar preventiv propriu. De asemenea, în formularele de cerere pentru bilete de tratament, în perioada ianuarie 2002-mai 2003, nu s-a identificat nicio mențiune cu privire la viza de control financiar preventiv, ceea ce a dus la concluzia că în această perioadă biletele de tratament au fost eliberate fără un asemenea control.

Cu privire la actele necesare eliberării biletelor de tratament s-a constatat că un număr mare de cereri pentru astfel de bilete nu au numere de înregistrare, un număr mare de bilete nu poartă rezoluția de aprobare, unele cereri nu conțin datele complete ale persoanelor solicitante. La 500 de bilete s-a constatat că s-a calculat greșit contribuția solicitantului. În 1570 de cazuri la dosarul de solicitare a biletului de tratament nu a existat recomandarea medicală prevăzută în normele nr. 455/10.04.2001 elaborate de CNPAS. Dintre persoanele pe numele cărora s-au emis aceste 1570 de bilete de tratament fără a exista recomandarea medicală, conform declarațiilor luate de organele de cercetare, 1203 persoane nici nu solicitaseră asemenea bilete. De asemenea, s-a constatat că au fost emise bilete de tratament pentru persoane care au decedat în timpul perioadei în care ar fi trebuit să se afle la stațiuni pentru tratament. S-a mai constatat că, deși legea permite obținerea de către un pensionar a unui singur bilet de tratament pe an, pentru mai multe persoane au fost emise câte două bilete de tratament într-un an, pentru care acestea au plătit din prețul întreg doar o contribuție reprezentând o parte procentuală din pensia ce li se cuvenea.

Toate biletele de tratament eliberate fără respectarea normelor legale au fost cuprinse în tabele anexate expertizei în care au fost trecute atât deficiențele constatate cât și baza de calcul a prejudiciului produs constând în valoarea decontată de casa de pensii din prețul întreg al biletelor.

Se mai arată în concluziile expertizei că toate aceste abateri de la normele privind eliberarea biletelor de tratament ar fi putut fi depistate cu ocazia controlului financiar preventiv dacă acesta s-ar fi efectuat.

Prejudiciul produs datorită eliberării de bilete de tratament cu nerespectarea normelor legale a fost calculat de expert ca fiind în sumă de 1.193.690 lei.

S-a mai constatat că prejudiciul ar fi putut fi recuperat dacă pentru restituirea diferenței dintre prețul întreg al biletelor și contribuția plătită de beneficiarii biletelor s-ar fi emis decizii de imputare sau ar fi fost anunțate persoanele beneficiare să depună la dosar recomandările medicale corespunzătoare, așa cum au dispus organele de control ale CNPAS cu ocazia controlului efectuat la CJP Suceava.

Audierea inculpaților în faza de urmărire penală

Pe parcursul cercetărilor, în legătură cu neregulile constatate, inculpații au fost audiați de mai multe ori.

În declarația dată de inculpatul N. I. la data de 23.10.2006 în fața organelor de cercetare și asistat de avocatul angajat, acesta se referă în detaliu la acuzațiile ce i-au fost aduse. Astfel arată că singura sa atribuție legată de eliberarea biletelor de tratament era de a se îngriji să nu fie depășit numărul de bilete repartizat de CNPAS. Deci aprobarea pe care o dădea cererilor de bilete nu era pentru eliberarea acestora ci pentru încadrarea în numărul de bilete repartizate Casei Județene de Pensii Suceava. "Solicitanții pensionari sau asigurați înregistrau la registratura unității cererile tip completate pe care apoi le prezentau împreună cu talonul de pensie sau adeverința de salariat și recomandarea medicală sau programul de recuperare la compartimentul gestiune bilete de tratament d-nei M. C. .... Ulterior cererea era prezentată directorului care aproba cererile ce pot fi soluționate după ce verifica repartițiile primite de la CNPAS, după care actele se prezentau la ghișeul d-nei O.M. ...". Inculpatul mai arată în declarația sa că "în adresa nr. 455/2001 a CNPAS nu era prevăzut ca o cerință prezentarea de către solicitant a unui act de identitate, iar transmiterea cuponului de pensie sau a biletului obținut unei terțe persoane era permis la modul implicit prin formula <în situația în care titularul înstrăinează biletul obținut sau oferă cuponul de pensie unei terțe persoane pierde dreptul la un alt bilet>".

Cu privire la lipsa recomandărilor medicale inculpatul N. I. a declarat că el nu avea posibilitatea de a cunoaște deficiențele din activitatea compartimentelor instituției decât prin rapoartele auditorul F. P. care nu a sesizat conducerea Casei Județene de Pensii Suceava cu privire la o astfel de deficiență. Mai arată că inculpatei O. M. i-a dat sarcina să se ocupe de căutarea recomandărilor medicale lipsă inclusiv prin contactarea beneficiarilor de bilete de tratament. Susține că după plecarea specialiștilor CNPAS care au efectuat controlul, a doua zi, F. P. ar fi venit la el în birou și i-ar fi propus să folosească recomandări mai vechi pe care să modifice datele celor pe numele cărora au fost eliberate, propunere cu care inculpatul nu ar fi fost de acord. Pe data de 01.07.2003 directorul economic, inculpatul P. N. l-a informat că inculpata O. M. a găsit și a recuperat recomandările medicale lipsă. În conformitate cu măsura dispusă de CNPAS, prin nota contabilă nr. 191/30.08.2003, a fost scăzut din evidență în totalitate prejudiciul produs prin eliberarea a 1580 de bilete de tratament fără recomandare medicală. Inculpatul mai arată că, după ce, prin adresa nr.101632/11.09.2003 CNPAS a solicitat comunicarea situației îndeplinirii măsurilor stabilite prin actul de control, inculpatul P. N. a verificat realitatea celor menționate de inculpata O. M. în referatul cu privire la găsirea recomandărilor, pe care a notat "față de cele prezentate propun scăderea integrală a debitului de 8.150.786.277 lei". Inculpatul N. I. ar fi dispus ca, în cursul zilei de 29.09.2003 și 30.09.2003, auditorul să verifice existența, modul de identificare și recuperare precum și autenticitatea recomandărilor medicale. Auditorul F. P. i-ar fi confirmat în scris, fără obiecțiuni, că toate recomandările medicale sunt în regulă. Inculpatul mai susține că, ulterior, F.P. ar fi copiat recomandări medicale care aveau doar parafa medicului și ștampila. Apoi F. P. ar fi înlocuit recomandările originale din dosare cu astfel de recomandări copiate la xerox. Într-o zi, după data de 10.04.2004 F. P. s-ar fi prezentat la biroul inculpatului N. I. și i-ar fi spus că mai multe recomandări medicale ar fi fost scrise de dr. Crețeanu care în calitate de director al Casei de Asigurări de Sănătate nu ar fi avut voie să elibereze recomandări medicale. Inculpatul consideră că F. P. ar fi înlocuit recomandările medicale originale cu recomandări falsificate tocmai pentru a putea formula plângerea penală împotriva sa. De asemenea, inculpatul îl suspectează pe F. P. că ar fi sustras mai multe documente dintre cele supuse auditului. Mai arată inculpatul Neagu Ionel că T. A., persoana care l-a înlocuit pe F. P. în funcția de audit, verificând dosarele de cerere pentru bilete de tratament din anul 2003 a constatat lipsa a 90 de recomandări medicale.

Cu privire la eliberarea unor bilete de tratament fără ca cererea solicitantului să fi fost în prealabil aprobată inculpatul N. I. arată că este posibil să fi existat foarte puține astfel de cazuri deoarece când lipsea de la birou fiind plecat cu diverse probleme de servici, biletele se eliberau pentru ca solicitantul să nu aștepte prea mult, iar când se întorcea aproba cererile după ce verifica dacă nu s-au eliberat mai multe bilete decât erau repartizate.

Cu privire la cererile aprobate și neînregistrate inculpatul N. I. a declarat că acestea proveneau de la organizațiile locale ale beneficiarilor. Arată că aceste cereri erau mai întâi aprobate în limita numărului de bilete repartizate și apoi erau înregistrate pentru a se evita înregistrarea tuturor cererilor și exercitarea de presiuni asupra sa pentru a fi aprobate toate chiar peste numărul repartizat. Susține că era sarcina lui F. P. să sesizeze directorul CJP Suceava despre existența unor cereri neînregistrate deoarece el, inculpatul, nu avea altă modalitate de a afla.

Inculpatul N. I. a mai declarat că nu a solicitat niciodată soției sale să completeze adeverințe medicale, recomandări medicale, cereri de eliberare a biletelor de tratament și nici nu are cunoștință ca soția lui să fi completat astfel de înscrisuri.

De asemenea a mai declarat că nu a solicitat martorului L. G. să procure adeverințe sau recomandări medicale pe numele unor beneficiari de bilete de tratament. Doar a solicitat inculpatei O. M. să găsească sau să recupereze recomandările medicale lipsă și i-a cerut să facă un tabel cu numele solicitanților pentru care lipseau aceste recomandări pe localități și l-a rugat pe L. G. să o ajute cu vreo amintire, dacă își amintește ceva cu privire la

locul unde ar putea fi depozitate adeverințele lipsă. Nu a primit de la L. G. adeverințe după data de 19.06.2003 și nici nu are cunoștință despre folosirea de astfel de acte medicale în cazul celor 1580 de bilete de tratament.

Fiind audiat de organele de cercetare la data de 23.05.2007, inculpatul P. N. a declarat referitor la activitatea de control financiar preventiv că a organizat cadrul de exercitare a acestuia conform dispoziției nr. 93/05.12.2001 actualizată prin dispoziția nr. 50/23.05.2003, însă recunoaște că aceste dispoziții nu au fost respectate pentru eliberarea biletelor de tratament. Arată că în perioada 2001-2003 nu au fost respectate prevederile dispoziției nr. 50/23.05.2003 de către compartimentul audit intern, reprezentat de F. P. care nu a întocmit rapoartele de audit până la venirea controlului CNPAS din iunie 2003. De asemenea, acesta nu a efectuat nici rapoartele de verificare a respectării cadrului proiectelor de operațiuni specifice activității CJP și în special a modului de acordare a biletelor de tratament. Mai arată că în perioada 2001-2003 aprobarea cererilor de bilete de tratament se făcea de către directorul Casei Județene de Pensii Suceava, respectiv de inculpatul N. I. și de M.V.

Cu privire la prejudiciul constatat în urma controlului CNPAS, inculpatul P. N. a declarat că suma de 8.150 milioane lei vechi (ROL) a fost trecută în contabilitate ca debit în curs de soluționare deoarece nu existau decizii de imputare.

Referitor la recomandările medicale găsite de inculpata O. M., cu privire la care aceasta a întocmit referatul nr. 18487/29.09.2003, inculpatul arată că aceste recomandări se aflau la inculpatul N. I., le-a văzut dar nu le-a numărat.

Într-o altă declarație, dată în fața organelor de cercetare la data de 27.02.2008, inculpatul P. N. arată că în perioada 2002-2003 nu a avut atribuții de serviciu referitor la organizarea, coordonarea și evaluarea activității compartimentului gestiune bilete de tratament și a modului de acordare a acestora. Inculpatul susține că pentru perioada 2002-2003 nu a avut atribuțiuni de serviciu pe linia controlului financiar preventiv la compartimentul bilete de tratament. Cu toate acestea arată că prin dispoziția 93/05.12.2001 a prevăzut să fie supuse controlului financiar preventiv și dispoziția de încasare a contribuției personale a beneficiarului de bilet de tratament precum și cererea de acordare a biletului. Totodată, în aceeași declarație inculpatul consideră că eliberarea de bilete de tratament nu este o operațiune patrimonială care să fie supusă controlului financiar preventiv. Inculpatul mai arată că nu a avut atribuții de control a activității compartimentului bilete de tratament ci a avut atribuții doar pe linie financiară cu privire la încasarea, înregistrarea și virarea contribuțiilor din bilete de tratament. În acest sens a urmărit periodic gestionarea documentelor cu regim special, respectiv a blocurilor cu bilete de tratament primite de la CNPAS.

Referitor la actele anexate la cererea pentru bilete de tratament (cerere, cupon de pensie, recomandare medicală, act de identitate) inculpatul P. N. arată că acestea erau cunoscute (verificate?) de persoana care propunea aprobarea cererilor și de persoana care aproba aceste cereri.

Din aceeași declarație rezultă că raportarea către CNPAS conform căreia cele 1580 de recomandări medicale au fost găsite s-a făcut cu puțin timp înainte ca inculpata O. M. să fi prezentat directorului, inculpatul N. I., peste 95% din recomandările medicale, recomandări pe care le-a înmânat auditorului pentru verificare.

Din declarațiile și memoriile inculpatului P. N. rezultă că numai la data de 25.04.2003 a prevăzut în "procedura internă" nr. 13512 acordarea vizei de control financiar preventiv pe cererea aprobată pe baza documentelor anexate (recomandare medicală, talon de pensie, copie act de identitate) "documente obligatorii ce se predau la data depunerii cererii de către solicitant".

Inculpata O. M., fiind audiată la data de 09.05.2005 de organele de cercetare, a declarat că în cadrul procedurii pentru biletele de tratament, solicitantul se prezenta la ea cu cererea aprobată și ea elibera biletul. Pentru membrii CNSRL Frăția, L.G. se prezenta cu cererile și ridica biletele. L. G. avea repartiție de la București, repartiție care îi era dată de directorul N. I. și îi spunea să elibereze biletele lui L. G.. Inculpata a precizat că nu pe toate cererile primite de la L. G.exista rezoluția directorului N. I.. De asemenea, erau situații în care L. G. aducea recomandările medicale după ce primea cererile. Mai arată inculpata că L. G. era cel care semna pentru biletele de tratament. De asemenea, în cazul pensionarilor care se prezentau în nume propriu, aceștia semnau pentru primirea biletului de tratament. În ambele situații însă erau cazuri când nu se semna pentru primirea biletelor de tratament din cauza volumului mare de lucru.

Inculpata a mai declarat că erau situații în care directorul N. I. o oprea după program și îi dădea cereri aprobate ale unor pensionari și tot el achita și contribuția individuală a acestora. De asemenea, veneau cu cereri aprobate persoane care afirmau că sunt trimise de inculpatul N. și care achitau contribuția deși nu erau persoanele titulare ale biletelor solicitate.

Cu privire la cererile aduse de L. G., inculpata arată că atunci când repartițiile de bilete veneau cu puțin timp înainte de începerea sejurului, cererile nu aveau atașate toate actele necesare, în special recomandări medicale. În această situație îi atrăgea atenția lui L. cu privire la lipsa actelor, dar primea ordin de la directorul N. I. să elibereze biletele. Ulterior L. G. aducea actele lipsă dar numai pentru o parte din bilete. Datorită volumului mare de lucru, uneori nu mai anexa fiecare recomandare medicală la cererea corespunzătoare și astfel nu avea o evidență clară a recomandărilor care lipseau.

Referitor la recomandările medicale lipsă inculpata arată că în timpul controlului CNPAS cât și după acest control a găsit o parte dintre acestea ca urmare a sarcinii primite de la N. I. Mai arată că pentru o perioadă de timp, cererile de la care lipseau recomandările medicale au fost duse în biroul lui N. I. Pentru cererile la care nu a găsit recomandări medicale, N. I. i-a adus periodic recomandări medicale iar inculpata le atașa cererilor. După ce a întocmit la data de 08.09.2003 referatul prin care arată că a găsit recomandările medicale inculpata a declarat că nu mai ține minte dacă a predat auditorului recomandările sau le-a dus în biroul directorului N. I. Cu privire la emiterea a mai mult de un bilet de tratament pentru o persoană în același an inculpata arată că aceasta a fost posibil deoarece nu exista o evidență informatizată a eliberării de bilete de tratament.

Dintr-o altă declarație dată de inculpata O. M. la data de 21.01.2008 rezultă că au fost cazuri în care L. G. venea cu mai multe cereri de bilete (minim 20) de tratament care nu erau semnate nici de solicitant și nici aprobate de director, situație în care era sunată sau chemată de directorul N. I. care îi spunea să elibereze biletele pentru persoanele din cereri. De asemenea, din aceeași declarație rezultă că din totalul de 1570 de cereri fără recomandare medicală a găsit o mică parte din recomandări. Recomandări medicale îi erau aduse de N. I. sau de L. G., trimis de N. I., care i-a spus să țină la ea cererile fără recomandări pentru că el trebuie să caute și celelalte recomandări.

În aceeași declarație inculpata arată că până în anul 2002 exista un program de calculator unde se înregistrau persoanele cărora li se eliberau bilete de tratament, pentru evitarea emiterii a mai multor bilete pentru aceeași persoană, însă nu a mai putut folosi acest program deoarece i s-a spus de către directorul adjunct că acest program va fi înlocuit de un altul venit de la CNPAS, însă aceasta nu s-a întâmplat.

Mai afirmă inculpata că în perioada 2002-2003 activitatea sa nu a fost niciodată verificată de inculpatul P. N. sau de alt organ de control.

Inculpata O. M., printr-o completare de declarație, arată că nota de serviciu întocmită de inculpatul N. I., înregistrată la CJP Suceava sub nr. 10471/22.01.2002 nu a existat în realitate. Inculpata presupune că acest document a fost probabil întocmit de inculpatul N.I. ulterior controlului efectuat de CNPAS. Inculpata arată că nu a avut cunoștință despre existența acestei note de serviciu iar semnătura sa de luare la cunoștință a fost falsificată. Susține că dacă această notă de serviciu ar fi existat, trebuia adusă la cunoștință ambilor salariați de la compartimentul bilete de tratament și nu doar ei, respectiv și numitei H. L., înlocuită ulterior cu inculpata M. C.

În aceeași completare, referitor la nota scrisă de inculpata O.M. înregistrată sub nr. 12356/06.04.2004, aceasta arată că ultimele două rânduri au fost scrise ulterior înregistrării la cererea inculpatului N. I. pentru a justifica dispariția unui număr important de dosare cu cereri pentru bilete de tratament și pentru a-l învinovăți pe F. P. de sustragerea acestor dosare. Susține că acea completare pe nota sa scrisă a fost făcută după demiterea lui F. P.

Cu privire la modalitatea de lucru în privința eliberării de bilete de tratament inculpata arată că această activitate era controlată în totalitate de inculpatul N. I. în sensul că niciun bilet de tratament nu putea fi eliberat fără aprobarea lui directă, scrisă sau verbală. Inculpata susține că în acest sens inculpatul N. I. s-a folosit și de complicitatea inculpatei M.C. care executa toate dispozițiile lui N. I.

În declarația din data de 21.01.2008, dată în fața organelor de cercetare, inculpata O. M. mai arată că inculpata M. C. îi înmâna cereri pentru bilete de tratament dintre care unele nu purtau rezoluția de aprobare. De asemenea, erau situații în care era chemată în biroul lui N.I. care îi înmâna mai multe cereri aduse de L. G. care de asemenea, nu aveau rezoluție de aprobare și i se dădea dispoziție să elibereze bilete de tratament pentru acele cereri.

Cu privire la referatul din 08.09.2003 înregistrat sub nr. 18487/29.09.2003 inculpata arată că nu conține date reale. Acest referat a fost întocmit de către N.I. iar inculpata O. doar l-a semnat, fiind obligată să facă acest lucru. Referatul a fost probabil scris la calculatorul lui N. I., inculpata neavând în acea perioadă acces la calculator. Inculpata precizează că cele 1488 de recomandări medicale despre care se spune că au fost identificate au fost de fapt aduse ulterior controlului de N. I. și i-au fost predate pentru a le atașa la cererile pentru bilete de tratament. Recomandările medicale i-au fost aduse în loturi de câte 30-40 de bucăți pe parcursul a trei luni. Au fost două sau trei cazuri în care recomandările medicale i-au fost predate direct de L. G. Arată că cererile de bilete care nu aveau recomandare medicală au fost păstrate o perioadă scurtă de timp în biroul de audit unde s-a făcut controlul de către CNPAS și apoi au fost mutate în biroul lui N. I., inculpata având acces la aceste cereri numai cu acordul lui N. I.

În declarația dată la data de 21.01.2008 inculpata O. M. arată printre altele că au fost eliberate bilete de tratament și altor persoane decât cele înscrise pe bilet cu știrea conducerii unității. Mai arată că M. C. îi înmâna cereri care nu erau aprobate dar, nefiind datoria inculpatei O. să verifice toate aspectele referitoare la cereri și documente anexate, inculpata O. elibera bilete și pentru astfel de cereri.

În faza de urmărire penală inculpata M.V.C. nu a dorit că dea o declarație însă a depus un memoriu în care își expune anumite puncte de vedere cu privire la faptele ce fac obiectul cercetării penale. Astfel, inculpata arată că primind cererile pentru bilete de tratament, verifica cererea și anexele acesteia, solicitantul alegând stațiunea și hotelul la care dorește să meargă. Inculpata înregistra cererea și nota pe cerere stațiunea și hotelul alese de solicitant, ca o propunere că se poate elibera acel bilet. Inculpata este de părere că nici măcar conducerea casei de pensii nu aproba eliberarea biletelor de tratament, ci doar "aproba cererile care pot fi soluționate în limita repartiției de locuri primite". Susține că a soluționa nu înseamnă a aproba întrucât soluția putea fi pozitivă (eliberarea biletului) sau negativă (respingerea cererii pentru că solicitantul a mai beneficiat de alt bilet în același an, are venituri prea mari sau refuză să plătească contribuția calculată, solicită gratuitate și nu mai sunt bilete gratuite, etc). Inculpata concluzionează că, în conformitate cu prevederile în vigoare în perioada 2002-2003, nimeni nu aproba eliberarea biletului de tratament.

Audierea martorilor în faza de urmărire penală

Martorul F. P., fost auditor la CJP Suceava, fiind audiat de organele de cercetare la data de 05.02.2007, se referă în primul rând la controlul CNPAS finalizat prin procesul verbal din data de 19.06.2003. Astfel arată că a fost nominalizat să verifice modul de îndeplinire a măsurilor dispuse prin acest proces verbal. În jurul datei de 20.09.2003, după primirea unei adrese prin care CNPAS solicita raportarea modului de îndeplinire a măsurilor dispuse, cu privire la adeverințele medicale (recomandări) a căror lipsă a fost constatată cu ocazia controlului, martorul a discutat cu inculpații N. I. și P. N. care i-au spus că "problema este în regulă", adeverințele au fost găsite iar a doua zi i-au arătat un referat întocmit de O.M. în care aceasta menționa că au fost găsite adeverințele medicale. Deoarece nu văzuse aceste acte, a solicitat ca pe referatul lui O.M. să se menționeze că operațiunile contabile cu privire la biletele respective să se facă după verificarea prealabilă a auditorului, ceea ce N. I. a menționat pe referatul lui O.M. Pe același referat directorul adjunct P. N. a menționat că debitul se va scade din contabilitate și prin nota contabilă nr. 191/30.09.2003 suma de 8.150.786.277 lei (ROL) a fost scăzută din contabilitate menționându-se că pensionarii au făcut dovada existenței adeverinței medicale. Având suspiciuni cu privire la realitatea afirmațiilor că măsurile din actul de control au fost îndeplinite, martorul a întocmit nota de constatare nr. 18841/09.10.2003 în care a prezentat toate aspectele în legătură cu biletele de tratament și a solicitat întocmirea unui referat de către direcția economică pentru prezentarea modului de îndeplinire a măsurii nr.4 din procesul-verbal de control din data de 19.06.2003. Prin rezoluție, directorul N. I. a dispus ca directorul adjunct P. N. să se conformeze acestei note de constatare. Martorul nu a primit însă răspuns la cele solicitate, motiv pentru care la data de 20.11.2003 a mai întocmit un referat prin care a solicitat documentele respective dar nici de această dată nu a primit vreun document. Pentru aceste motive, a întocmit referatul înregistrat sub nr. 11781/15.03.2004 în care a arătat că nu a putut finaliza la termen raportul de audit. Ulterior, într-o perioadă de aproximativ 3 săptămâni martorul a primit pe rând 1490 de cereri pentru bilete de tratament însoțite de actele anexă (copie act de identitate, cupon de pensie, adeverințe medicale).

Martorul mai arată că inculpatele M. V. C. și O.M. aveau atribuții diferite cu privire la emiterea biletelor de tratament.

Astfel M. V. C. primea cererile, verifica dacă au anexate actele necesare, verifica repartizarea locurilor pe stațiuni și înregistra fiecare cerere în registru.

O. M. primea carnetele cu formulare de bilete de tratament și pe baza cererilor pe care le primea elibera biletele beneficiarului, după achitarea contribuției aferente.

Martorul menționează că erau supuse vize de control financiar preventiv calculul contribuției datorate de beneficiar și existența actelor anexate.

Cu privire la ridicarea biletelor de tratament martorul arată că CNSRL Frăția nu a avut repartiții separate de bilete de tratament în anul 2002 și 2003. Nicio persoană nu a fost împuternicită legal (cu procură notarială) să ridice biletele de tratament în locul titularului.

În continuare martorul arată că din a doua jumătate a lunii aprilie 2004 a început să verifice cele 1490 de cereri de bilete de tratament cu actele anexate, ocazie cu care a constatat că în jur de 900 de cereri aveau anexate adeverințe medicale cu formular xerocopiat cu ștampilă și parafă de asemenea xerocopiate dar rubricile privind datele personale, diagnosticul și data eliberării erau completate cu pix de culoare albastră sau neagră. Din acest motiv martorul a avut suspiciuni cu privire la realitatea acestor acte. A discutat problema cu directorul N.I. care a spus că această problemă trebuie rezolvată între ei, că a discutat și la București și i-a sugerat să facă în raportul de audit mențiuni sumare din care să rezulte că în urma verificărilor nu au rezultat nereguli.

Mai arată martorul că în jurul datei de 20 mai 2004, i-a spus directorului N. I. că nu poate menționa în raportul de audit că actele sunt în regulă din cauza acelor adeverințe medicale completate pe formulare cu ștampilă și parafă xerocopiate și completate ulterior cu pix. N.

I. i-a spus că trebuie copiate din nou acele adeverințe și a luat circa 25 de adeverințe medicale pe care le-a xerocopiat pe care le-a atașat din nou la cererile corespunzătoare. N. I. i-a spus martorului să procedeze la fel cu celelalte cereri. Martorul însă nu a procedat așa cum i s-a indicat și a depus adeverințele xerocopiate și completate cu pix la PNA odată cu sesizarea pe care a formulat-o.

Martorul mai arată că prin nota de constatare nr. 13841/23.05.2003 l-a informat pe directorul N. despre neregulile privind eliberarea biletelor de tratament. Pe această notă de constatare directorul N. I. a menționat că se va constitui o comisie de verificare a biletelor de tratament însă această comisie nu a fost constituită niciodată cu toate insistențele martorului prin alte note de constatare din data de 24.09.2003 și 09.10.2003. De asemenea, cu privire la verificarea evidenței biletelor de tratament martorul declară că a avut dificultăți, inculpata M. C. refuzând în final să-i pună la dispoziție aceste evidențe.

În declarația dată de martorul F. P. la data de 05.11.2008 acesta precizează că l-a văzut în repetate rânduri pe L. G. venind la Casa Județeană de Pensii Suceava cu mai multe cereri de bilete de tratament (30-40) cu care se prezenta direct la N.I. În două, trei situații martorul era în biroul lui N. I. când venea L. G. iar N. I. telefona inculpatei O. M. spunându-i să elibereze bilete pentru cererile cu care venea L. O. M. a ripostat motivând că L. blochează activitatea de la ghișeu unde așteaptă pensionari bolnavi dar directorul Neagu i-a spus că va trebui să facă așa cum a dispus el.

Martorul L. G., în faza de urmărire penală a fost inițial audiat ca învinuit în cauză. În declarația din 02.02.2007 acesta a declarat printre altele că atunci când repartizările de bilete veneau cu o zi două înainte de plecarea în stațiune, pentru a se obține aceste bilete completa și el cereri de bilete de tratament în numele unor persoane. De asemenea, L. G. a declarat că de multe ori cererile pentru bilete de tratament i se dădeau de alte persoane decât titularii înscriși pe cereri. A mai declarat că el era cel care ducea cererile la casa de pensii, ridica biletele de tratament și semna de primire în registrul de evidență. Mai arată că erau situații în care i se eliberau bilete fără ca cererile să fi fost aprobate de directorul N. I. deoarece era plecat iar repartizările de bilete veneau chiar în ziua ridicării biletelor. Presupune că directorul N. I. aproba ulterior cererile.

Cu privire la adeverințele medicale care lipseau de la cererile de bilete de tratament, arată că în vara anului 2003 s-a întâlnit cu inculpatul N. I. care i-a spus că a avut un control în cadrul căruia s-a constatat lipsa adeverințelor medicale și că salariatele casei de pensii au fost amenințate că dacă nu depun aceste adeverințe li se va imputa contravaloarea biletelor emise. N. I. l-a rugat să-l ajute. Ulterior a primit de la acesta niște tabele cu numele beneficiarilor de bilete de tratament. L. G. apelat la câteva cunoștințe din domeniul sanitar, colaboratori la sindicat, cum ar fi dr. D. M., dr. M. L., asistentele N. B. și M. L., pe care le-a rugat să le ajute pe salariatele de la casa de pensii. Cunoștințele respective i-au dat lui L. G. recomandări medicale pe numele persoanelor din tabel. Recomandările medicale obținute le-a dat inculpatului N. I. iar când acesta lipsea le dădea inculpatei O. M. Martorul a mai declarat că a dat bilete de tratament și altor persoane decât titularilor înscriși pe biletele de tratament, acest aspect fiind însă de notorietate. A mai declarat că de multe ori inculpatul N. I. îi cerea să cedeze o parte din locurile cuvenite sindicatului pensionarilor, locuri de care inculpatul N. dispunea personal spunând că are anumite obligații. Aceste locuri erau de regulă în timpul sezonului și pentru stațiunile cele mai căutate. În schimbul acestor locuri N.I. îi dădea martorului L. locuri în alte stațiuni.

Martorul M. C. I. a fost audiat în faza de urmărire penală la data de 29.10.2008. Cu această ocazie, printre altele, martorul a declarat că inculpatul Neagu Ionel cerea biroului informatic să listeze repartițiile pentru bilete de tratament în dublu exemplar. Un exemplar era reținut de inculpatul Neagu Ionel iar celălalt exemplar, după ce modifica numărul de bilete în minus, îl dădea la biroul de eliberare bilete. De asemenea, când se solicita suplimentarea numărului de bilete pentru anumite stațiuni mai solicitate, aceste suplimentări nu mai ajungeau la biroul de distribuire a biletelor.

În faza de urmărire penală au mai fost audiate și alte persoane, salariați ai Casei Județene de Pensii Suceava, printre care și persoanele a căror citare a fost solicitată prin actul de sesizare a instanței.

Audierea inculpaților în faza de judecată

În fața instanței inculpatul N.I. a declarat că nu în subordinea sa era compartimentul gestiune bilete de tratament ci în subordinea directorului general adjunct. Cu privire la acest compartiment a declarat că avea atribuția de a stabili modul de lucru. Referitor la eliberarea biletelor de tratament inculpatul susține că avea atribuția de a aproba cererile ce pot fi soluționate în limita locurilor repartizate. Susține că aprobarea era una de principiu. Verificarea îndeplinirii condițiilor legale pentru eliberarea biletului precum și verificarea actelor necesare era făcută după aprobarea sa de principiu de către referentul care elibera biletele, inculpata O. M.

A mai susținut inculpatul că CNSRL Frăția răspundea de administrarea și repartizarea pe persoane a câte aproximativ 5.000 de bilete de tratament ce îi erau repartizate anual. Cu toate acestea și pentru aceste bilete tot el, inculpatul, dădea aprobarea de principiu. A precizat că responsabilitatea pentru anexarea și verificarea documentelor la cererile pentru bilete de tratament revenea lui L. G. Cu privire la cererile aduse ce acesta inculpatul a afirmat că cererile erau mai întâi aprobate și după aceea erau înregistrate. Susține că toate aceste cereri aveau actele necesare anexate.

Inculpatul N. I. a mai declarat că nu avea atribuția de a verifica dacă numele persoanei care a formulat cererea este același cu numele persoanei de pe cuponul de pensie. Această atribuție revenea inculpatei O. M. De asemenea, a declarat că obligația de a verifica anexarea la cerere a cuponului de pensie, recomandării medicale și copiei de pe actul de identitate al solicitantului revenea inculpatelor O.M. și M. C.

Cu privire la lipsa recomandărilor medicale care trebuiau atașate la cererile pentru bilete de tratament inculpatul a afirmat că auditorul F.P. a întocmit trei situații cu privire la cele 1488 de recomandări medicale prin care a constatat că acestea erau legale, iar în raportul de audit a menționată că O. M. a găsit cele 1488 de recomandări medicale.

Inculpatul a susținut că niciodată nu a aprobat cereri fără documentele anexate deoarece verifica existența acestora de fiecare dată. La întrebarea dacă Obligația de a observa lipsa recomandărilor medicale care trebuiau atașate la cerere inculpatul a declarat că obligația de a observa lipsa acestora revenea inculpatelor O. M. și M. C. A mai declarat că aproba cererile luând în considerare propunerea făcută de M. C. V. consemnată pe un bilețel anexat cererii dar niciodată nu ajungeau la el cereri cu propunerea de a nu se aproba. Respingea cererile în funcție de ordinea cronologică a numărului de înregistrare.

Inculpatul a mai declarat că nu a avut cunoștință despre faptul că soția sa a completat 25 de recomandări medicale.

Fiind audiat în fața instanței de judecată inculpatul P. N. a declarat că în perioada în care a fost director economic la Casa Județeană de Pensii Suceava a emis dispoziția nr. 93 din decembrie 2001 privind controlul financiar preventiv și s-a efectuat un asemenea control asupra veniturilor provenite din contribuția individuală a beneficiarilor de bilete de tratament. Acest control se făcea zilnic cu ocazia încasării sumelor pentru fiecare cerere. Compartimentul audit avea obligația de a examina legalitatea și regularitatea sumelor încasate și să depisteze cazurile de gestiune frauduloasă și, de asemenea, avea obligația de a verifica corectitudinea controlului financiar preventiv. Inculpatul a mai afirmat că în cadrul controlului financiar preventiv nu se puteau depista neregularitățile legate de eliberarea biletelor de tratament deoarece acest control verifica legalitatea încasării veniturilor constând în contribuțiile individuale, respectiv se verificau doar referatele care conțineau calculul contribuției și nu se verificau actele anexate pentru că acestea erau verificate de alt compartiment. A precizat că se verifica și cuponul de pensie precum și corespondența acestuia cu actul de identitate.

A precizat că în anul 2002 nu se făcea niciun fel de audit privind controlul financiar preventiv.

Inculpatul a mai precizat că nu a cunoscut în perioada activității sale la casa de pensii situații de eliberare a unor bilete de tratament în mod nelegal, de exemplu altei persoane decât beneficiarul.

Aspecte reținute cu privire la starea de fapt și vinovăția inculpaților

Din declarațiile inculpaților date atât în faza de urmărire penală cât și în fața instanței precum și din declarațiile martorilor audiați coroborate cu celelalte probe administrate în cauză (expertize tehnice grafoscopice, expertiză tehnică contabilă) rezulta următoarele aspecte:

În perioada anilor 2002-2003 inculpații N.I. și P. N. au avut funcții de conducere la Casa Județeană de pensii Suceava, inculpatul N. I. ocupând funcția de director general iar inculpatul P. N. funcția de director economic. Inculpatele M. V. C. și O. M. au avut funcția de referent în cadrul compartimentelor bilete de tratament.

Emiterea biletelor de tratament pentru pensionari a făcut obiectul mai multor controale din partea Casei Naționale de Pensii și Asigurări Sociale și din partea Camerei de Conturi Suceava. De asemenea, un control sub acest aspect a fost făcut și în cadrul îndeplinirii obligației de auditor a martorului F. P.

Conform art. art. 117 al. 5 din Legea nr.19/2000, în forma în vigoare la data comiterii faptelor cercetate, "criteriile pe baza cărora se acordă bilete pentru tratament balnear, precum și nivelul cotei de participație individuală a asiguraților, se aprobă anual de CNPAS".

În aplicarea acestui text de lege, CNPAS a emis "Norme și criterii" nr. 455/PC/10.04.2001 cuprinzând normele și criteriile pe baza cărora se acordă bilete de tratament balnear asiguraților.

Conform acestor norme pentru acordarea biletelor de tratament, persoanele îndreptățite trebuiau să depună la casele teritoriale de pensii cerere scrisă însoțită de actele care dovedesc calitatea solicitantului, respectiv copie de pe actul de identitate, copie de pe legitimația de veteran, adeverință cu venitul realizat sau cuponul de pensie din luna anterioară și recomandarea medicală. Cererile trebuiau să fie înregistrate cronologic, conducerea casei județene de pensii aproba cererile în limita repartiției de locuri primite, iar lista cererilor aprobate trebuia să se facă publică, urmând ca eliberarea efectivă a biletelor să se facă după plata contribuției individuale în cuantumul stabilit conform calității solicitantului sau a veniturilor sale. Ridicarea biletului de tratament trebuia să se facă de către titular pe bază de semnătură sau de către alte persoane împuternicite pe bază de procură. Întru-un an calendaristic, unui beneficiar i se putea elibera un singur bilet de tratament.

În urma controlului efectuat de organele CNPAS, finalizat prin procesul-verbal din data de 19.06.2003 s-a constatat că un număr de 1580 de cereri formulate pentru obținerea biletelor de tratament nu aveau atașate recomandările medicale pentru tratament în stațiunile de profil. De asemenea s-au constatat și alte nereguli cum ar fi existența unui număr mare de cereri fără număr de înregistrare, altele fără rezoluție de aprobare, precum și cereri care nu conțin toate datele prevăzute în formular (date de identitate ale titularului, numărul chitanței de plată a contribuției, etc).

Deoarece s-a considerat că eliberarea de bilete de tratament fără a exista o recomandare medicală anexată cererii s-a făcut nelegal, s-a constatat că valoarea suportată de bugetul asigurărilor din prețul biletelor astfel emise reprezintă prejudiciu, în total ajungându-se la suma de 8.150.786.277 lei vechi (ROL).

Ulterior, procesul-verbal menționat a fost anulat și s-a efectuat un nou control de către organele CNPAS finalizat cu procesul-verbal din data de 10.03.2006. Acesta nu ajunge însă la concluzia că cele constatate la controlul anterior, cu privire la eliberarea biletelor de tratament fără recomandare medicală, ar fi neadevărate. Se fac anumite aprecieri cu privire la justificarea lipsei recomandărilor medicale, se fac anumite corecturi conform cărora ar fi vorba despre 1570 de cereri și nu de 1580 de cereri fără recomandare medicală, se recalculează valoarea sumelor suportate de la buget care ar fi de 8.145.831.744 lei vechi (ROL), se constată că un număr de titulari de bilete erau decedați la data achitării contribuției individuale și s-a constatat că înregistrarea prejudiciului în contabilitatea casei de pensii nu a fost făcută cu încălcarea prevederilor Legii nr. 82/1991, adică în lipsa unui document justificativ, respectiv a unui titlu executoriu. De asemenea, s-a constatat că, după ce suma de 8.150.786.277 lei vechi (ROL) a fost stornată din evidențele contabile ale casei de pensii prin nota contabilă nr.191/30.09.2003, în urma unui alt control ulterior al Camerei de Conturi Suceava s-a dispus reînregistrarea în contabilitate a aceleiași sume. De asemenea, se susține în procesul-verbal din data de 10.03.2006 că suma constatată ca prejudiciu este doar o estimare a valorii suportate de la bugetul asigurărilor sociale de stat pentru emiterea biletelor de tratament respective. Una dintre măsurile dispuse de organele de control a fost aceea de a se emite titluri executorii în cazul constatării de plăți fără temei legal. De asemenea, o altă măsură a fost aceea de a se corecta sumele înregistrate în evidența financiar-contabilă în condițiile în care se va stabili cu certitudine legalitatea sau nelegalitatea decontării biletelor de tratament. Printre cei răspunzători de realizarea acestor măsuri a fost numit și inculpatul P. N. în calitate de director executiv adjunct.

În urma cercetărilor efectuate de organele de cercetare și urmărire penală s-a constatat că dintre cele 1357 de persoane audiate, pe numele cărora s-au eliberat bilete de tratament, 1203 persoane au declarat că nu au solicitat, nu au primit și nu au folosit biletele de tratament emise pe numele lor.

De asemenea, din declarațiile luate în cadrul cercetărilor rezultă că martorul L. G., prin anumite persoane, printre care C. C. M., C. I., B. N., B. D., B.J., V. I., a procurat cupoane de pensie, în special de la pensionari agricoli (cu pensii mici) și copii ale actelor de identitate. Din aceleași declarații rezultă că L. G. era cunoscut pentru faptul că poate procura bilete de tratament, unii dintre martorii de mai sus beneficiind personal de un asemenea serviciu. Cu privire la acest aspect, în fața instanței au fost audiați martorii C. I., S. G., B. I., Ț.D., B. D., B. L., care au confirmat că ori direct rugați de martorul L., ori rugați de alte cunoștințe ale lui L., au procurat cupoane de pensie de la cunoscuți, rude, vecini. Martorul L. G., fiind audiat în fața instanței a recunoscut că a procurat cupoane de pensii la rugămintea inculpatelor M. V. și O. M. și a martorului F. P. care spuneau că aveau obligații față de persoane suspuse.

Astfel cum rezultă din materialul de urmărire penală, în special din referatul de terminare a urmăririi penale, dar și din declarația inculpatului N. I. dată în fața instanței precum și din concluziile scrise întocmite de acesta, marea majoritate celor 1570 de cereri care nu aveau anexată recomandarea medicală au fost depuse de martorul L. G. în numele persoanelor pe care acesta susține că le reprezenta și în numele cărora ridica și biletele de tratament. De altfel, în fața instanței inculpatul N. I. a declarat că "toate biletele de tratament care fac obiectul prezentei cauze fac parte dintre cele 5 mii de bilete de tratament administrate de împuternicitul CNSRL Frăția care se numește L. G."

Cu privire la recomandările care lipseau de la cererile pentru bilete de tratament inculpatul N. I. a declarat organelor de cercetare că i-a încredințat sarcina să se ocupe de căutarea recomandărilor medicale lipsă iar pe data de 01.07.2003 inculpatul P. N. l-a informat că O. M. a găsit și a recuperat recomandările medicale lipsă. Drept urmare, prin nota contabilă nr.191/30.08.2003 s-a dispus scăderea din evidențele contabile a prejudiciului în sumă de 8.150.786.277 lei vechi (ROL).

Coroborând probele administrate în cauză, rezultă următoarele concluzii cu privire la vinovăția inculpaților:

Cu privire la inculpatul N. I.:

Infracțiunea de abuz în serviciu este definită de codul penal ca fiind "fapta funcționarului public care, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, nu îndeplinește un act sau îl îndeplinește în mod defectuos și prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice."

La data comiterii faptelor pentru care au fost trimiși în judecată, toți inculpații au avut calitatea de funcționar public.

Prejudiciul produs a fost estimat pentru prima dată de specialiștii CNPAS care au efectuat controlul finalizat cu procesul-verbal din data de 19.06.2003. S-a constatat cu această ocazie că un număr mare de bilete de tratament au fost eliberate fără a fi îndeplinite condițiile legale, în special fără a fi anexată cererii recomandarea medicală. Din declarațiile persoanelor pe numele cărora au fost emise acele bilete de tratament rezultă că marea majoritate a acestora nici nu au știut că pe numele lor s-a emis un bilet de tratament. Utilizarea identității acestor persoane pentru emiterea unor bilete de tratament nesolicitate de acestea și folosite în realitate în beneficiul altor persoane sau în alte scopuri, a dus la decontarea în mod incorect din bugetul asigurărilor sociale a unor sume mari de bani având în vedere că prețul întreg al unui bilet de tratament era între 400-600 lei iar din acest preț persoana beneficiară plătea de obicei o sumă sub 100 lei, chiar și sub 50 lei în cele mai multe cazuri fiind vorba de pensionari cu pensii foarte mici. După un calcul elaborat, în cadrul expertizei contabile s-a ajuns la un cuantum al prejudiciului de 1.193.690 lei.

Producerea acestui prejudiciu este urmarea modului defectuos în care inculpații și-au îndeplinit atribuțiile.

Astfel, inculpatul N. I., conform normelor CNPAS, trebuia să aprobe cererile solicitanților de bilete de tratament.

Cu privire la această obligație inculpatul a declarat de mai multe ori că, de fapt, el aproba "de principiu" cererile doar pentru a nu se depăși numărul de locuri primit de la CNPAS. Dacă inculpatul dădea doar o aprobare de principiu, s-ar putea pune întrebarea firească dacă ulterior dădea cineva o aprobare definitivă și cine anume, o dată ce norma CNPAS prevede că cererile se aprobă de conducerea casei județene de pensii. De altfel, într-o declarație dată în faza de urmărire penală, în consens cu inculpatul N. I., inculpata M. V. C. ajunge să afirme că de fapt cererile "nu erau aprobate de nimeni".

De asemenea inculpatul consideră că verificarea îndeplinirii condițiilor pentru eliberarea biletelor de tratament și a actelor necesare în acest sens trebuia făcută după aprobarea sa de principiu de către inculpata O. M..

Cu privire la "aprobare de principiu", inculpatul interpretează total eronat prevederea de la pct. 3.3 din normele nr.455/10.04.2001 conform căreia "conducerea casei județene de pensii aprobă cererile care pot fi soluționate în limita repartiției de locuri primite". În interpretarea acestui text inculpatul consideră că singura sa atribuție era să nu aprobe mai multe cereri decât locurile primite. De fapt interpretând corect textul citat rezultă că cel care aprobă cererea trebuie întâi să constate dacă cererea poate fi "soluționată", în sensul de a constata dacă are anexate actele prevăzute la pct. 3.1 și dacă din acestea rezultă "calitatea solicitantului, venitul acestuia, recomandarea medicală", iar în caz afirmativ să "aprobe" cererea cu condiția de a se respecta "limita repartiției de locuri primite".

Dând cu bună știință un alt înțeles decât cel firesc normei legale inculpatul a încercat să acrediteze ideea că nu avea nicio obligație de a aprecia dacă cererile sunt admisibile sau nu, pentru el contând doar egalitatea acestora cu numărul de locuri, ceea ce nu înseamnă însă o reală "aprobare".

La întrebarea instanței dacă verifica vizual documentele anexate la cerere, inculpatul a declarat că nu avea nici atribuția de a verifica documentele anexate la cerere nici atribuția de a verifica dacă numele solicitantului înscris pe cerere corespunde cu numele de pe cuponul de pensie. Cu toate acestea în aceeași declarație afirmă că "niciodată nu a aprobat cereri fără documente anexate deoarece verifica existența acestora de fiecare dată".

În realitate, inculpatul avea cunoștință cel puțin despre lipsa recomandărilor medicale.

Astfel, în declarația dată în fața organelor de cercetare inculpata O. M. a declarat, cu privire la cererile aduse de L. G., că atunci când repartițiile de bilete veneau cu puțin timp înainte de începerea sejurului, cererile nu aveau atașate toate actele necesare, în special recomandări medicale. În această situație îi atrăgea atenția lui L. G. cu privire la lipsa actelor, dar primea ordin de la directorul N. I. să elibereze biletele. Ulterior L.G. aducea actele lipsă dar numai pentru o parte din bilete. Datorită volumului mare de lucru, uneori nu mai anexa fiecare recomandare medicală la cererea corespunzătoare și astfel nu avea o evidență clară a recomandărilor care lipseau.

Din această declarație rezultă clar că în momentul în care inculpatul N. I. aproba cererile pentru bilete de tratament nu era interesat să verifice dacă au anexată recomandarea medicală.

De altfel, presupusa lipsă de importanță a recomandării medicale este acreditată chiar în procesul-verbal din 10.03.2007 al organelor de control CNPAS în care se precizează că " ...analiza lipsei recomandărilor medicale s-a făcut fără a se avea în vedere că până în anul 2004 acestea se eliberau de către medicii de specialitate într-un singur exemplar." Această afirmație se coroborează cu cele susținute de inculpata O.M. în nota înregistrată la casa de pensii sub nr. 12356/06.04.2004 în care afirmă că "... beneficiarii la timpul respectiv au făcut copii pentru stațiune și mi-au returnat originalul sau copia după caz ... unele stațiuni impuneau pensionarului prezentarea la cazare doar recomandări în original, situații în care copiile rămâneau la dosar". De asemenea, în memoriul depus la dosarul de urmărire penală (vol. II) de inculpata M. V. C. acesta afirmă că "...singurul exemplar în original al recomandării medicale eliberat de către medic era solicitat imperativ și valorificat doar în stațiune, unde cazarea și tratamentul erau condiționate de prezentarea acestei recomandări. În această situație pensionarii îmi prezentau doar o xerocopie fără valoare a recomandării medicale și doar rareori prezentau originalul după care însă reveneau pentru a-l retrage ca să facă o copie."

Cu toate acestea, în momentul aprobării unei cereri, recomandarea medicală era esențială deoarece afecțiunea de care suferea solicitantul și indicarea de către un medic a unei anumite stațiuni justificau dreptul solicitantului de a primi biletul de tratament.

Pe de altă parte, având în vedere că inculpata M. C. era cea care transmitea inculpatului N. I. cererile în vederea aprobării, din cele de mai sus rezultă încă o dovadă că cererile ar fi trebuit să ajungă la inculpatul N.I. cu recomandarea medicală anexată, ceea ce nu se întâmpla întotdeauna.

În alte cazuri inculpatul dădea dispoziție verbală ca biletele de tratament să fie eliberare pe numele celor care au formulat cerere fără să i se fi prezentat aceste cereri.

În acest sens, inculpata O. M. a declarat organelor de cercetare penală că au fost cazuri în care L. G. venea cu mai multe cereri de bilete (minim 20) de tratament care nu erau semnate nici de solicitant și nici aprobate de director, situație în care era sunată sau chemată de directorul N. I. care îi spunea să elibereze biletele pentru persoanele din cereri.

De asemenea, în declarația dată de martorul L. G. în fața organelor de cercetare, în calitate de învinuit, arată că erau situații în care i se eliberau bilete fără ca cererile să fi fost aprobate de directorul N. I. deoarece era plecat iar repartizările de bilete veneau chiar în ziua ridicării biletelor. Martorul presupune că directorul N. I. aproba ulterior cererile.

Prin această declarație se confirmă cele afirmate de inculpata O. M.

Suspiciuni cu privire la modul în care erau emise bilete de tratament cu aprobarea inculpatului Neagu Ionel rezultă și din alte aspecte relatate de persoanele audiate.

Astfel, inculpata O. M. a declarat organelor de cercetare că erau situații în care directorul N. I. o oprea după program și îi dădea cereri aprobate ale unor pensionari și tot el achita și contribuția individuală a acestora. De asemenea, veneau cu cereri aprobate persoane care afirmau că sunt trimise de inculpatul N. și care achitau contribuția deși nu erau persoanele titulare ale biletelor solicitate.

Pe de altă parte din declarațiile luate în cadrul cercetărilor rezultă că martorul L. G., prin anumite persoane, cum au fost C. C. M., C. I., B.N., B. D., B. J., V. I., a procurat cupoane de pensie, în special de la pensionari agricoli (cu pensii mici) și copii ale actelor de identitate. Din aceleași declarații rezultă că L. G. era cunoscut pentru faptul că poate procura bilete de tratament, unii dintre martorii de mai sus beneficiind personal de un asemenea serviciu. Cu privire la acest aspect, în fața instanței au fost audiați martorii C. I., S. G., B. I., Ț. D., B. D., B.L., care au confirmat că ori direct rugați de martorul L., ori rugați de alte cunoștințe ale lui L., au procurat cupoane de pensie de la cunoscuți, rude, vecini. Martorul L. G., fiind audiat în fața instanței a recunoscut că a procurat cupoane de pensii la rugămintea inculpatelor M. V. și O. M. și a martorului F. P. care spuneau că aveau obligații față de persoane suspuse. Martorul a declarat că nu i s-a spus cine sunt aceste persoane suspuse.

Rezultă că, cel puțin în privința persoanelor care veneau la inculpata O. M. fiind trimise de inculpatul N. care le aprobase cererea și care achitau contribuția, deși nu erau persoanele titulare ale biletelor solicitate, inculpatul N. I. aproba cereri de bilete de tratament știind că în cerere și în actele anexate este folosită identitatea altei persoane decât adevăratul solicitant și care evident foloseau un cupon de pensie care nu le aparținea.

În legătură cu emiterea de bilete de tratament folosindu-se identitatea unor persoane care nu au solicitat asemenea bilete și cupoanele de pensie a unor astfel de persoane, relevante sunt și declarațiile date în fața instanței de martorii C. I., S. G., B. I., Ț. D., B. D., B. L. De asemenea, prezintă un interes particular declarația dată în fața în instanței de martorul M. A. B. care a recunoscut că, deși a cerut două bilete de tratament, pentru soacra sa și pentru vecina ei, i s-au înmânat de la casa de pensii alte șase bilete de tratament fără să le fi solicitat iar martorul a predat toate biletele la hotelul din stațiunea Vatra Dornei fără să i se fi explicat pentru ce a primit opt bilete în loc de două.

Tot în legătură cu modalitatea în care inculpatul N. I. dispunea cu privire la biletele de tratament, martorul M. C. I. a declarat în faza de urmărire penală că inculpatul N. I. cerea biroului informatic să listeze repartițiile pentru bilete de tratament în dublu exemplar. Un exemplar era reținut de inculpatul N. I. iar celălalt exemplar, după ce modifica numărul de bilete în minus, îl dădea la biroul de eliberare bilete. De asemenea, când se solicita suplimentarea numărului de bilete pentru anumite stațiuni mai solicitate, aceste suplimentări nu mai ajungeau la biroul de distribuire a biletelor. În fața instanței același martor a declarat că nu știe cine modifica listele cu locuri pentru bilete de tratament. Totuși, având în vedere faptul că declarația dată în faza de urmărire penală a fost mai amplă și cu descrierea logică a mai multor detalii care relevă aspecte noi necunoscute de organele de cercetare, afirmația martorului cu privire la necunoașterea persoanei care modifica listele urmează a nu fi luată în considerare. De altfel, chiar din declarația inculpatului N. I. rezultă că listele cu locurile primite erau destinate în primul rând lui.

Din coroborarea aspectelor descrise de martorii menționați rezultă că inculpatul N. I. dispunea discreționar de o parte din locurile primite pentru bilete de tratament, în condițiile în care aproba și cereri aduse personal de altcineva decât solicitantul înscris pe cerere, ceea ce duce la concluzia că pentru astfel de cereri se foloseau și acte anexate procurare de la diverse persoane cum ar fi cele procurate prin martorul L. G..

În declarația dată de inculpat în faza de urmărire penală mai rezultă că acesta este de părere că "în adresa nr. 455/2001 a CNPAS nu era prevăzut ca o cerință prezentarea de către solicitant a unui act de identitate, iar transmiterea cuponului de pensie sau a biletului obținut unei terțe persoane era permis la modul implicit prin formula <în situația în care titularul înstrăinează biletul obținut sau oferă cuponul de pensie unei terțe persoane pierde dreptul la un alt bilet>"

În primul rând este firesc și logic să se solicite oricărei persoane să prezinte un act de identitate pentru dovedirea calității solicitantului, așa cum prevede pct. 3.1 din norma citată, și este firesc să se ceară actul de identitate pentru a se verifica corespondența dintre datele din cerere, datele din actul de identitate și persoana care prezintă cererea în orice situație în care cineva se prezintă în fața unei instituții de stat.

În al doilea rând inculpatul interpretează iarăși tendențios o prevedere legală, acordând un sens greșit acesteia. Faptul că persoana care înstrăinează biletul sau cuponul de pensie este sancționat cu pierderea dreptului la un nou bilet nu însemnă că instituția casei de pensii nu trebuie să verifice dacă persoana care solicită bilet este aceeași cu cea înscrisă pe cuponul de pensie. Interpretând greșit prevederea legală inculpatul încearcă să acrediteze ideea că se puteau emite bilete de tratament pentru persoane care prezentau cuponul de pensie al altui pensionar.

În aceeași declarație inculpatul arată că "cererea era prezentată directorului care aproba cererile ce pot fi soluționate după ce verifica repartițiile primite de la CNPAS, după care actele se prezentau la ghișeul d-nei O.M.". În declarația dată de inculpata O. M. în faza de urmărire penală, aceasta arată că solicitantul se prezenta la ea cu cererea aprobată și ea elibera biletul. Rezultă că obligația de a face publică lista cererilor aprobate înainte de eliberarea biletelor nu era respectată. Nerespectarea acestei obligații a dus inevitabil la împiedicarea solicitanților de bilete să verifice dacă în mod corect, cererea lor, datorită numărului de înregistrare cronologică, nu a fost aprobată deoarece nu s-au încadrat în numărul de locuri repartizate.

O asemenea omisiune a devenit utilă inculpatului care astfel a putut folosi discreționar listele modificate cu locuri repartizate precum și listele cu locuri suplimentate inclusiv prin acordarea de bilete unor persoane fără drept.

Cu privire la "găsirea" recomandărilor a căror neanexare la cererile de bilete de tratament a fost constatată de organele de control ale CNPAS implicarea inculpatului N. I. rezultă atât din declarațiile date de persoanele audiate cât și din expertizele grafoscopice efectuate în faza de urmărire penală.

Inculpatul N. I. nu a recunoscut implicarea în vreun fel în activitatea de acoperire a lipsei recomandărilor medicale.

În faza de urmărire penală inculpatul a afirmat că a dat inculpatei O. M. sarcina să se ocupe de căutarea recomandărilor medicale lipsă și i-a cerut să facă un tabel cu numele solicitanților pentru care lipseau recomandările medicale. De asemenea, a declarat că nu a solicitat martorului L. G. să procure adeverințe medicale pe numele unor beneficiari de bilete, doar l-a rugat pe acesta să o ajute pe O.M. "cu vreo amintire, dacă își amintește ceva cu privire la locul unde ar putea fi depozitate adeverințele lipsă".

În primul rând, este cel puțin exagerată pretenția ca martorul L. G., care nu era angajat al CJP Suceava să știe unde sunt depozitate recomandări medicale presupuse a fi rătăcite în instituție.

În al doilea rând, există numeroase probe cu privire la implicarea inculpatului N. I. în activitatea de recuperare.

Astfel, martorul L. G. arată în declarația dată în faza de urmărire penală că în vara anului 2003 s-a întâlnit cu inculpatul N.I. care i-a spus că a avut un control în cadrul căruia s-a constatat lipsa adeverințelor medicale și că salariatele casei de pensii au fost amenințate că dacă nu depun aceste adeverințe li se va imputa contravaloarea biletelor emise. N. I. l-a rugat să-l ajute. Ulterior a primit de la acesta niște tabele cu numele beneficiarilor de bilete de tratament. L. G. a apelat la câteva cunoștințe din domeniul sanitar, colaboratori la sindicat, cum ar fi dr. D. M., dr. M.L., asistentele N. B. și M. L., pe care le-a rugat să le ajute pe salariatele de la casa de pensii. Cunoștințele respective i-au dat lui L. G. recomandări medicale pe numele persoanelor din tabel. Recomandările medicale obținute le-a dat inculpatului N. I. iar când acesta lipsea le dădea inculpatei O. M.

Procurarea de recomandări medicale de către L. G. este confirmată printre altele de declarațiile date în fața instanței de martorii M. L., M. L. C., precum și de declarațiile date persoanele audiate cu privire la acest aspect în faza de urmărire penală.

De procurarea recomandărilor medicale s-a ocupat și soția inculpatului N. I., N. L., în colaborare cu medicul C. M., ambii audiați și în fața instanței de judecată. Afirmația martorei N. L. conform căreia rugămintea de a procura recomandări medicale i-ar fi fost adresată de inculpatele O. M. și M. C. V. și că soțul ei, inculpatul N. I. nu avea cunoștință despre procurarea recomandărilor nu este verosimilă având în vedere cele declarate de martorul L. G. în fața organelor de cercetare, cu toate că în fața instanței martorul a declarat că ar fi fost rugat să procure recomandări de către F. P. și inculpatele M. C. și O. M., afirmație neconfirmată de alte probe. De altfel, inculpata O. M. a declarat în faza de urmărire penală faptul că după controlul CNPAS din 2003 inculpatul N. I. și martorul L. G. îi aduceau periodic recomandări medicale pentru a le atașa la cererile constatate ca neavându-le anexate.

Faptul că recomandările medicale "găsite" nu erau reale a fost constatat mai întâi de martorul F.P., așa cum rezultă din declarația acestuia, și după cum s-a confirmat prin expertizele grafoscopice efectuate în faza de urmărire penală.

Dacă astfel de recomandări au fost încredințate și inculpatului Neagu Ionel care le-a dat mai departe inculpatei O. M., a putut și acesta cu ușurință să constate că nu sunt reale.

De altfel, faptul că inculpatul N. I. cunoștea că recomandările nu sunt reale rezultă din declarația martorului F. P., audiat în faza de urmărire penală, care arată că verificând cererile de bilete de tratament a constatat că o mare parte dintre acestea aveau anexate adeverințe medicale cu formular xerocopiat cu ștampilă și parafă de asemenea xerocopiate dar rubricile privind datele personale, diagnosticul și data eliberării erau completate cu pix de culoare albastră sau neagră. Discutând ulterior cu inculpatul N. I. despre aceste recomandări contrafăcute, inculpatul N. i-a spus că trebuie copiate din nou acele adeverințe și a luat circa 25 de adeverințe medicale pe care le-a xerocopiat și le-a atașat din nou la cererile corespunzătoare. De asemenea, N. I. i-a spus martorului să procedeze la fel cu celelalte cereri, ceea ce martorul nu a făcut.

Un alt aspect al activității defectuoase a inculpatului N. I. este legat de relația sa și a Casei Județene de Pensii Suceava cu martorul L. G.

În primul rând, cu privire la biletele de tratament, în fapt acesta reprezenta nu sindicatul sau vreo organizație de pensionari în ansamblu ci pe fiecare membru al acestora, cel puțin în momentul plății contribuției beneficiarului și ridicării biletului de tratament care era individual, nominal. Pentru o astfel de reprezentare, pentru acte cu caracter patrimonial, martorul ar fi trebuit să prezinte o împuternicire autentificată la un notar public și nu o împuternicire generală emisă de organizația pe care o reprezenta. De altfel, calitatea de reprezentant nu i-a fost conferită cu ocazia protocolului încheiat la București între CNPAS și organizațiile centrale ale pensionarilor recunoscute la nivel național, ci printr-o convenție subsecventă încheiată între CJP Suceava și CNSRL Frăția, reprezentată de L. G., cu participarea lui C. A., reprezentant al Sindicatului Pensionarilor Frăția Suceava. Conform protocolului încheiat între CNPAS și organizațiile centrale ale pensionarilor recunoscute la nivel național, C. A. era reprezentantul FNSPR (Federația Națională a Sindicatelor Pensionarilor din România) el fiind cel nominalizat să reprezinte membrii acestei organizații prin protocolul încheiat la nivel național. Cu toate acestea, prin convenția încheiată între CJP Suceava, CNSRL Frăția și Sindicatul Pensionarilor Frăția Suceava, a fost numit ca reprezentant al pensionarilor membri, martorul L. G., înlocuire neprevăzută de protocolul încheiat la nivel național. De asemenea, în protocolul încheiat la nivel național (la 14.01.2002) nu se prevede ca biletele de tratament să fie ridicate de reprezentanții pensionarilor. Dimpotrivă, la pct. 2 se prevede că "distribuirea biletelor către persoanele îndreptățite se va face de către casele teritoriale de pensii, ..., împreună cu organizațiile locale ale pensionarilor recunoscute la nivel național, stabilindu-se de comun acord modul concret de lucru". Rezultă că s-a reglementat de fapt o colaborare între cele două entități și nu o reprezentare a pensionarilor în sensul mandatării reprezentantului să ridice biletele. În aceste condiții împuternicirea în baza căreia martorul L. G. depunea cererile, plătea contribuțiile și ridica biletele nu avea valoare de procură astfel cum prevede legea. De altfel, inculpatul, împreună cu concluziile scrise a depus și copia unui anunț conform căruia biletele se eliberează doar beneficiarilor sau reprezentanților acestora care se prezintă cu procură notarială.

Cu toate acestea, inculpatul N. I. a acceptat "împuternicirea" martorului L. G. și a dispus personal inculpatei O. M. să-i elibereze bilete pentru persoanele pe care pretindea că le reprezintă.

Pe de altă parte, deși inculpatul N. I. a cerut martorului L. G. să prezinte o listă a persoanelor care sunt membri ai organizației pe care o reprezintă, nu rezultă din nicio declarație că, în momentul aprobării cererilor aduse de martorul L., ar fi verificat vreodată dacă persoanele din cereri figurează în tabelele organizației reprezentate de L. G..

S-a considerat că o altă obligație nerespectată cu prilejul aprobării și eliberării biletelor de tratament a fost aceea de a face publică lista cererilor aprobate înainte de eliberarea biletelor.

Concluzionând cu privire la modul în care inculpatul N. I. și-a îndeplinit atribuțiile de serviciu din probele analizate mai sus a rezultat că acesta a aprobat cereri de bilete de tratament fără a exista recomandarea medicală atașată, a aprobat eliberarea de bilete de tratament unor persoane care prezentau cereri completate cu datele de identificare ale altor persoane, a dispus discreționar și personal de un număr de locuri dintre cele repartizate casei de pensii, a încercat să acopere lipsa recomandărilor medicale prin folosirea unor recomandări nereale sau contrafăcute. În consecință, din analiza probelor administrate a rezultat că faptele inculpatului Neagu Ionel întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de abuz în serviciu, constând aceea că, în calitate de director la Casa Județeană de Pensii Suceava, cu bună știință, nu și-a îndeplinit sau și-a îndeplinit defectuos atribuțiile corespunzătoare funcției sale.

Referitor la încadrarea juridică a faptei s-a constatat că inculpatul a fost trimis în judecată pentru comiterea în concurs a mai multor infracțiuni. Cu privire la infracțiunea de abuz în serviciu se constată că inculpatul, în perioada anilor 2002-2003, a comis mai multe acte materiale, astfel cum s-a precizat în alineatul anterior, fiecare întrunind elementele constitutive ale infracțiunii de abuz în serviciu, fiind aplicabile prevederile art. 41 din vechiul C.pen. cu privire la infracțiunea continuată.

Pentru aceste motive în baza art. 386 al. 1 C.proc.pen. s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptei pentru care inculpatul Neagu Ionel a fost trimis în judecată din infracțiunea de "abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată", prevăzută de art. 248, art. 248 ind. 1 din vechiul C.pen., cu aplicarea art. 33 lit. a) din vechiul C.pen., în infracțiunea de "abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată", prevăzută de art. 248, art. 248 ind. 1 din vechiul C.pen., cu aplicarea art. 41 din vechiul C.pen..

Cu privire la aplicarea legii mai favorabile, în aplicarea art .5 din noul C.pen., s-a constatat că, având în vedere cuantumul pedepsei prevăzute de lege pentru această infracțiune, noul C.pen. reprezintă legea mai favorabilă aplicabilă pentru fapta comisă de inculpat. De asemenea, prevederile noului C.pen. sunt aplicabile și celorlalte infracțiuni pentru care inculpatul N.I.a fost trimis în judecată.

În acest context, faptelor pentru care inculpatul a fost trimis în judecată li s-a dat o nouă încadrare juridică conform prevederilor noului C.pen..

Conform art.183 din noul C.pen., "prin consecințe deosebit de grave se înțelege o pagubă materială mai mare de 2.000.000 lei.

Deoarece prejudiciul produs prin faptele comise de inculpați, inclusiv inculpatul N.I., nu depășește valoarea de 2.000.000 lei, în conformitate cu noul C.pen., infracțiunii de abuz în serviciu comisă de inculpatul N.I. nu îi sunt aplicabile prevederile art.309 conform căruia "Dacă faptele prevăzute în ...art. 297, ... au produs consecințe deosebit de grave, limitele speciale ale pedepsei prevăzute de lege se majorează cu jumătate".

În legătură cu celelalte infracțiuni pentru care inculpatul a fost trimis în judecată, s-au constatat următoarele:

Cu privire la infracțiunea de "uz de fals", prevăzută de art. 291 din vechiul C.pen. și de art.323 din noul C.pen., s-a constatat că probele administrate dovedesc comiterea acestei infracțiuni de către inculpatul N. I.

Astfel cum s-a arătat mai sus și după cum s-a concluzionat în rechizitoriul întocmit în cauză, a rezultat că inculpatul s-a folosit de recomandări medicale completate cu date necorespunzătoare realității și semnate de alte persoane decât cele îndreptățite cunoscând că aceste acte sunt falsificate, nereale.

De asemenea, așa cum s-a arătat, la data de 08.09.2003, inculpata O. M. a întocmit referatul nr. 18487/29.09.2003, din care rezulta că au fost identificate un număr de 1488 recomandări medicale și că au fost recuperate de la pensionari un număr de alte 92 de recomandări medicale.

În declarația dată de inculpata O.M. în faza de urmărire penală aceasta arată că referatul din 08.09.2003 înregistrat sub nr. 18487/29.09.2003 nu conține date reale. Acest referat ar fi fost întocmit de către N. I. iar inculpata O. doar l-a semnat, fiind obligată să facă acest lucru. Inculpata a precizat că cele 1488 de recomandări medicale despre care se spune că au fost identificate au fost de fapt aduse ulterior controlului de N. I., în loturi de câte 30-40 de bucăți pe parcursul a trei luni și i-au fost predate pentru a le atașa la cererile pentru bilete de tratament.

În aceste condiții este clar că inculpatul N. I. știa că referatul respectiv conține date false. Cu toate acestea l-a folosit pentru a acoperi lipsa recomandărilor medicale și pentru a justifica în final stornarea sumei constatate ca prejudiciu de organele de control ale CNPAS și ale Camerei de Conturi Suceava.

Cu privire la infracțiunea de "instigare la fals material în înscrisuri oficiale", prevăzută de art. 25 raportat la art. 288 din vechiul C.pen. și de art. 47 raportat la art.320 din noul C.pen. s-a constatat că probele administrate dovedesc comiterea acestei infracțiuni de către inculpatul N.I.

Astfel, din declarația martorului L. G., astfel cum s-a arătat, rezultă că acesta, în vara anului 2003 s-a întâlnit cu inculpatul N. I. care i-a spus că a avut un control în cadrul căruia s-a constatat lipsa adeverințelor medicale și că salariatele casei de pensii au fost amenințate că dacă nu depun aceste adeverințe li se va imputa contravaloarea biletelor emise. N. I. l-a rugat să-l ajute și ulterior i-a dat martorului niște tabele cu numele beneficiarilor de bilete de tratament. L. G. a apelat la cunoștințe din domeniul sanitar care i-au dat recomandări medicale pe numele persoanelor din tabel. Așa cum rezultă din probele administrate, recomandările nu erau reale iar inculpatul N. I. când i-a solicitat martorului L. să facă rost de recomandări era conștient că acestea nu vor avea cum să fie reale, fiind emis după o perioadă îndelungată de la eliberarea biletelor de tratament corespunzătoare.

Inculpatul N. I. l-a instigat la infracțiunea de fals și pe martorul F. P., cerându-i să copieze și el recomandările medicale pentru a le anexa cererilor precum și prin solicitarea pe care i-a adresat-o de a întocmi un raport de audit care să-i fie favorabil, aspecte care rezultă din declarația martorului F. P. și cea a martorului M.C., ambele date în faza de urmărire penală.

Cu privire la infracțiunea de "fals în înscrisuri sub semnătură privată", prevăzută de art. 290 din vechiul C.pen. și de art. 322 din noul C.pen., s-a constatat că există probe care dovedesc și comiterea acestei infracțiuni.

În declarația dată de martorul M. C. I. în faza de urmărire penală acesta arată că inculpatul N. I. modifica în minus lista locurilor pentru bilete de tratament pe care o dădea compartimentului gestiune bilete de tratament, fapta constituind elementele constitutive ale infracțiunii de fals.

În declarația dată de martorul F.P. în faza de urmărire penală acesta relatează cum în jurul datei de 20 mai 2004, spunându-i directorului Neagu Ionel că nu poate menționa în raportul de audit că actele sunt în regulă datorită adeverințelor medicale completate pe formulare cu ștampilă și parafă xerocopiate și completate ulterior cu pix. N. I. a luat circa 25 de adeverințe medicale pe care le-a xerocopiat și pe care le-a atașat din nou la cererile corespunzătoare. Drept urmare, aceste adeverințe medicale au fost contrafăcute chiar de inculpatul N. I.

În declarația dată de inculpata O. M. în faza de urmărire penală aceasta arată că referatul din 08.09.2003 înregistrat sub nr.18487/29.09.2003 nu conține date reale. Acest referat a fi fost întocmit de către N. I. iar inculpata O. doar l-a semnat, fiind obligată să facă acest lucru. Inculpata a precizat că cele 1488 de recomandări medicale despre care se spune că au fost identificate au fost de fapt aduse ulterior controlului de Neagu Ionel, în loturi de câte 30-40 de bucăți pe parcursul a trei luni, și i-au fost predate pentru a le atașa la cererile pentru bilete de tratament. Prin întocmirea acestui referat, consemnând date nereale, inculpatul N. I.a comis infracțiunea de fals.

De asemenea, aceeași inculpată afirmă că nota de serviciu întocmită de inculpatul N. I., înregistrată la CJP Suceava sub nr.10471/22.01.2002 (fila 196 din vol.I al dosarului de urmărire penală) nu a existat în realitate. Inculpata presupune că acest document a fost probabil întocmit de inculpatul Neagu Ionel ulterior controlului efectuat de CNPAS. Inculpata arată că nu a avut cunoștință despre existența acestei note de serviciu iar semnătura sa de luare la cunoștință a fost falsificată. Aceeași inculpată arată în declarația sa că în nota scrisă de ea, înregistrată sub nr.12356/06.04.2004 (fila 214 din vol. I al dosarului de urmărire penală), ultimele două rânduri au fost scrise ulterior înregistrării la cererea inculpatului N. I. pentru a justifica dispariția unui număr important de dosare cu cereri pentru bilete de tratament și pentru a-l învinovăți pe F. P. de sustragerea acestor dosare. Susține că acea completare pe nota sa scrisă a fost făcută după demiterea lui F. P..

Cu privire la aceste înscrisuri în rechizitoriul întocmit în cauză, se arata că inculpatul a depus la dosarul cauzei, în apărarea sa, mai multe înscrisuri în xerocopie dintre care o serie s-au dovedit ca fiind falsificate. În acest sens, se exemplifică înscrisul de la fila 196 vol. II (menționat mai sus), intitulat "Notă de serviciu", care poartă numărul de înregistrare 10.471/22.01.2002, iar în registrul de la Casa Județeană de Pensii Suceava, la acest număr se găsește "Adresă de la SPIT Bucovina SA, scrisoare de garanție". Tot pe acest înscris, semnătura de luare la cunoștință a învinuitei O.M. - P. a fost falsificată, fiind contrafăcută. Un alt înscris exemplificat este cel de la fila 214 vol. II (menționat mai sus), intitulat "Adresă CNPAS către CJP Suceava", înregistrat sub nr. 100505/19.05.2004, înscris ce are conținutul modificat față de cel inițial, f. 215 vol. II.

Cu ocazia redactării prezentei sentințe, studiind dosarul de urmărire penală s-a constatat că filele 196, 214 și 215, la care se face referire în rechizitoriul întocmit în cauză, la fila 19, nu mai există, fiind probabil extrase prin rupere deoarece în locurile unde ar fi trebuit să fie filele respective au rămas și se pot observa fragmentele de hârtie rămase după rupere. Cu privire la lipsa acestor file de la dosarul de urmărire penală nr. 274/P/2008 al Curții de Apel Suceava a fost sesizat Parchetul de pe lângă Judecătoria Miercurea Ciuc și au fost demarate acte de cercetare prealabilă cu privire la eventuala comitere a infracțiunii de "sustragere sau distrugere de înscrisuri", prevăzută de art. 259 din noul C.pen..

În aceste condiții nu s-au putut face aprecieri cu privire la înscrisurile care lipsesc.

Infracțiunile de "fals în înscrisuri sub semnătură privată", prevăzută de art. 322 din noul C.pen., "uz de fals", prevăzută de art. 323 din noul C.pen., "instigare la fals material în înscrisuri oficiale", prevăzută de art. 47 raportat la art. 320 din noul C.pen., toate cu aplicarea art. 38 al. 1 din noul C.pen., au fost comise de inculpat în perioada 2002-2003.

Pentru infracțiunea de "fals în înscrisuri sub semnătură privată", pedeapsa maximă prevăzută de lege este de 3 ani închisoare.

Pentru infracțiunea de "instigare la fals material în înscrisuri oficiale", pedeapsa maximă prevăzută de lege este de 5 ani închisoare.

Pentru infracțiunea de "uz de fals", pedeapsa maximă prevăzută de lege este de 2 ani închisoare.

Având în vedere prevederile art. 154 al. 1 lit. d) și 155 al. 4 din noul C.pen., s-a constatat că termenul prescripției speciale a răspunderii penale este de 10 ani pentru oricare dintre infracțiunile de fals în înscrisuri sub semnătură privată, uz de fals și instigare la fals material în înscrisuri oficiale, termen care s-a împlinit pe parcursul judecării cauzei înainte de începerea cercetării judecătorești.

Drept urmare, în privința acestor infracțiuni s-a dispus încetarea procesului penal deoarece a intervenit prescripția răspunderii penale.

Cu privire la inculpatul P. N.

Astfel cum se reține în rechizitoriul întocmit în cauză și după cum rezultă din probele administrate inculpatul P. N., nu a organizat și exercitat controlul financiar preventiv la compartimentul gestiune bilete de tratament și nu a supravegheat și îndrumat în mod corespunzător activitatea funcționarilor de la compartimentul bilete de tratament care conform organigramei erau în subordinea sa directă. Se mai reține că inculpatul nu a stabilit sarcini concrete și responsabilități clare, fără ambiguități, pentru cele două referente M. V. C. și O.M. P., întocmindu-se în fapt fișe ale postului identice, cu toate că în realitate acestea desfășurau activități distincte. Cu privire la controlul financiar preventiv, astfel cum se subliniază și în actul de sesizare a instanței, în conformitate cu Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice (art. 23 și art. 24 al. 2), Ordinele Ministrului Finanțelor nr. 23/2001 și nr. 522/2003 și Ordonanța Guvernului nr. 119/1999, acest control se exercită înainte ca orice operațiune să fie efectuată și are ca scop principal asigurarea ca operațiunea respectivă să se desfășoare pe bază de documente legale.

Din analiza probelor administrate rezulta că, într-adevăr, dacă în cazul emiterii biletelor de tratament s-ar fi exercitat controlul financiar preventiv, nu ar mai fi fost posibilă acordarea biletelor de tratament fără existența documentației prevăzută de lege (cerere înregistrată și completată corect, cupon pensie, copie act de identitate, recomandare medicală). Totodată, ar fi fost înlăturată posibilitatea de acordare pentru aceeași persoană, în cadrul unui an calendaristic, mai mult de un bilet de tratament balnear. Din probele administrate rezultă că în perioada 2002-¬2003, dintre operațiunile supuse controlului financiar preventiv, care trebuia obligatoriu organizat în unitate, lipsește tocmai operațiunea de control privind biletele de tratament.

Aceste concluzii privind vinovăția inculpatului P. N. sunt susținute de probele administrate în cauză.

Astfel, inculpatul P. N. a recunoscut că, deși ar fi organizat controlul financiar preventiv prin dispoziția nr. 93/05.12.2001 aceste dispoziții nu au fost respectate pentru eliberarea biletelor de tratament. De fapt, prin dispoziția respectivă nu se impune tocmai controlul actelor anexate la cererile de bilete de tratament, în conformitate cu norma 455/10.04.2001.

În aceeași declarație inculpatul mai arată că în perioada 2001-2003 nu au fost respectate prevederile dispoziției nr. 50/23.05.2003 de către compartimentul audit intern, reprezentat de F. P. care nu a întocmit rapoartele de audit până la venirea controlului CNPAS din iunie 2003. De asemenea, acesta nu a efectuat nici rapoartele de verificare a respectării cadrului proiectelor de operațiuni specifice activității CJP și în special a modului de acordare a biletelor de tratament. În calitate de director economic la Casa Județeană de Pensii Suceava, știind că rapoartele de audit nu au fost întocmite, recunoaște implicit că nu a controlat această activitate.

Inculpatul a mai declarat că pe referatul nr. 18487/29.09.2003 întocmit de inculpata O. M. (sau de inculpatul N. I., conform declarației acesteia) prin care s-a constatat că au fost găsite 1488 de recomandări medicale, a făcut o mențiune cu propunerea ca suma de 8.150 milioane lei să fie scăzută din contabilitate. Inculpatul recunoaște însă că deși a văzut aceste recomandări nu le-a numărat. De fapt, din exprimarea folosită rezultă că inculpatul a făcut propunerea de stornare a sumei respective fără să verifice personal sau printr-un alt subordonat dacă acele recomandări erau reale sau false așa cum s-a constatat ulterior. Cu toate acestea i-a spus martorului F. P. că "problema este în regulă" (conform declarației acestuia), dar recunoaște că raportarea către CNPAS conform căreia cele 1580 de recomandări medicale au fost găsite s-a făcut de fapt înainte (cu puțin timp) ca inculpata O.M. să fi prezentat directorului N. I. recomandările medicale "găsite". Știind acest lucru inculpatul a contribuit la inducerea în eroare a CNPAS.

Într-o altă declarație inculpatul consideră că eliberarea de bilete de tratament nu este o operațiune patrimonială care să fie supusă controlului financiar preventiv, opinie care este eronată, menită să disculpe de inculpat. Eliberarea biletelor este o operațiune patrimonială atâta vreme cât presupune alocarea de fonduri pentru subvenționarea prețului biletelor de tratament.

Abia la data de 25.04.2003 inculpatul a prevăzut în "procedura internă" nr. 13512 acordarea vizei de control financiar preventiv pe cererea aprobată pe baza documentelor anexate (recomandare medicală, talon de pensie, copie act de identitate) "documente obligatorii ce se predau la data depunerii cererii de către solicitant". La acea dată însă, în preajma primului control al CNPAS, prejudiciul era deja produs, inclusiv datorită pasivității inculpatului.

Cu toate că, atât în faza de urmărire penală cât și prin declarația dată în fața instanței, inculpatul a afirmat că, în calitate de director economic nu avea atribuții cu privire la eliberarea biletelor de tratament, conform Regulamentului de Organizare și Funcționare a Caselor Teritoriale de Pensii, aprobat prin Decizia CNPAS nr.312/26.10.2001, activitatea din cadrul compartimentului gestiune bilete de tratament este organizată și coordonată de către directorul economic sub îndrumarea directorului general.

Neîndeplinirea atribuțiilor de conducere și mai ales de control de către inculpatul P. N., în calitate de director economic, rezultă și din declarația inculpatei O. M. care în declarația dată în faza de urmărire penală arată că activitatea sa nu a fost controlată niciodată de inculpat.

De altfel, inculpatul P. N. a fost și amendat în urma controlului efectuat de Camera de Conturi Suceava cu suma de 2000 lei pentru nerespectarea normelor emise de Ministerul Finanțelor Publice cu privire la întocmirea și utilizarea documentelor justificative și contabile pentru toate operațiunile efectuate, înregistrarea în contabilitate a acestora în perioada la care se referă, păstrarea și arhivarea acestora, precum și reconstituirea documentelor pierdute, sustrase sau distruse, contravenție prevăzută de art. 35 pct. 2 lit. d) din Legea nr.82/1991.

În consecință, din analiza probelor administrate a rezultat că faptele inculpatului P.N., întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de abuz în serviciu, constând aceea că, în calitate de director economic la Casa Județeană de Pensii Suceava, cu bună știință, nu și-a îndeplinit sau și-a îndeplinit defectuos atribuțiile de conducere și control corespunzătoare funcției sale, ducând la producerea prejudiciului constatat prin expertiza contabilă efectuată în cauză.

Având în vedere că infracțiunea reținută în sarcina inculpatului a constat în mai multe acte materiale comise pe parcursul perioadei 2002-2003, astfel cum rezultă din considerentele de mai sus, devin aplicabile prevederile art. 41 din vechiul C.pen. cu privire la infracțiunea continuată.

Pentru aceste motive în baza art. 386 al. 1 C.proc.pen. s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptei pentru care inculpatul P. N. a fost trimis în judecată din infracțiunea de "abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată", prevăzută de art. 248, art. 248 ind. 1 din vechiul C.pen., în infracțiunea de "abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată", prevăzută de art. 248, art. 248 ind. 1 din vechiul C.pen., cu aplicarea art. 41 din vechiul C.pen..

În acest context, faptelor pentru care inculpatul a fost trimis în judecată li s-a dat o nouă încadrare juridică conform prevederilor noului C.pen..

Deoarece prejudiciul produs prin faptele comise de inculpați, inclusiv inculpatul P. N., nu depășește valoarea de 2.000.000 lei, în conformitate cu noul C.pen. (art.183), infracțiunii de abuz în serviciu comisă de inculpatul N. I. nu îi sunt aplicabile prevederile art.309 conform căruia "Dacă faptele prevăzute în ...art. 297, ... au produs consecințe deosebit de grave, limitele speciale ale pedepsei prevăzute de lege se majorează cu jumătate".

Cu privire la inculpata M.V.C.

Inculpata M. V. C., a fost trimisă în judecată pentru comiterea aceleiași infracțiuni ca și inculpatul P. N.I, respectiv "abuz în serviciu contra intereselor publice în forma calificată", prevăzută de art. 248, art. 248 ind. 1 din vechiul C.pen..

Vinovăția inculpatei rezultă din faptul că, având atribuția de a înregistra cererile pentru bilete de tratament, a acceptat cu această ocazie înregistrarea unor cereri care nu aveau anexată recomandarea medicală, fapt ce rezultă din întreg probatoriul administrat în cauză și care a contribuit la emiterea în mod nelegal a unui mare număr de bilete de tratament, generând prejudiciul ce a rezultat în urma expertizei efectuate în cauză. De asemenea, în unele cazuri astfel cum rezultă și din expertizele grafoscopice efectuate în cauză, inculpata s-a substituit fără drept directorului N. I., semnând pentru aprobarea unor cereri, fapt confirmat și de inculpatul P. N. în declarația sa.

Participarea inculpatei M. C. V. la comiterea infracțiunii de abuz în serviciu rezultă și din declarația inculpatei O. M. care arată că în activitatea sa infracțională inculpatul N. I. s-a folosit de complicitatea inculpatei M. C. V. care îi înmâna cereri de bilete de tratament fără a avea rezoluție de aprobare.

Deși nu a dat o declarație în faza de urmărire penală, inculpata a depus un memoriu la dosarul de urmărire penală în care printre altele susține opinia inculpatului N. I. care susține că aprobarea sa era una "de principiu" și accentuează această opinie afirmând că "nici măcar conducerea casei de pensii nu aproba eliberarea biletelor de tratament".

Pe parcursul judecății inculpata M. C. V. a decedat, motiv pentru care în baza art. 396 al. 6 raportat la art. 16 al. 1 lit. f) C.proc.pen., s-a dispus încetarea procesului penal pornit împotriva acesteia.

Cu privire la inculpata O. M.

Inculpata O. M., care a avut calitatea de funcționar public prin funcția de referent la compartimentul bilete de tratament al Casei Județene de Pensii Suceava, a fost trimisă în judecată pentru comiterea infracțiunii de "neglijență în serviciu", prevăzută de art. 249 din vechiul C.pen. definită ca fiind "încălcarea din culpă, de către un funcționar public, a unei îndatoriri de serviciu, prin neîndeplinirea acesteia sau prin îndeplinirea ei defectuoasă, dacă s-a cauzat o tulburare însemnată bunului mers al unui organ sau al unei instituții de stat ori al unei alte unități din cele la care se referă art.145 sau o pagubă patrimoniului acesteia ori o vătămare importantă intereselor legale ale unei persoane".

În calitate de referent la compartimentul de bilete de tratament inculpata avea atribuția de a primi carnetele cu formulare de bilete de tratament și pe baza cererilor pe care le primea, elibera biletele beneficiarului după achitarea contribuției aferente.

Conform propriilor declarații, inculpata a eliberat bilete de tratament martorului L.G. deși împuternicirea acestuia, pe care a văzut-o, nu era una autentificată la notarul public. De asemenea, a eliberat bilete de tratament fără a exista pe cererea corespunzătoare rezoluția de aprobare a directorului casei de pensii sau a eliberat bilete de tratament unor persoane care nu erau persoanele titulare înscrise în cerere. Tot în declarația sa inculpata arată că a eliberat bilete de tratament deși cererile solicitanților nu aveau anexată recomandarea medicală.

Toate aceste aspecte relatate de inculpată rezultă și din declarațiile coinculpaților, a martorilor L. G. și F. P..

De asemenea, atât din declarația inculpatei cât și din declarația martorului F. P. rezulta că referatul înregistrat sub nr. 18487/29.09.2003 întocmit de aceasta (ori de inculpatul N.I. conform unei declarații ulterioare a acesteia) nu conținea date reale. Cu toate acestea, prin semnătura sa inculpata a contribuit la încercarea coinculpaților de acoperire a deficiențelor constatate de organele de control ale CNPAS și produse ca urmare a comiterii de către coinculpați a infracțiunii de abuz în serviciu.

Din declarațiile date de inculpată rezultă că aceasta își justifică săvârșirea infracțiunii prin faptul că, în calitate de subordonată directorului N. I., era obligată să execute ordinele acestuia.

Cu toate acestea inculpata putea și trebuia să prevadă că prin activitatea sa defectuoasă chiar desfășurată fără intenția de comite fapte penale, se vor produce prejudicii importante în dauna bugetului asigurărilor sociale.

Drept urmare, din probele administrate a rezultat că faptele comise de inculpata O. M. întruneau elementele constitutive ale infracțiunii de neglijență în serviciu, săvârșită cu vinovăție în forma prevăzută de lege.

Astfel, deoarece prejudiciul la producerea căruia a contribuit fapta comisă de inculpată, nu depășește valoarea de 2.000.000 lei, în conformitate cu noul C.pen. (art.183), infracțiunii de neglijență în serviciu comisă de inculpata O. M. nu îi sunt aplicabile prevederile art. 309 conform căruia "Dacă faptele prevăzute în ...art. 298, ... au produs consecințe deosebit de grave, limitele speciale ale pedepsei prevăzute de lege se majorează cu jumătate".

În acest context, faptelor pentru care inculpatul a fost trimis în judecată li s-a dat o nouă încadrare juridică conform prevederilor noului C.pen..

Infracțiunea de neglijență a fost comisă de inculpată în perioada 2002-2003. Pentru această infracțiune art. 298 din noul C.pen. prevede o pedeapsă maximă de 3 ani închisoare.

Având în vedere prevederile art. 154 al. 1 lit. d) și 155 al. 4 din noul C.pen., s-a constatat că termenul prescripției speciale a răspunderii penale este de 10 ani pentru această infracțiune, termen care s-a împlinit pe parcursul judecării cauzei înainte de începerea cercetării judecătorești.

Drept urmare, în privința infracțiunii pentru care inculpata a fost trimisă în judecată s-a dispus încetarea procesului penal deoarece a intervenit prescripția răspunderii penale.

1.Având în vedere aceste considerente în baza art.396 al.6 raportat la art. 16 al. 1 lit. f) C.proc.pen., s-a încetat procesul penal pornit împotriva inculpatei M. V. - C. pentru infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată", prevăzută de art. 248, art. 248 ind. 1 din vechiul C.pen., ca urmare a decesului inculpatei.

În baza art. 396 al. 6 raportat la art. 16 al. 1 lit. f) C.proc.pen., cu aplicarea art. 5 din noul C.pen., s-a încetat procesul penal pornit împotriva inculpatei O.M. P., pentru infracțiunea de "neglijență în serviciu", prevăzută de art. 298 din noul C.pen., întrucât a intervenit prescripția răspunderii penale.

3.În baza art. 386 al. 1 C.proc.pen. s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptei pentru care inculpatul N. I. a fost trimis în judecată din infracțiunea de "abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată", prevăzută de art. 248, art. 248 ind. 1 din vechiul C.pen., cu aplicarea art. 33 lit. a) din vechiul C.pen., în infracțiunea de "abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată", prevăzută de art. 248, art. 248 ind. 1 din vechiul C.pen., cu aplicarea art. 41 din vechiul C.pen..

În aplicarea art.5 din noul C.pen., în conformitate cu Decizia nr. 265/06.05.2014 a Curții Constituționale, s-a constatat că legea penală mai favorabilă inculpatului N. I. este noul C.pen. și, în consecință:

În baza art. 396 al. 6 raportat la art. 16 al. 1 lit. f) C.proc.pen., cu aplicarea art.5 din noul C.pen., s-a încetat procesul penal pornit împotriva inculpatului N. I. pentru infracțiunile de "fals în înscrisuri sub semnătură privată", prevăzută de art. 322 din noul C.pen., "uz de fals", prevăzută de art. 323 din noul C.pen., "instigare la fals material în înscrisuri oficiale", prevăzută de art. 47 raportat la art. 320 din noul C.pen., toate cu aplicarea art. 38 al. 1 din noul C.pen., întrucât a intervenit prescripția răspunderii penale.

În baza art. 396 al. 2 C.proc.pen., cu aplicarea art. 5 din noul C.pen., a fost condamnat inculpatul N. I. la pedeapsa de 2 ani și 6 luni pentru comiterea infracțiunii de "abuz în serviciu", prevăzută de art. 297 al. 1 din noul C.pen. cu aplicarea art.35 al.1 din noul C.pen..

Drept urmare, în baza art. 297 al. 1 teza a II-a coroborat cu art. 66 al. 2 din noul C.pen., s-a interzis inculpatului, pe o perioadă de 3 ani, de la rămânerea definitivă a prezentei sentințe, exercitarea dreptului de a ocupa o funcție publică, respectiv, exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 al. 1 lit. a) și din noul C.pen..

Cu privire la modalitatea de executare a pedepsei, deși infracțiunea comisă de inculpat este gravă, având în vedere vârsta acestuia precum și durata mare a procesului penal care a impus inculpatului anumite rigori ce au putut acționa ca un mijloc de reconsiderare a poziției acestuia față de lege, s-a apreciat că scopul pedepsei poate fi atins și fără executarea acesteia în regim de detenție.

Fiind îndeplinite condițiile prevăzute de lege, în baza art. 91 din noul C.pen. s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere și stabilește un termen de supraveghere de 3 ani de la rămânerea definitivă a prezentei sentințe, conform dispozițiilor art.92 din noul C.pen..

În baza art. 93 al. 1 din noul C.pen. a fost obligat inculpatul ca pe durata termenului de supraveghere să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a)să se prezinte la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Harghita, la datele fixate de acesta;

b)să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;

c)să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile;

d)să comunice schimbarea locului de muncă;

e)să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.

Pe parcursul termenului de supraveghere, inculpatul va presta o muncă neremunerată în folosul comunității, la Primăria mun. Suceava, jud. Suceava, pe o perioadă de 60 de zile.

În baza art. 91 al. 4 din noul C.pen. s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art.96 din noul C.pen..

4.În baza art. 386 al. 1 C.proc.pen. s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptei pentru care inculpatul P. N. a fost trimis în judecată din infracțiunea de "abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată", prevăzută de art. 248, art. 248 ind. 1 din vechiul C.pen., în infracțiunea de "abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată", prevăzută de art. 248, art. 248 ind. 1 din vechiul C.pen., cu aplicarea art. 41 din vechiul C.pen..

În aplicarea art. 5 din noul C.pen., în conformitate cu Decizia nr.265/06.05.2014 a Curții Constituționale, s-a constatat că legea penală mai favorabilă inculpatului P. N. este noul C.pen. și, în consecință:

Ținând cont de contribuția mai mică a inculpatului la producerea prejudiciului și de faptul că a recunoscut parțial fapta comisă, în baza art. 396 al. 2 C.proc.pen., cu aplicarea art. 5 din noul C.pen., a fost condamnat inculpatul Popovici Nicolai la pedeapsa de 2 ani închisoare, pentru comiterea infracțiunii de "abuz în serviciu" prevăzută de art. 297 al. 1 din noul C.pen. cu aplicarea art. 35 al. 1 din noul C.pen..

În baza art. 297 al. 1 teza a II-a coroborat cu art.66 al.2 din noul C.pen., s-a interzis inculpatului, pe o perioadă de 3 ani, de la rămânerea definitivă a prezentei sentințe, exercitarea dreptului de a ocupa o funcție publică, respectiv, exercitarea drepturilor prevăzute în art. 66 al. 1 lit. a) și b) din noul C.pen..

Cu privire la modalitatea de executare a pedepsei, ținând cont de sinceritatea parțială a inculpatului în faza de urmărire penală, de gravitatea mai redusă a infracțiunii comise de acesta, având în vedere vârsta sa, precum și durata mare a procesului penal care a impus inculpatului anumite rigori ce au putut acționa ca un mijloc de reconsiderare a poziției acestuia față de lege, s-a apreciat că scopul pedepsei poate fi atins și fără executarea acesteia în regim de detenție.

În baza art. 93 al. 1 din noul C.pen. a fost obligat inculpatul ca pe durata termenului de supraveghere să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a)să se prezinte la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Harghita, la datele fixate de acesta;

b)să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;

c)să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile;

d)să comunice schimbarea locului de muncă;

e)să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.

Pe parcursul termenului de supraveghere, inculpatul va presta o muncă neremunerată în folosul comunității, la Primăria mun. Suceava, jud. Suceava, pe o perioadă de 60 de zile.

În baza art. 91 al. 4 din noul C.pen. s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art.96 din noul C.pen..

În baza art. 25 al. 5 C.proc.pen. raportat la art. 16 lit. f) C.proc.pen., a fost lăsată nesoluționată latura civilă cu privire la inculpatele M. V. C. și O.M. P..

S-a constatat că nu s-a constituit parte civilă în cauză Casa Națională de Pensii Publice, cu sediul în str. Latină nr. 8, sect.2, mun. București.

Cu privire la latura civilă a cauzei Casa Județeană de Pensii s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 1.193.690 lei reprezentând prejudiciul produs prin faptele inculpaților în legătură cu emiterea biletelor de tratament. Partea civilă a confirmat că menține constituirea de parte civilă și cuantumul pretențiilor la solicitarea instanței, prin adresa comunicată la dosar pentru termenul de judecată din data de 29.09.2015.

Casa Națională de Pensii Publice, pentru termenul din data de 15.01.2016 a comunicat că la nivelul acestora nu s-a înregistrat niciun prejudiciu cu privire la faptele inculpaților.

S-a argumentat că principalele probe care dovedesc producerea prejudiciului și cuantumul acestuia sunt procesele-verbale de control întocmite de CNPAS și de Camera de Conturi Suceava precum și expertiza tehnică contabilă efectuată în faza de urmărire penală.

Astfel cu s-a arătat, în urma controlului inspectorilor Direcției de Audit Intern și Control Financiar Propriu din cadrul CNPAS București finalizat cu procesul-verbal nr.15419/19.06.2003, s-a constatat că:

-în perioada 01.02.2001 - 31.05.2003 s-au eliberat un număr de 500 bilete de tratament, pentru care persoanele beneficiare nu au achitat integral contribuția prevăzută de legislația în vigoare, în sensul că la cererea de eliberare a biletului de tratament nu au declarat toate veniturile obținute în cadrul sistemului public de pensii prejudiciindu-se bugetul asigurărilor sociale de stat cu suma de 238.909.207 lei (ROL).

-în aceeași perioadă au fost eliberate un număr de 1.580 bilete de tratament fără ca beneficiarii acestora să se prezinte ¬la acordarea biletului recomandarea medicală pentru tratament balenar, nerespectându-se astfel prevederile legale în vigoare, fapt ce a generat crearea unui prejudiciu bugetului asigurărilor sociale de stat în sumă de 815.078,6277 lei (RON).

S-a dispus înregistrarea în contabilitate a unui debit în sumă de 838.969,5484 lei (RON).

Ulterior, așa cum s-a arătat, pretinzându-se în mod neconform cu realitatea că au fost găsite recomandările medicale lipsă, prin nota contabilă nr.191/30.09.2003, aprobată de inculpatul N. I. la propunerea inculpatului P. N., s-a procedat la scăderea din evidență, în totalitate, a debitului de 8.150.786.272 lei (ROL).

Apoi, în perioada 16.08.2004 - 30.09.2004 la Casa Județeană de Pensii Suceava s-a efectuat un control de către Camera de Conturi Suceava. S-a constatat printre altele că pentru debitul constatat și înregistrat cu nota contabilă nr.103/19.06.2003 nu au fost emise decizii de recuperare a debitelor în sumă totală de 8.150.786.277 lei și că stornarea acestei sume s-a făcut la data de 30.09.2003, fără verificarea prealabilă a auditorului dispusă de organele de control ale CNPAS. Drept urmare, Camera de Conturi Suceava a dispus reînregistrarea în contabilitate debitul în sumă de 8.150.786.277 lei, urmând ca la finele cercetărilor efectuate de organele de control ale Parchetului Național Anticorupție și ale Inspectoratului Județean de Poliție să se stabilească dacă se confirmă existența unui prejudiciu, precum și persoanele răspunzătoare pentru producerea acestuia.

Ulterior, în perioada 01.03.2007-09.03.2007 Casa Națională de Pensii și Alte Drepturi de Asigurări Sociale - Direcția Audit intern și Control a efectuat un nou control la Casa Județeană de Pensii Suceava finalizat cu procesul verbal din data de 10.03.2007. S-a concluzionat că sumele înregistrate ca debite la bugetul asigurărilor sociale în baza procesului-verbal nr. 15419/19.06.2003 și în baza referatului nr. 12094/28.02.2005 reprezintă o valoare estimativă a valorii suportate de la bugetul asigurărilor sociale de stat și că înregistrarea acestei sume în contabilitate s-a făcut fără o evidență analitică a sumei respective și fără a avea la bază emiterea de titluri executorii. Deși se pretinde că prin procesul-verbal din 10.03.2007 s-a anulat procesul-verbal din 19.06.2003 și, drept urmare concluziile și măsurile acestuia nu sunt aplicabile, s-au avut în vedere dispozițiile Camerei de Conturi privind reînregistrarea în contabilitate a prejudiciului constatat prin procesul-verbal din 19.06.2003 și s-a stabilit ca sumele constatate ca debit să fie corectate în funcție de legalitatea sau nelegalitatea decontării biletelor de tratament.

În faza de urmărire penală s-a efectuat o expertiză tehnică contabilă de către expertul P.G., fiind numiți ca experți asistenți B. D. și S. M. Au fost verificare cu această ocazie documentele întocmite cu ocazie eliberării biletelor de tratament în perioada 01.01.2002-31.12.2003

Din raportul întocmit rezultă că pentru efectuarea expertizei au fos studiate toate documentele puse la dispoziție de organele de cercetare și care au fost anexate la volumul XV al dosarului de urmărire penală. Au fost de asemenea anexate și studiate de expert toate declarațiile date de persoanele pe numele cărora au fost emise bilete de tratament fără ca acestea să fi solicitat astfel de bilete precum și declarațiile persoanelor care au beneficiat de două sau trei bilete de tratament și a altor persoane care au putut confirma că persoanele pe numele cărora au for emise anumite bilete nu le-au solicitat.

Au fost întocmite de expert tabele centralizatoare în care au fost cuprinse toate biletele emise în condiții de nelegalitate, incluzând și cele 1570 de bilete emise fără a exista recomandare medicală.

Pe baza verificărilor și înregistrărilor efectuate s-a calculat prejudiciul produs prin faptul că, în mod nejustificat și fără drept s-au plătit de către beneficiari (mai ales în numele lor) procente foarte mici din prețul întreg al biletului de tratament, restul, cea mai mare parte din preț, fiind subvenționată de la bugetul asigurărilor sociale de stat.

Pentru a se verifica dacă în calculele expertului a fost luat în calcul prețul întreg al biletului (astfel cum au susținut inculpații) sau doar subvenția suportată de la buget, pe lângă probele existente la dosar (procese-verbale de control ale CNPAS și Camerei de Conturi) s-a emis adresă către CJP Suceava și CNPAS pentru a se comunica date privind prețul întreg al unor bilete de tratament pentru anumite stațiuni, în funcție de sezonul pentru care erau emise în anii 2002-2003, precum și valoarea minimă pe care Casa de Pensii o suporta din prețul biletului, ținând cont de cuantumul maxim al pensiei unui solicitant căruia i se poate acorda facilitatea decontării unei părți din prețul biletului.

După comunicarea răspunsurilor s-au comparat datele comunicate cu datele extrase aleatoriu din anexele la volumul XV al dosarului de urmărire penală, date care pot fi rezumate în tabelele de mai jos:

nr.

crt

stațiunea/hotelul data prezentării la statiune cuantum pensie solicitant

(RON) prețul întreg al biletului

(RON) cât a plătit pensionarul

(contribuția - RON) prejudiciu

din

expertză

1 Vatra Dornei/Dorna 29.01.2003 24,9 610 17,43 593

2 Felix/Lotus 16.02.2002 109,7 474,86 76,79 398

3 Nicolina/UTB 18.06.2002 103,7 517,7 72,59 445

4 Olănești/Parâng 13.03.2003 55 609,92 38,5 571

5 Căciulata/Cozia 17.02.2002 135 475 30,8 444

6 Govora/Palace 13.08.2002 nu figurează 499,7 79,59 420

7 Băltățești 12.02.2002 44,7 474,82 31,3 444

8 Vatra Dornei/Dorna 12.02.2002 33,2 475 25,9 449

9 Felix/Paradis 15.05.2003 297,4 609,2 208,2 401

10 Căciulata/Cozia 11.08.2002 260 decl 516,8 60,6 456

persoanele corespunzătoare numerelor de ordine din tabelul anterior:

nr. crt. nr tab vol/fila - bil vol/fila - decl nume bebeficiar

1 165 27/46 2/213 biscan valeria

2 416 35/126 3/391 colibaba elisabeta

3 83 35/338 1/233 apreotesei maria

4 686 35/380 5/334 gutău domnica

5 8 35/379 1/15 afanasov irina

6 869 35/419 7/192 lungu ileana

7 366 35/32 3/248 ciotu floarea

8 1434 26/74 13/50 tirnovan garofa

9 181 35/215 2/272 boariu petria

10 1469 35418 13/143 tofan costache

După cum se poate observa în calculele efectuate de expert pentru determinarea prejudiciului nu a fost luat în considerare prețul întreg al biletelor de tratament ci numai subvenția suportată din bugetul asigurărilor sociale.

S-au luat de asemenea în considerare situațiile în care solicitanții beneficiau de pensie din mai multe surse dar depuneau cuponul de pensie primit doar pentru unul din aceste venituri.

Opinia separată a experților asistenți, conform căreia prejudiciul a fost calculat greșit deoarece nu există acte contabile din care să rezulte existența prejudiciului nu a putut fi acceptată deoarece tocmai neregulile constatate de organele de control CNPAS și ale Camerei de Conturi precum și de organele de cercetare penală, cu privire la nerespectarea legislației financiar contabile și cu privire la emiterea biletelor de tratament, au dus la prejudicierea bugetului de asigurări sociale. De asemenea, nu poate fi acceptată opinia că declarațiile martorilor audiați în cauză nu reprezintă acte justificative, deoarece tocmai acestea dovedesc, în primul rând din punct de vedere penal, subvenția nejustificată a biletelor de tratament emise nelegal.

Expertiza efectuată a fost verificată de auditorul de calitate Ș. F. care a întocmit referatul din data de 06.10.2008. Cu privire la corectitudinea calculului prejudiciului produs raportul nu constată erori sau greșeli de calcul. S-a constatat într-adevăr, că expertul a răspuns și la obiective la care nu i s-a cerut să răspundă, că a indicat și persoanele răspunzătoare deși nu i s-a cerut și, din punct de vedere penal nici nu avea competența necesară, că a făcut aprecieri personale cu privire la activitatea anumitor persoane.

Aceste aspecte cuprinse în expertiză nu influențează însă rezultatul esențial al expertizei, respectiv calculul cuantumului total al prejudiciului produs, care se apreciază că a fost corect ținând cont în detaliu de nelegalitățile comise în legătură cu fiecare bilet de tratament în parte.

Drept urmare, s-a luat în considerare suma calculată de expert ca reprezentând cuantumul prejudiciului produs prin emiterea în mod nelegal a biletelor de tratament de către Casa Județeană de Pensii Suceava.

Fiind dovedită vinovăția inculpaților și legătura de cauzalitate dintre faptele acestora și prejudiciul produs, în baza art. 397 C.proc.pen. s-a admis acțiunea civilă a părții civile Casa Județeană de Pensii Suceava, cu sediul în mun. Suceava, str. I. I., fără număr, jud. Suceava, și au fost obligați inculpații N. I.și P. N. la plata în solidar către partea civilă a sumei de 1.193.690 lei cu titlu de daune materiale.

S-a menținut sechestrul asigurător dispus prin Ordonanța din 02.06.2009 emisă de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava în dosarul nr.274/P/2008, asupra:

-imobilului locuință situat în mun. xxxx).

-imobilul locuință situat în mun. xxxx, proprietatea inculpatului P. N. și soției sale P. V., xxx

În baza art. 25 al. 3 C.proc.pen. s-a dispus desființarea totală a următoarelor înscrisuri care s-au dovedit a fi falsificate, cuprinzând date neconforme cu realitatea, sau emise în condiții nelegale:

-actele medicale falsificate de numita N. B., menționate la filele 192 și 208, volumul V din dosarul de urmărire penală.

-actele medicale falsificate de numita P. (fostă M.) L., menționate la fila 258, volumul V din dosarul de urmărire penală.

-actele medicale falsificate de M. L.C., menționate la fila 308, volumul V din dosarul de urmărire penală.

-nota contabilă înregistrată sub nr. 191/30.09.2003 la Casa de Pensii Suceava (menționată în adresa către CNPAS înregistrată sub nr.18496/30.09.2003 la Casa de Pensii Suceava, aflată la fila 202 din volumul II al dosarului de urmărire penală).

-referatul înregistrat sub nr. 18487/29.09.2003 la Casa de Pensii Suceava (fila 238, vol. III, dosar de urmărire penală).

-adresa înregistrată sub nr. 15854/01.07.2003 la Casa de Pensii Suceava (fila 200, vol. II, dosar de urmărire penală).

Împotriva aceste sentințe penale au declarat apel în termenul legal inculpații N. I. V., P.N. și O.M. P..

Inculpatul N. I.a solicitat admiterea apelului, desființarea sentinței penale nr. 71/2016 pronunțată de Judecătoria Miercurea Ciuc și pronunțarea unei noi hotărâri prin care să se dispună achitarea în temeiul art. 16 lit. a), b) C.proc.pen..

În motivarea apelului, s-a argumentat că nu avea atribuții privind biletele de tratament prin fișa postului, singura sa atribuție rezultând din pct. 3.3 al Adresei CNPAS nr. 455/PC/2001 și care era de a urmări să nu se depășească numărul biletelor eliberate și implicit cheltuielile planificate de CNPAS, confirmând prin aprobarea sa că fiecare cerere se încadrează în numărul de locuri primite prin repartiție de la CNPAS. S-a mai susținut că cererile erau soluționate de către O. M. fie prin eliberarea biletului (dacă erau îndeplinite condițiile legale inclusiv existența actelor), fie prin neeliberarea biletului (pentru lipsa recomandării medicale). Inculpatul a mai susținut că nu a cunoscut lipsa recomandărilor medicale până la constatarea din procesul-verbal al CNPAS nr. 15419/19.06.2003 întrucât, prin raportul de audit din mai 2003 încheiat cu ocazia auditării biletelor de tratament eliberate în perioada 1.01.2002-28.02.2003 precum și prin situația privind acțiunile auditate în trim. II 2003 înaintate de auditorul Florea Petre către CNPAS, acesta l-a asigurat că nu lipsesc recomandări medicale. Inculpatul pretinde că a fost asigurat de existența recomandărilor medicale și prin nota explicativă dată de inculpata O. M. în fața organului de control al CNPAS pe 19.06.2003 când a fost găsită vinovată exclusivă, alături de inculpata M.C. de lipsa celor 1570 recomandări medicale. A mai fost asigurat de existența recomandărilor și prin scăderea de gestiune pe anul 2002 pe care a primit-o de la Camera de Conturi Suceava prin încheierea nr. 20/63/20.05.2003, care echivala cu prezența celor 1570 de recomandări la controlul efectuat pentru 2002. Se mai precizează că nu a știut niciodată faptul că cele 1570 de recomandări medicale constatate lipsă la controlul CNPAS din iunie 2002 au fost înlocuite de către inculpatele O. și M. cu altele procurate cu ajutorul martorului L. G. și a altor persoane la care au apelat.

În opinia inculpatului, colaborarea CJP Suceava cu CNSLR Frăția Suceava privind distribuirea biletelor de tratament a respectat întrutotul prevederile legale, astfel cum este precizat și în adresa CNPAS nr. 100282/14.02.2007. S-a făcut trimitere și la art. 6 lit. a) din Statutul CNSLR Frăția conform căruia organizația reprezintă interesele legitime ale membrilor săi, inclusiv cele la un bilet de tratament. S-a mai subliniat caracterul fals al declarațiilor date de O.M..

În legătură cu modul de soluționare a laturii civile a cauzei, s-a menționat că CNPP (fostul CNPAS), singurul administrator legal al bugetului asigurărilor sociale de stat, a răspuns prin adresa nr. G2103/16.12.2015 că la nivelul CNPP nu s-a înregistrat niciun prejudiciu cu privire la fapta inculpaților și ca atare nu se constituie parte civilă. Constituirea de parte civilă a CJP a fost considerată de același inculpat drept abuzivă, întrucât aceasta nu avea calitatea de administrator al bugetului asigurărilor sociale de stat și nu este titularul contului fraudat. S-a mai făcut trimitere la adresa nr. 100429/2007 a CNPAS prin care se arată expres că suma de 815.078 lei reprezentând contravaloarea celor 1570 de bilete eliberate fără recomandare medicală nu constituie prejudiciu cert, iar dacă ulterior CNPAS va stabili caracterul său cert, atunci se va constitui parte civilă, rezultând, în opinia inculpatului, că doar CNPAS se poate constitui parte civilă în proces și nu a făcut-o întrucât nu există prejudiciu.

Inculpatul P. N. a solicitat admiterea apelului, desființarea sentinței penale nr. 61/2016 a Judecătoriei Miercurea Ciuc și în principal achitarea în temeiul art. 16 lit. a) sau c) C.proc.pen. pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu în formă continuată prevăzută de art. 297 C.pen. cu aplic. art. 35 al. 1 C.pen. iar în subsidiar schimbarea încadrării juridice a faptei în infracțiunea de neglijență în serviciu prevăzută de art. 298 C.pen. cu consecința încetării procesului penal ca urmare a intervenirii răspunderii penale. Cu privire la latura civilă a cauzei, s-a solicitat exonerarea de la plata în solidar cu inculpatul N. I. a sumei de 1.193.690 lei sau măcar reducerea acestei sume.

În motivarea căi de atac exercitate în cauză, s-a subliniat faptul că, deși din 22.05.2002 a fost numit director la Direcția economico-financiară, fișa postului pentru această funcție (nr. 2/22.11.2003) a primit-o abia după un an și jumătate de la numirea în funcție. Prin această fișă a postului i-au fost atribuite expres atribuții privind organizarea, îndrumarea, coordonarea și evaluarea activității Compartimentului gestiune bilete de tratament. S-a subliniat că presupusa activitate infracțională trebuie raportată strict la perioada ulterioară datei de 1.03.2002 când a fost numit director interimar prin delegare la Direcția economico financiară, fapt ce are importanță în privința laturii civile a cauzei.

Inculpatul a încercat să acrediteze ideea că nu a avut atribuții concrete cu privire la activitatea de primire de cereri, verificare a îndeplinire a condițiilor de eligibilitate a solicitanților, verificare a actelor atașate cererilor, de aprobare a acestora și de eliberare a biletelor către solicitanți. Se mai susține că nu a cunoscut niciodată că au fost eliberate bilete de tratament fără ca la cerere să fie atașată recomandarea medicală. În opinia inculpatului, adresa CNPAS nr. 455/PC/2001 care prevedea obligativitatea unei astfel de recomandări a fost un act normativ inapt să producă consecințe juridice ca urmare a faptului că nu a fost publicat în Monitorul Oficial și nu putea să fie în vigoare mai mult de 1 an, astfel încât în anii 2002-2003 presupusa încălcare nu poate să atragă consecințe juridice. În legătură cu eliberarea de bilete altor persoane decât apăreau în cerere, s-a criticat de către inculpatul P. N. faptul că această acuzație de bazează pe declarații luate anterior începerii urmăririi penale, având valoarea unor acte premergătoare sub imperiul vechiului Cod de procedură penală.

Cu privire la acuzațiile directe care i s-au adus, inculpatul P. N. recunoaște faptul că activitatea de control financiar preventiv intra în atribuțiile sale începând cu data de 1.02.2002, însă încearcă să acrediteze ideea că aceasta se realizează asupra operațiunilor financiare de încasare venituri și plăți bugetare. În privința eliberării biletelor de tratament la nivelul Casei Județene de Pensii Suceava, singura operațiune legată de biletele de tratament ce trebuia supusă vizei de control financiar preventiv era aceea de încasare a contribuției solicitantului, care reprezenta un venit anticipat, anterior eliberării biletelor. Conform inculpatului, niciodată la Biroul Financiar, respectiv Casierie, documentele de natura cererilor, cupoanelor de pensii, recomandări medicale, copii ale actelor de identitate nu se arhivau și nu se anexau dispoziției de încasare/plată, document supus controlului financiar preventiv. CNPAS deconta prestatorilor de servicii balneare valoarea biletului de tratament, iar această operațiune de plată era singura care angaja cheltuieli bugetare, care era supusă vizei de control financiar preventiv la nivelul CNPAS.

Legat de organizarea activității de control financiar preventiv, inculpatul susține că a realizat-o prin Dispoziția nr. 93/5.12.2001 care a fost aprobată de directorul general, care a fost valabilă până în 23.05.2003 și care viza activitatea tuturor compartimentelor din Casa Județeană de Pensii. Admițând o posibilă interpretare eronată a dispozițiilor legale, solicită instanței să rețină în sarcina sa o eventuală neglijență.

S-a mai reamintit de către inculpat că a trasat prin fișa postului atribuții fiecăreia dintre cele două referente, iar împrejurarea că fișele postului erau identice pentru cele două se explică prin faptul că era necesară preluarea atribuțiilor în cazul în care una dintre cele două lipsea.

Cu referire la latura civilă a cauzei, s-a solicitat exonerarea de plata despăgubirilor civile în cazul achitării și lăsarea nesoluționată a acțiunii civile în cazul schimbării încadrării juridice în infracțiunea de neglijență în serviciu. În cazul condamnării pentru abuz în serviciu, s-a solicitat înlăturarea obligației de a plăti prejudiciul și în subsidiar diminuarea cuantumului din cauză că activitatea sa de director economic nu s-a suprapus temporal integral pe perioada ce face obiectul prezentului dosar, răspunderea sa necesitând a fi raportată la activitatea sa efectivă și la atribuțiile sale de serviciu. În final, s-a mai contestat și cuantumul prejudiciului stabilit.

Inculpata O.M. P. a solicitat admiterea apelului, desființarea sentinței primei instanțe și achitarea în temeiul art. 16 lit. b), c) C.proc.pen., iar sub aspectul laturii civile, s-a solicitat să se dispună ridicarea sechestrului asigurător instituit de organele de urmărire penală în baza art. 163 și urm. C.proc.pen. anterior.

În motivarea căii de atac exercitate în cauză, s-a arătat că, urmare a încetării procesului penal, executarea silită asupra bunurilor sale nu poate fi angajată din cauză că operează prescripția răspunderii civile delictuale, impunându-se astfel ridicarea tuturor măsurilor asigurătorii. S-a considerat de către inculpată că nu a săvârșit fapte din care să rezulte elemente ale unei infracțiuni de neglijență în serviciu, din cauză că nu a procurat acte nelegale, nu a avizat sau aprobat eliberarea unor bilete de tratament unor persoane neîndreptățite și nu a știut și nu avea cum să știe actele de la dosarele de atribuire a biletelor de tratament sunt false sau nelegal obținute, nu s-a stabilit în concret care acte sau fapte în legătură cu care bilete de tratament a săvârșit, care este prejudiciul efectiv cauzat de inculpată prin faptele cu caracter penal săvârșite, în ce perioade au fost săvârșite faptele.

Martorul M. C. I.a solicitat restituirea tuturor cheltuielilor de transport și cazare efectuate. S-a arătat că a fost prezent de două ori în fața instanței, o dată în luna septembrie 2011 și o dată în data de 29.09.2015. Întrucât distanța dintre domiciliul său și Judecătoria Miercurea Ciuc este de 229 km, totalul distanței parcurse este de 916 km (229+229)x 2. În opinia martorului, numărul de kilometri trebuie înmulțit cu 7,5 l/100 km și cu valoarea unui litru de benzină, pentru a se obține suma la care are dreptul. S-a mai precizat că, la prima deplasare, din cauză că ora de prezentare în fața instanței era 8:30, a fost nevoit să se deplaseze cu o zi înainte și să plătească o noapte de cazare la Miercurea Ciuc, menționându-se că s-a depus la dosar factura fiscală și bonul fiscal al unității de cazare.

Analizând apelurile promovate în cauză prin prisma limitelor prevăzute de art. 417, 418 și 420 C.proc.pen., instanța de control judiciar constată următoarele:

Starea de fapt a fost corect reținută de către instanță, pornind de la materialul probator administrat în cauză, sub acest aspect hotărârea atacată neputând comporta niciun fel de critică. S-a arătat contextul general al săvârșirii infracțiunilor de către inculpați, s-a detaliat activitatea infracțională a fiecăruia dintre aceștia cu indicarea concretă a probelor avute în vedere la pronunțarea hotărârii. Totodată, prima instanță a făcut o analiză a apărărilor dezvoltate de fiecare inculpat și a prezentat argumentele care conduc la concluzia netemeiniciei lor. Aceste aspecte nu vor mai fi reluate de către instanța de control judiciar, a cărei demers va fi centrat pe analiza motivelor căilor de atac promovate în cauză.

Cu privire la apelul formulat de inculpatul N. I.

Primul argument invocat de inculpatul N. I. în susținerea căii de atac formulată împotriva sentinței penale nr. 61/29.01.2016 a Judecătoriei Miercurea Ciuc este legat de faptul că nu a avut atribuții privind biletele de tratament, prin fișa postului. Inculpatul a arătat că singura sa atribuție rezultă din pct. 3.3 al Adresei CNPAS nr. 455/PC/2001 și care era de a urmări să nu se depășească numărul biletelor eliberate și implicit cheltuielile planificate de CNPAS, confirmând prin aprobarea sa că fiecare cerere se încadrează în numărul de locuri primite prin repartiție de la CNPAS. S-a mai susținut că cererile erau soluționate de către O.M. fie prin eliberarea biletului (dacă erau îndeplinite condițiile legale inclusiv existența actelor), fie prin neeliberarea biletului (pentru lipsa recomandării medicale).

Cu alte cuvinte, inculpatul susține că singura sa atribuție în acest domeniu era de a efectua calcule matematice simple, anume de a aduna numărul cererilor aprobate și de a le compara cu numărul locurilor disponibile, în timp ce atribuțiile de responsabilitate, referitoare la aprobarea cererilor, reveneau funcționarelor de la baza ierarhiei, anume celor două referente de la Compartimentul gestiune bilete, inculpatele M. C. și O.M.

Această interpretare nu putea fi primită. În Regulamentul de organizare și funcționare a caselor teritoriale de pensii, adoptat prin decizia nr. 312/26.10.2001 a Președintelui CNPAS, în capitolul IV, cu denumirea marginală "Conducerea casei teritoriale de pensii";, primul articol (art. 8) se referă la Directorul general, care conduce întreaga activitate a Casei teritoriale de pensii și o reprezintă în relațiile cu CNPAS și Direcția teritorială de muncă și solidaritate socială și cu alte persoane fizice sau juridice. Între atribuțiile directorului general, prevăzute la art. 9 din aceeași decizie, sunt menționate cele referitoare la asigurarea și responsabilitatea cu privire la crearea condițiilor necesare realizării obiectului de activitate al Casei teritoriale de pensii, în limitele de competență acordate de CNPAS și cu respectarea prevederilor legale, organizarea și coordonarea activității instituției în vederea aplicării legilor, ordonanțelor și hotărârilor de guvern, ordinelor MMSS, deciziilor Președintelui CNPAS și a normelor metodologice care reglementează îndeplinirea prevederilor acestora și angajarea, prin semnătură, a instituției în relațiile cu terții, în limitele competențelor acordate.

Potrivit art. 3.3 din Normele și criteriile în baza cărora se acordă biletele de tratament pentru tratamentul balnear al asiguraților aprobate în conformitate cu prevederile art. 109 și 117 din Legea nr. 19/2000 de către Președintele CNPAS (adresa nr. 455/PC/10.04.2001), "conducerea casei județene de pensii aprobă cererile care pot fi soluționate în limita repartiției locurilor primite";. Aprobarea cererii de bilete de tratament angajează instituția, conferind drepturi beneficiarului și dă naștere unei cheltuieli bugetare, anume aceea de a suporta contravaloarea biletului de tratament din bugetul asigurărilor sociale de stat. De aceea, așa cum bine a sesizat și prima instanță, aprobarea implică în primul rând cerificarea îndeplinirii tuturor condițiilor legale (de fond - calitatea de asigurat sau pensionar, achitarea contribuțiilor datorată asigurărilor sociale de stat și cuantumul veniturilor și de formă - completarea cererii și anexarea tuturor documentelor justificative) de către beneficiar. Cea de-a doua condiție, anume ca numărul de înregistrare al cererii să se încadreze în limita locurilor repartizate este subsecventă și subsidiară primei. Prin urmare, nu se putea argumenta în mod valabil că atribuția organului de conducere se limita la verificarea condiției subsidiare, în timp ce condiția principală era lăsată în sarcina subordonaților de la baza ierarhiei funcționale. De altfel, verificând fișa postului referentului de la compartimentul gestiune bilete, se observă faptul că, printre atribuții, acesta primește biletele de tratament transmise de C.N.P.A.S., verifică biletele de tratament în corespondență cu notele de predare emise de C.N.P.A.S., înregistrează biletele primite în registrul de evidență a biletelor de tratament, primește și înregistrează cererile pentru solicitările de bilete, încasează și eliberează biletele de tratament pe baza actelor și documentelor solicitantului, conform Normelor metodologice și prevederilor C.N.P.A.S. și Regulamentului operațiunilor de casă al CJP. Conform DEX online, "eliberare"; este sinonim și cu "predare";, iar "a elibera"; înseamnă, între altele "a da cuiva la cerere un act, un document, a preda o marfă";.

În concluzie, nu inculpatele O. M. P. și M. C. aprobau cererile de bilete de tratament, ci inculpatul N. I., în calitate de director executiv al Casei județene de pensii Suceava.

Un alt argument invocat de către inculpatul N.I. a fost acela că nu a cunoscut lipsa recomandărilor medicale până la constatarea din procesul-verbal al CNPAS nr. 15419/19.06.2003 și nici nu a cunoscut faptul că cele 1570 de recomandări medicale constatate lipsă au fost înlocuite de inculpatele O. și M.

Nici acest argument nu subzistă. Inculpatul N. I. nu numai că a cunoscut neregulile în ceea ce privește procedura biletelor de tratament, dar a și determinat, cu știință‚ pe cele două inculpate, M. C. și O. M., referente la Compartimentul gestiune bilete, să încalce prevederile legale, prevalându-se de calitatea sa de superior ierarhic.

Instanța de control judiciar a observat faptul că inculpata O. M., în declarațiile date în fața organelor de urmărire penală, chiar dacă au fost luate la intervale mari de timp, prezintă aceeași versiune a întâmplărilor. Astfel, în declarația din data de 2.05.2007 (fila 366 vol. II d.u.p.) inculpata O. M. a susținut faptul că, în cazul cererilor depuse de L. G., ea îi atrăgea atenția lui L. G. pentru lipsa actelor respective, iar acesta se deplasa la directorul N., inculpata primind ordin să dea drumul la biletele respective. Similar, la data de 21.01.2008 menționează că L. G. îi aducea un număr destul de mare de cereri bilete în perioada apropiată plecării beneficiarilor în stațiune. Inculpata era sunată sau chemată la numitul N. I. și i se spunea să elibereze bilete de tratament pentru persoanele din cereri.

În depoziția din data de 5.11.2008 (fila 376 vol. II d.u.p.) referitor la cererile care nu au aprobare, inculpata O. M. a arătat că numita M. C. îi înmâna cereri care erau vizate dar printre ele se aflau și cereri nevizate iar, nefiind atribuția sa de verificare a tuturor aspectelor referitoare la cereri și documentele anexate, ea elibera bilete de tratament atât pentru cererile vizate cât și pentru cele nevizate. Totodată, erau cazuri în care era chemată în biroul

directorului N. I. și i se înmânau mai multe cereri aduse de către L. G., care de asemenea nu erau vizate și i se dădea dispoziție de către directorul N. I. să elibereze bilete pentru acele cereri și să le înmâneze lui L. G.

Aceste declarații se coroborează cu restul materialului probator administrat în cauză. Martorul L. G., în declarația din data de 20.10.2006 (filele 3-6 vol. V d.u.p.) recunoaște că depunea cereri în numele beneficiarilor și ridica biletele, însă precizează că depunea documentația la biroul eliberare bilete după ce în prealabil le aviza directorul N. I.

Cu privire la situația în care viza directorului Neagu Ionel era pusă pe cereri la o dată ulterioară celei în care el ridica biletele, L. G. a arătat că acest lucru se datora faptului că primea cereri neridicate din rezerva casei, venea suplimentarea în ziua ridicării biletelor, directorul era plecat sau ocupat și dădea dispoziții telefonice salariaților care lucrau la gestiune bilete să-i dea biletele chiar și fără avizarea cererii și probabil aviza ulterior. O depoziție similară este făcută de martor și la data de 2.02.2007 (fila 8-9 vol. V d.u.p.). În faza de urmărire penală, în cuprinsul declarațiilor olografe, acest martor își recunoaște cu dezinvoltură și propria activitate infracțională, declarând că, dacă a dat bilete și altor categorii de persoane decât titularii, așa cum a declarat anterior, acest aspect fiind de notorietate, niciodată nu a solicitat sau primit de la acestea sume de bani sau alte bunuri sau foloase. (declarația olografă din data de 20.10.2006 filele 5-6 vol. V d.u.p. și declarație olografă din data de 2.02.2007, fila 8-9 vol. V d.u.p.)

Martorul F. P., în declarația din data de 5.11.2008 atestă faptul că era de față în biroul lui N. când L. a venit cu cererile, iar N. i-a dat telefon lui O. M. spunându-i să elibereze bilete pentru cererile cu care venea L..

În ceea ce privește modul de operare al inculpatului N. I. V., semnificativă este și declarația martorei T. T., care a înlocuit-o pe O. M. la Compartimentul gestiune bilete. În data de 10.05.2005 (filele 1-2 vol. VI d.u.p.) aceasta arată că a fost mutată la compartimentul bilete tratament în iulie 2003. Martora menționează că, în timpul când a lucrat la acel compartiment, s-a întâmplat și ca cererile să nu fie semnate și atunci d-l N. V. îi dădea telefon și îi spunea să elibereze aceste bilete pentru că el le va semna ulterior. Totodată martora a mai precizat că au fost cazuri în care cererile erau deja semnate la semnătura de primire a titularului cu o semnătură indescifrabilă (ex. pag 116 vol. I) și atunci când ridica biletul, îl punea și pe cel ce ridică, d-l L., să semneze de primire, astfel încât apar două semnături de primire. Fiind audiată în fața instanței de judecată la data de 29.09.2015 (fila 561 vol. IV al Judecătoriei Gheorgheni), martora atestă faptul că "Ceea ce cuprinde declarația mea din anul 2005 aflată in dosarul de urmărire penală corespunde adevărului. (…) Nu mai țin minte dacă s-a întâmplat ca cererile de bilete să nu fie semnate și ca inculpatul N. să îmi fi dat telefon și să îmi fi spus să eliberez acele bilete pentru că le va semna ulterior."; Dificultatea de reamintire a unor detalii de către martoră poate fi cauzată de faptul că audierea în fața instanței a avut loc după 10 ani de la momentul depoziției din fața organelor de urmărire penală și la aproximativ 12 ani de la data săvârșirii faptelor cercetate în prezenta cauză. În final, la întrebarea apărătorului inculpatului N. "Dacă a primit de la inculpatul N. vreo dispoziție nelegală?"; martora a răspuns "Dup ă ce am fost angajată nu am primit nici un ordin nelegal de la inculpatul N.";, fără ca instanța să ceară precizări suplimentare în legătură cu semnificația unui ordin nelegal, în opinia martorei și dacă procedura de aprobare a cererilor ulterioară eliberării biletelor de către inculpatul N. era una legală în concepția martorei. De altfel, această din urmă afirmație cu caracter general nu este de natură să invalideze declarația dată de martoră din faza de urmărire penală din cauză că în fața instanței a susținut ferm caracterul adevărat al susținerilor făcute în fața organelor de urmărire penală.

Mobilul activității infracționale a inculpatului N. I. este relevat în declarația martorului L. G. din data de 10.03.2009 (fila 9 verso vol. V d.u.p.) "De multe ori N. I. îmi cererea să cedez o serie de locuri din repartiția sindicatului, locuri de care acesta dispunea personal, spunând că are anumite obligații. Aceste cereri erau de regulă în timpul sezonului și pentru stațiunile cele mai căutate și în schimb îmi dădea locuri în alte stațiuni.";

În legătură cu activitatea de procurare ulterioară a recomandărilor medicale contrafăcute, L. G. mai relatează (filele 3-6 vol. V d.u.p. declarație din data de 20.10.2006) că după finalizarea controlului de audit de la casa județeană de pensii Suceava în anul 2003 a fost rugat de directorul N. I. să-l ajute să procure adeverințe medicale sau recomandări medicale pe numele unor persoane care nu aveau aceste acte anexate la cereri întrucât este pus în situația de a imputa contravaloarea biletelor la persoanele de la biroul de primire și eliberare bilete. Martorul s-a consultat cu mai multe cunoștințe din domeniul sanitar și a fost informat că recomandările nu sunt înseriate și nu au un regim special. A confirmat directorului N. că poate să-l ajute. A primit de la el niște tabele pe zone care conțineau numele și prenumele beneficiarilor și date de stare civilă și nu-și amintește exact dacă era și stațiunea. Martorul a apelat la niște cunoștințe, respectiv dr. D. M., M.L., asistenta N. B., as. M. L.pe care le-a rugat să îl ajute în obținerea acestor recomandări pe numele persoanelor specificate în tabelul dat de directorul N. Toate recomandările obținute au fost date de către el directorului N. I. iar când acesta lipsea le-a lăsat la O. M. care se ocupa de aceste bilete. Depoziții similare prezintă martorul și în data de 20.10.2006 (filele 5-6 vol. V d.u.p.) și 2.02.2007 (fila 9 vol. V d.u.p.). La data de 10.03.2009 (fila 9 verso vol. V d.u.p.) martorul reamintește expres faptul că "Referitor la procurarea recomandărilor medicale arăt că N. I. a cunoscut faptul că acestea urmau să fie reconstituite și că în acest sens trebuia să apelez la cadre medicale din sindicat.";

Cu ocazia audierii din fața instanței la termenul din data de 29.09.2015 (fila 568 vol. V d.u.p.) L. G., după ce susține că își menține declarațiile date în cursul urmăririi penale, menționează că, alături de N. I., i-au mai solicitat să procure recomandări medicale și F. P., M. V., O. M. și P. N. A mai arătat că el a trimis întotdeauna la casa de pensii dosare complete și că cererile de bilete au fost refuzate la O. M., până nu era recomandarea medicală ea nu elibera biletul. Totodată pretinde că nu a dat niciodată lui N.I. recomandări medicale și că anterior prezentării în fața instanței a fost contactat de inculpata O. M. printr-un nepot de al ei și de martorul F. P., solicitându-i-se să-și schimbe declarația dată în cursul urmăririi penale în sensul de a o ajuta pe O. M.

Aceste susțineri din fața instanței au un caracter vădit mincinos și au fost înlăturate de către instanța de control judiciar. În primul rând, s-a constatat că, după ce în cursul urmăririi penale, martorul L. G. prezintă în detaliu și în mod aproape identic modul în care inculpatul N. a solicitat procurarea recomandărilor medicale, contactarea cadrelor medicale, punerea la dispoziție a tabelelor de către inculpatul N. și remiterea recomandărilor medicale contrafăcute, în faza de judecată, brusc, martorul se contrazice, fără a putea da instanței altă explicație decât "am greșit când am declarat astfel."; Totodată, mai menționează că alături de inculpatul N. I., a fost instigat și de inculpații O. M., M. C., P. N. și martorul F. P., deși în cursul urmăririi penale, în niciuna din declarațiile date, nu a pomenit nimic despre o astfel de cerere formulată de aceste persoane. De asemenea, în faza de urmărire penală inculpatul își recunoaște în mod repetat cu nonșalanță propria activitate infracțională legată de procurarea de bilete pentru alte categorii de persoane decât titularii, primirea de bilete fără ca cererile să fie măcar aprobate, cu complicitatea inculpatului N., astfel încât nu mai poate susține în mod valabil după 12 ani că a avut o conduită ireproșabilă, depunând la Casa județeană de pensii dosare complete.

Nici susținerea martorului în sensul că ar fi fost contactat de inculpata O. M. printr-un nepot de al ei și de martorul F.P., solicitându-i-se să-și schimbe declarația dată în cursul urmăririi penale în sensul de a o ajuta pe O.M. nu poate corespunde adevărului. În condițiile în care declarațiile date de L. G. în cursul urmăririi penale erau favorabile inculpatei O.M., era ilogic ca aceasta să încerce să-l determine pe martor să le schimbe. Totodată, din datele dosarului, nu rezultă nici măcar o legătură între martorul F. P. și O.M., pentru ca primul să intervină pe lângă martor în favoarea inculpatei.

Instanța de control judiciar a luat în considerare declarațiile martorului L.G. din faza de urmărire penală, întrucât acestea se coroborează cu restul materialului probator, detaliat în cele ce urmează.

Raportul de constatare tehnico-științifică nr. 79335 din data de 16.01.2006 (filele 22-35 vol. V d.u.p.) concluzionează faptul că scrisul de pe biletele de tratament emis pe numele D. E. și Ț. E.au fost executate de numitul L. G. Impresiunile parafelor aplicate pe cele două bilete de tratament au fost create cu parafa cu inscripțiile "Dr. D. C. A. Șef secție O.R.L. cod 248265";, deținută de medicul D. C. A. Semnătura de pe cele două bilete de tratament nu a fost executate de medicul D.C. A.

În declarația dată (filele 160-161 vol. V d.u.p.), martora N.B. precizează faptul că lucra în cadrul Spitalului județean "Sf. Ioan cel Nou"; din Suceava, secția ORL în calitate de asistent medical principal din anul 1994. În cadrul acestei secții lucra cu dr. D. C., medic șef secție, dr. G. R. În cursul anului 2003 în mai multe tranșe a fost rugată de d-nul L. G., președintele U.T. CNSLR -FRĂȚIA SUCEAVA să-i fac rost de mai multe bilete de trimitere pentru tratamente. În acest sens acesta îi dădea de fiecare dată o listă cu numele prenumele și adresa persoanei pentru care trebuiau biletele de tratament, după care ea completa biletele. Biletele de trimitere în alb se aflau în sala de tratament pe masă iar parafa șefului de secție C.D. se afla la acesta, dar dacă o cereai îți dădea întrucât trebuiau parafate și alte documente medicale: condici de medicamente, rețete, etc.. Astfel, martora a completat mai multe bilete de trimitere cu datele personale ale persoanelor în conformitate cu listat dată de d-nul L. aplicând parafa medicului dr. C. D. iar peste aceasta semnătura indescifrabilă. După completarea biletelor, era sunată de L. G. care venea la spital și intra în posesia biletelor de trimitere. Martora a mai precizat că organele de poliție i-au prezentat și alte bilete de trimitere cu parafa medicului dr. C. D. despre care a arătat că nu au fost întocmite și semnat de ea. Conform martorei, nu a dat bilete de trimitere în alb deoarece i-a fost teamă că o să treacă alt diagnostic decât cele din sfera ORL.

Martora P. L. (fostă M. L.), medic de familie la dispensarul Albești susține (filele 230-232 vol. V d.u.p.) că, în cursul anului 2003 sau 2004 d-nul L. a luat legătura telefonic cu ea și a rugat-o să elibereze câteva adeverințe pentru niște persoane ce ridicaseră deja biletele pentru stațiune și care aveau dosarele incomplete. Fiind vorba doar de 5-10 persoane a fost de acord să îl ajute. S-au întâlnit în fața blocului și L. G. i-a dat o listă cu numele persoanelor toate în vârstă, deci martora nu și-a pus nici un semn de întrebare, lista pe care martora a luat-o urmând să facă adeverințele la serviciu deoarece nu avea formulare acasă. S-au înțeles în zilele următoare și i-a dat adeverințele sau biletele de trimitere (nu își amintește exact ce au fost). Aceste persoane pentru care a eliberat adeverințe nu au fost consultate și nu erau toate din teritoriul arondat dispensarului Albești. După o anumită perioadă de timp a fost sunată din nou de L. G. care a rugat-o să îl mai ajute cu niște adeverințe deoarece avusese loc un control și li se dăduse un termen pentru a completa dosarele. A doua oară s-a prezentat cu o listă și a rugat-o să facă câteva adeverințe persoanelor care nu aveau adeverințele și care erau notate pe acea listă după care martora i-a înapoiat adeverințele și lista. Martora a mai recunoscut că a eliberat și bilete de trimitere. La o perioadă de timp, L. G. a mai sunat cu o listă, iar martora a eliberat adeverințele sau bilete de trimitere pentru câteva din persoanele de pe acea listă ce aveau dosarul incomplet și i-a înapoiat lista. În total au fost în jur de 50 de adeverințe și bilete de trimitere ce au fost găsite după control ce sunt eliberate cu parafa și semnătura martorei. După eliberarea acelor bilete și adeverințe domnul Leuștean i-a spus martorei că dacă are nevoie sa o ajute cu Casa să apeleze la dumnealui sau dacă va avea nevoie de un bilet la mare sau la munte să ia legătura cu dumnealui.

Raportul de constatare nr. 110.470 din data de 24.03.2006 concluzionează faptul că scrisul de pe 8 bilete de trimitere la tratament (anexa 9) îndosariate în vol. III și o adeverință îndosariată în volumul IV și de pe 2 bilete de trimitere la tratament a fost executat de către numita M. L.

Impresiunile parafei aplicate pe cele 10 bilete de trimitere la tratament și pe cele 6 adeverințe medicale au fost create cu parafa deținută de medicule M.L.

Semnăturile din dreptul mențiunilor "Semnătura și parafa medicului"; de pe cele 10 bilete de trimitere la tratament și 6 adeverințe medicale au fost executate de numita M.L. (filele 246-258 vol. V d.u.p.)

Martora M. L. C., asistent medical în cadrul Spitalului Gura Humorului precizează (filele 259-261 vol. V d.u.p.) faptul că, la un moment dat, L. G. a venit la ea cu mai multe imprimate de bilete de trimitere și adeverințe medicale ce erau ștampilate cu ștampila spitalului parafate cu parafa dr. M. D.și i-a spus că că le are de la dr. M., totodată rugându-o să le completeze pentru o serie de persoane ale căror nume îi era dat pe o listă. L-a întrebat pe L. G. ce are nevoie de acele bilete de trimitere iar el i-a spus că a omis să le atașeze la dosarul necesar în vederea obținerii biletelor de tratament. În baza acelei liste a completat o serie de bilete de tratament și adeverințe medicale, nu mai reține exact numărul lor. L. G. i-a explicat că sunt bătrâni bolnavi și necăjiți care nu au mai apucat să ajungă la medic pentru obținerea unui bilet de tratament și aceștia sunt deja în stațiune.

Raportul de constatare tehnic-științifică nr. 110.471 din data de 21.01.2006 a concluzionat între altele că scrisul de pe 14 bilete de tratament (se specifică care) a fost executat de către numita M.L. C. (filele 290-308 vol. V d.u.p.)

Fiind audiate în fața instanței, martorele M.(P.) L. (termenul din data de 29.09.2015, fila 493 vol. IV dosar Judecătorie Miercurea Ciuc), M.L. C. (termenul din data de 29.09.2015, fila 563 vol. IV dosar Judecătorie Miercurea Ciuc) și N. (C.) B. (termenul din data de 9.11.2015, fila 654 vol. IV Judecătorie Miercurea Ciuc) au prezentat depoziții similare celor din faza de urmărire penală.

În cadrul dezvoltării motivelor de apel, inculpatul N. I. se mai prevalează de declarația soției sale din cursul judecății (termenul din data de 14.12.2015, filele 737-738 vol. IV dosar Judecătorie Miercurea Ciuc) în care aceasta susține că a procurat adeverințele medicale la solicitarea inculpatei M. C. și că soțul său nu a știut nimic despre acest lucru.

Verificând actele și lucrările dosarului, instanța de control judiciar constată că, în cursul urmăririi penale (filele 78-79 vol. V d.u.p.), martora N. L. V. nu recunoaște că nici că a purtat vreo discuție cu dr. C. sau cu dr. G. privind eliberarea unor recomandări medicale și nici că a completat vreo adeverință medicală respectiv recomandare cu ștampilele doctorilor respectivi.

Raportul de constatare tehnico-științifică nr. 79.411 din data de 27.01.2006 concluzionează că scrisul de pe un număr de 25 de adeverințe medicale îndosariate în volumul I al dosarului la filele 83, 84, 145-157, 159-168 a fost executat de către numita N. L. (filele 99-108 vol. V d.u.p.)

Similar, raport de constatare tehnico-științifică nr. 110.472 din data de 5.10.2005 concluzionează, între altele, că scrisul de pe un număr de 238 bilete de trimitere la tratament (se indică filele unde se află fiecare) a fost executat de către numita N. L. (filele 129-158 vol. V d.u.p.)

Se mai constată că, în fața instanței, martora recunoaște că nu era în relații apropiate cu inculpata M. C. și că nu erau prietene. În aceste condiții, era ilogic ca inculpata M., care, conform martorei, ar fi încercat să ascundă activitatea de procurare ulterioară a adeverințelor medicale de superiorul ierarhic, inculpatul N. I., pentru a nu fi dată afară, să apeleze tocmai la soția acestuia, care era inginer chimist și lucra la Agenția Mediului Suceava (deci nici măcar nu era cadru medical) și cu care nici măcar nu era în relații apropiate. Se mai constată că martora nici măcar nu a reușit să prezinte un motiv plauzibil pentru care ar fi săvârșit infracțiuni de fals în înscrisuri sub semnătură privată pentru a ajuta o persoană care nici măcar nu era una apropiată.

Toate aceste elemente, coroborate cu restul materialului probator administrat în cauză, astfel cum a fost detaliat anterior, demonstrează caracterul mincinos al depoziției martorei N.L. atât în faza de urmărire penală cât și în faza de judecată.

Argumentele care combat apărările inculpatului N. I. în ceea ce privește colaborarea dintre CNSLR Frăția și Casa Județeană de Pensii Suceava au fost expuse în cuprinsul sentinței penale atacate și nu vor fi reluate de către instanța de control judiciar. În orice caz, aspectele legate de legalitatea împuternicirii martorului L. G. cu privire la ridicarea biletelor de tratament în numele titularilor este lipsită de relevanță din moment ce s-a demonstrat dincolo de orice dubiu rezonabil că inculpatul N. I. a dat ordine subordonaților să elibereze aceste bilete fără îndeplinirea condițiilor de fond și formă pentru eligibilitate.

Față de toate aceste aspecte, era justă concluzia primei instanțe în sensul că inculpatul N. I., în calitate de director executiv al Casei Județene de Pensii Suceava, cu știință, și-a îndeplinit în mod defectuos atribuțiile de serviciu, încălcând prevederile art. 117 al. 5 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, iar prin aceasta a cauzat o pagubă în patrimoniul Casei Județene de Pensii Suceava, faptă ce întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de abuz în serviciu, prevăzută și pedepsită de art. 297 C.pen. cu aplic. art. 35 al. 1 C.pen. și art. 5 C.pen..

În cadrul dezbaterilor pe fondul cauzei, inculpatul N. I., prin apărător, a susținut aplicabilitatea Deciziei Curții Constituționale nr. 405/15.06.2016 susținând că a încălcat doar prevederile Normele și criteriile în baza cărora se acordă biletele de tratament pentru tratamentul balnear al asiguraților aprobate în conformitate cu prevederile art. 109 și 117 din Legea nr. 19/2000 de către Președintele CNPAS (adresa nr. 455/PC/10.04.2001), astfel că fapta imputată nu este prevăzută de legea penală, putând atrage eventual sancțiuni de altă natură.

Argumentul este nefondat nu poate fi primit de către instanța de control judiciar. Adresa nr. 455/PC/10.04.2001 emisă de Președintele CNPAS este un act administrativ normativ, raportat la prevederile art. 2 lit. c) din Legea nr. 554/2004 republicată, actul fiind emis în temeiul art. 117 al. 5 din Legea pensiilor nr. 19/2000 în vedere stabilirii categoriilor de persoane care beneficiază gratuit sau cu preț redus de bilete de tratament și a procedurii de eliberare a unor astfel de bilete, fiind în mod evident generate efecte juridice prin conținutul reglementării.

Din punct de vedere al tehnicii legislative, Adresa nr. 455/PC/10.04.2001 emisă de Președintele CNPAS este o normă de trimitere, în sensul art. 16 al. 1 din Legea nr. 24/2000 republicată. Încălcând dispozițiilor normei completatoare, privind criteriile de acordare a biletelor de tratament, inculpatul N. I. a încălcat și dispozițiile normei incomplete, care este art. 117 al. 5 din Legea nr. 19/2000.

De altfel, inculpații N. I., P. N., M. V. C. și O. M. P. au atacat Adresa nr. 455/PC/10.04.2001 emisă de Președintele CNPAS în fața Curții de Apel Târgu Mureș - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal. Prin sentința civilă nr. 325/26.09.2013 pronunțată de Curtea de Apel Târgu Mureș în dosarul nr. 189/43/2013, modificată și definitivă prin decizia civilă nr. 3252/16.09.2014 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal s-a respins ca nefondată excepția de nelegalitate a acestui act normativ, invocată de inculpații din prezenta cauză.

Fiind sesizați numai cu apelul inculpatului N. I., principiul neagravării situației în propria cale de atac, prevăzut de art. 418 C.proc.pen. împiedică instanța de control judiciar să reformeze hotărârea atacată în sensul reindividualizării pedepsei aplicate pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu, prevăzută și pedepsită de art. 297 C.pen..

În privința infracțiunilor de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prevăzută și pedepsită de art. 322 C.pen., uz de fals, prevăzută și pedepsită de art. 323 C.pen., instigare la fals material în înscrisuri oficiale, prevăzută și pedepsită de art. 47 C.pen. rap. la art. 320 C.pen., în mod corect s-a constatat incidența cazului de împiedicare a punerii în mișcare a acțiunii penale prevăzut la art. 16 lit. f) C.proc.pen..

Referitor la latura civilă a cauzei, s-a invocat de către inculpat faptul că nu ar avea calitate procesuală Casa Județeană de Pensii Suceava întrucât C.N.P.P. (fostul CNPAS) este singurul administrator legal al bugetului asigurărilor sociale de stat, din contul căruia au încasat agenții economici sumele ce constituie prejudiciu, prin decontarea conștient nelegală a biletelor. Inculpatul reamintește că, prin adresa nr. G2103/16.12.2015, CNPP a comunicat că nu s-a înregistrat nici un prejudiciu cu privire la fapta inculpaților și că nu se constituie parte civilă. În opinia inculpatului, constituirea de parte civilă a Casei Județene de Pensii Suceava este abuzivă și că adresa nr. 28833/24.09.2015 prin care această unitate a comunicat că nu s-a recuperat nimic din prejudiciu este un fals intelectual din cauză că încă din 2004 era recuperată o sumă importantă. S-a mai susținut că raportul de expertiză judiciară nu este un document contabil pentru Casa Județeană de Pensii Suceava, astfel încât această parte nu putea formula pretenții până la concurența acestei sume. S-a mai reamintit și procesul-verbal de control nr. 13444/10.03.2007 al CNPAS în care se menționează expres că suma de 815.078 lei reprezentând contravaloarea celor 1570 bilete eliberate fără recomandare medicală nu constituie prejudiciu cert, iar dacă ulterior CNPAS va stabili caracterul său cert, atunci se va constitui parte civilă în proces și ulterior nu a făcut-o întrucât nu există prejudiciu.

Analizând susținerile inculpatului prin prisma materialului probator aflat la dosarul cauzei, instanța de control judiciar constată că, prin adresa nr. 2881/28.10.2009 (fila 88 din dosarul Judecătoriei Suceava) semnată de președintele acestei instituții și de directorul general, se explică și se justifică de către CNPAS, rațiunile pentru care calitatea de parte civilă în cauză o poate avea numai Casa Județeană de Pensii și nu CNPAS. S-a menționat că, în urma controlului realizat de Direcția Audit Intern și Control din cadrul CNPAS la nivelul CJP Suceava s-a constatat, prin procesul-verbal de control nr. 15419/19.06.2003 că au fost emise un număr de 1580 bilete de tratament, fără respectarea normelor de emitere, fiind calculat un prejudiciu de 8.150.786.277 ROL. Astfel, în vederea recuperării prejudiciului s-a stabilit măsura înregistrării în contabilitatea Casei Județene de Pensii Suceava și emiterea deciziilor de debit, cu posibilitatea diminuării acestuia în măsura în care beneficiarii prezintă adeverința medicală care a lipsit la data emiterii biletului. Însă măsura emiterii deciziilor de debit nu a fost respectată, funcționarii CJP ce aveau astfel de atribuțiuni raportând că au fost găsite recomandările medicale ce lipseau la data emiterii biletului, procedând în mod nelegal la stornarea din contabilitate a debitului.

Mai mult, la controlul efectuat de Camera de Conturi Suceava s-a dispus prin nota contabilă nr. 259/30.09.2004 reînregistrarea în contabilitatea CJP Suceava a prejudiciului de 8.150.786.277 lei întrucât acesta a fost radiat fără documente justificative. Prin urmare, întrucât CJP Suceava avea obligația de a reînregistra debitul mai sus menționat în contabilitate, CNPAS a apreciat că doar această instituție urmează a se constitui parte civilă în dosarul penal aflat pe rolul Judecătoriei Suceava.

Conform conducerii CNPAS, prin adresa nr. 5048/2.10.2009 emisă de Direcția Execuție Bugetară din cadrul CNPAS s-a comunicat faptul că în evidența contabilă a instituției pe care o conduc nu figurează nici un debit înregistrat privind decontarea contravalorii biletelor de tratament balnear, eliberate cu încălcarea dispozițiilor legale de către CJP Suceava în perioada 2002-2003. Față de cele prezentate mai sus, conducerea CNPAS a învederat instanței că instituția care urmează să se constituie parte civilă în dosarul aflat pe rolul Judecătoriei Suceava este Casa Județeană de Pensii Suceava.

Potrivit art. 24 C.proc.pen. din 1969 (în vigoare la data sesizării instanței), persoana care a suferit prin fapta penală o vătămare fizică, morală sau materială, dacă participă la procesul penal, se numește parte vătămată. Persoana vătămată care exercită acțiunea civilă în cadrul procesului penal se numește parte civilă.

Întrucât prin fapta produsă de inculpații N. I. V., P. N., O. M. P. și M. C. a fost produs un prejudiciu cu privire la care CNPAS a dispus înregistrarea în integralitate în contabilitatea CJP Suceava, dreptul la reparație se naște în patrimoniul acestei din urmă instituții, care a dobândit calitatea de parte civilă în cadrul prezentului proces penal.

Inculpatul N. I. a depus mai multe adrese, cu mult ulterioare faptelor cercetate în prezenta cauză și după declanșarea procesului penal (27725/5.10.2007, 1611/27.06.2007, ) semnate de directorul Direcției Juridice din cadrul CNPAS, G.D. R.. Instanța de control judiciar constată, în primul rând că aceste adrese au fost adresate inculpatului N. I. personal și nu în calitate de director al Casei Județene de Pensii, sau acestei din urmă instituții. Se mai constată că adresele reprezintă puncte de vedere exprimate de semnatar, fără relevanță în cadrul procesului penal. În adresa nr. 1611/27.06.2007, această persoană consideră că o declarație dată pe proprie răspundere de către un pensionar care susține că nu ar fi primit sau nu ar fi valorificat personal un biletul de tratament nu poate constitui un temei de natură să conducă la concluzia că s-a creat un prejudiciu, întrucât în practica și literatura de specialitate s-a stabilit întotdeauna că prejudiciu trebuie să fie cert. Aceeași persoană este de părere că eventualul prejudiciu ar trebui să fie recuperat de la unitatea de tratament balnear care nu a respectat clauza din contractul din contractul încheiat cu CNPAS de a nu primi la cazare și tratament altă persoană.

S-au constatat în primul rând opiniile juridice exprimate de către persoana menționată nu au fost însușite nici măcar de către CNPAS care nu a anulat debitul imputat CJP Suceava, debit înscris în contabilitatea acesteia. Pe de altă parte, în urma controlului efectuat de către auditorii din cadrul CNPAS la CJP Suceava s-au descoperit multiple nereguli legate de acordarea biletelor de tratament fără îndeplinirea condițiilor legale, independent de persoana care a folosit sau nu acel bilet. Prin urmare, în situația în care o persoană care nu îndeplinea condițiile legale (nu avea recomandare medicală, nu avea calitatea de beneficiar, nu a depus documentația completă) a primit un bilet de tratament și apoi acea persoană s-a deplasat în stațiune, prejudiciul în dauna bugetului de stat s-a produs, deși nu a existat o încălcare a prevederilor contractuale de către prestatorul de servicii din stațiune, care a primit la tratament titularul biletului. Ca urmare a neregulilor în procedura de aprobare și eliberare a biletelor s-a stabilit de către auditori cuantumul prejudiciului cauzat bugetului de stat, prejudiciu care a fost imputat CJP Suceava și care nu a fost anulat, în ciuda multiplelor încercări ale inculpatului N. I. V. Decizia de imputare fiind valabilă, prejudiciul continuă să subziste în patrimoniul CJP Suceava și dă naștere la dreptul la reparație din partea persoanelor responsabile de producerea lui.

Totodată, aceste puncte de vedere exprimate sunt în vădită contradicție cu raportul de control intermediar întocmit de Curtea de Conturi a României - Camera de conturi Suceava la data de 30.09.2004 (filele 5-24 vol. VIII d.u.p.). În cadrul verificării, comisarii de conturi au constatat faptul că, pentru debitul contestat și înregistrat cu nota contabilă nr. 103/19.06.2003, nu au fost emise decizii de recuperare a debitelor în sumă totală de 8.150.786.277 ROL, pe numele pensionarilor care au fost nominalizați ca beneficiari de bilete de tratament fără a prezenta recomandarea medicală pentru tratamentul balnear

Cu nota contabilă nr. 191/30.09.2003 a fost stornat debitul în sumă de 8.150.786.277 ROL înregistrat ca urmare a încheierii procesului-verbal nr. 15419/19.06.2003. Stornarea s-a făcut pe baza referatului întocmit de referenta O. M. P., înregistrat sub nr. 18487/29.09.2003 în care se arată că au fost identificate un număr de 1488 de recomandări medicale din cele 1580, care au făcut obiectul controlului și al înregistrării debitului, precum și alte 92 recomandări de la pensionarii care le-au solicitat pentru a fi xerocopiate și care nu au mai adus copiile xerox ale acestora. Recomandările medicale identificate și recuperate de referenta O. M., pe baza cărora s-a stornat din evidența contabilă suma de 8.150.786.277 ROL nu sunt anexate referatului și nici la dosarele ce cuprind alte documente privind eliberarea biletelor (cerere, cupon de pensie…) care sunt nominalizate în anexele 24-39 la procesul-verbal nr. 15419/19.06.2003.

În cadrul explicațiilor scrise date, inculpatul P. N. arată faptul că "Conform referatului domnișoarei O. M. reiese faptul că toate documentele au existat și s-au predat spre verificare, debitul total de 8.150 mil. lei nu se justifică a fi înregistrat în contabilitate deoarece nu avea suport analitic în DECIZII de stabilire debite conform Legii contabilității.";

Organele din cadrul Curții de Conturi au menționat faptul că explicațiile scrise nu sunt în măsură să justifice stornarea din evidența contabilă a sumei de 8.150.786.277 ROL deoarece debitul s-a înregistrat în evidența contabilă pe baza unui act de control încheiat de organele de control ale Casei Naționale de Pensii, act semnat bilateral și care a fost însușit de Casa Județeană de Pensii Suceava prin reprezentanții săi legali. În anexele 24-39 la actul de control sunt nominalizate persoanele care au beneficiar de bilete de tratament fără a prezenta recomandare medicală, debitul total având componența analitică. În vederea recuperării debitului, se impunea emiterea de decizii în vederea recuperării prejudiciului de la persoanele prevăzute în anexele 24-29 la 14519/19.06.2003. Stornarea a fost propusă de domnul P. N. și s-a efectuat la data de 30.09.2003 fără verificarea prealabilă a auditorului dispusă de ordonatorul terțiar de credite.

Cu nota contabilă nr. 259/30.09.2004 a fost înregistrată în contabilitate repunerea debitului în sumă de 8.150.786.277 ROL, urmând ca la finele cercetărilor efectuate de organele de control ale Parchetului Național Anticorupție și ale Inspectoratului Județean de Poliție să se stabilească dacă se confirmă existența unui prejudiciu și persoanele răspunzătoare de producerea lui.

Sumele reprezentând prejudiciul calculat pe diferitele categorii de situații (persoane care nu au depus recomandarea medicală, bilete duble, etc.) au fost stabilite prin raportul de expertiză contabilă întocmit în cauză. Legalitatea administrării acestui mijloc de probă a fost analizată în procedura de cameră preliminară și prin urmare nu mai poate fi repusă în discuție în cadrul căii de atac.

În ceea ce privește sumele adunate de expert pentru a forma prejudiciul final constatat, anume 1.193.690 ROL, instanța de control judiciar constată unele deficiențe. Astfel, în calculul prejudiciului a fost inclusă și contravaloarea celor 234 de bilete care la rubrica de primire conțin mai multe semnături. Această listă, denumită de expert "Lista L."; cuprinde bilete emise în perioada iulie -noiembrie 2003, care excede perioadei infracționale analizate, anume 1.01.2002-31.05.2003. Totodată, la numărul de bilete duble pe anul 2003 s-a luat în considerare atât contravaloarea biletelor suplimentare emise în cazul celor 78 de persoane, menționată de auditorul F. G. în raportul de audit nr. 12094/28.02.2005 cât și contravaloarea biletelor suplimentare emise în cazul celor 179 de persoane, menționată de auditorul T. A. în raportul nr. 10469/13.07.2004, deși perioadele se suprapun parțial. În consecință, trebuia luată în considerare doar valoarea corespondentă întregii perioade din anul 2013 cercetată în cauză.

Prejudiciul cauzat Casei Județene de Pensii Suceava este în cuantum de 10.037.832.724 ROL (1.003.783,2724 RON) și se compune din suma de 8.150.786.277 ROL reprezentând contravaloarea celor 1570 de bilete de tratament fără recomandare medicală, 238.909.207 ROL reprezentând diferența dintre suma datorată și suma plătită în cazul celor 500 de bilete la care s-au constatat deficiențe în calculul contribuției, suma de 699.759.300 ROL reprezentând contravaloarea biletelor suplimentare eliberate în anul 2002 pentru 123 de persoane și 948.377.940 ROL reprezentând contravaloarea biletelor suplimentare eliberate în anul 2003 pentru cele 179 de persoane.

Față de toate aspectele anterior detaliate, în baza art. 421 pct. 2 lit. a) C.proc.pen. va admite apelul formulat de inculpatul N. I. cu privire la latura civilă a cauzei, inculpatul urmând a fi obligat la plata sumei constatate cu titlu de prejudiciu.

Instanța de control judiciar mai observă faptul că, deși prin cererea de constituire de parte civilă (adresa nr. 34010/6.10.2009 fila 63 dosar 4411/314/2009 al Judecătoriei Suceava) Casa Județeană de Pensii Suceava a solicitat și dobânzile aferente de la data primei plăți a sumelor necuvenite și până la recuperarea integrală a prejudiciului, prima instanță a omis să se pronunțe cu privire la acest capăt de cerere. Având în vedere principiul neagravării situației în propria cale de atac, prevăzut de art. 418 C.proc.pen. și faptul că instanța de control judiciar este investită doar cu soluționarea apelurilor formulate de inculpați, deficiența nu poate fi remediată în calea de atac.

Cu privire la apelul formulat de inculpatul P. N.

Inculpatul P. N. a solicitat, în principal, restituirea în vederea rejudecării de către prima instanță din cauză că la ultimul termen de judecată nu a fost reprezentat de apărătorul ales, ci de un avocat care asigura în același timp asistența juridică a inculpatei O. M. P., aflându-se într-o situație evidentă de conflict de interese, în opinia inculpatului fiind incident cazul de nulitate prevăzut de art. 281 al. 1 lit. f) C.proc.pen..

S-a mai subliniat faptul că, deși din 22.05.2002 a fost numit director la Direcția economico-financiară, fișa postului pentru această funcție (nr. 2/22.11.2003) a primit-o abia după un an și jumătate de la numirea în funcție. Prin această fișă a postului i-au fost atribuite expres atribuții privind organizarea, îndrumarea, coordonarea și evaluarea activității Compartimentului gestiune bilete de tratament. S-a subliniat că presupusa activitate infracțională trebuie raportată strict la perioada ulterioară datei de 1.03.2002 când a fost numit director interimar prin delegare la Direcția economico financiară, fapt ce are importanță în privința laturii civile a cauzei.

Cu referire la latura civilă a cauzei, s-a solicitat exonerarea de plata despăgubirilor civile în cazul achitării și lăsarea nesoluționată a acțiunii civile în cazul schimbării încadrării juridice în infracțiunea de neglijență în serviciu. În cazul condamnării pentru abuz în serviciu, s-a solicitat înlăturarea obligației de a plăti prejudiciul și în subsidiar diminuarea cuantumului din cauză că activitatea sa de director economic nu s-a suprapus temporal integral pe perioada ce face obiectul prezentului dosar, răspunderea sa trebuie raportată la activitatea sa efectivă și la atribuțiile sale de serviciu. În final, s-a mai contestat și cuantumul prejudiciului stabilit.

Criticile inculpatului referitoare la pretinsa lipsă a asistenței juridice obligatorii cu ocazia dezbaterilor nu s-au confirmat.

Cu ocazia dezbaterilor pe fondul cauzei, atât apărătorul ales al inculpatului P. N., avocat N. N. cât și apărătorul ales al inculpatei O. M. P., avocat B. G., au mandatat același avocat, M. E., pentru a asigura substituirea.

Cazul de nulitate absolută prevăzut de art. 281 al. 1 pct. f) C.proc.pen. există în situația în care asistența judiciară, obligatorie potrivit legii, lipsește în mod complet, așa cum corect a observat și reprezentantul Ministerului Public. Or, la termenul de judecată la care s-au respins diverse cereri în probațiune și s-au formulat concluziile pe fondul cauzei, inculpatul P. N. a fost asistat prin substituire, ceea ce impune concluzia existenței unei asistențe juridice, independent de faptul că avocatul a fost substituent și independent de probleme care s-au pus în discuție la acel termen de judecată.

În cazul în care inculpatul P. N. consideră că i s-au adus prejudicii prin asigurarea asistenței juridice prin substituire, poate introduce o acțiune în răspundere civilă contractuală (în măsura în care, prin contractul de asistență juridică încheiat nu s-a prevăzut posibilitatea substituirii) contra apărătorului său ales.

Criticile inculpatului cu privire la declarațiile martorilor audiați înainte de începerea urmăririi penale au fost respinse ca inadmisibile, având în vedere faptul că legalitatea administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală a făcut obiectul camerei preliminare, finalizată prin încheierea din data de 17.03.2015 pronunțată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Judecătoriei Miercurea Ciuc, definitivă prin încheierea nr. 106/C/15.06.2016 pronunțată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Harghita, prin care s-au respins ca nefondate cererile și excepțiile formulate de inculpați și s-a dispus începerea judecății.

Nici susținerile referitoare la inaptitudinea Adresei nr. 455/PC/10.04.2001 emisă de Președintele CNPAS de a produce efecte juridice nu au putut fi avute în vedere, acestea fiind deja analizate de către instanța de contencios administrativ. Prin sentința civilă nr. 325/26.09.2013 pronunțată de Curtea de Apel Târgu Mureș în dosarul nr. 189/43/2013, modificată și definitivă prin decizia civilă nr. 3252/16.09.2014 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal s-a respins ca nefondată excepția de nelegalitate a acestui act normativ, invocată de inculpații din prezenta cauză.

Potrivit art. 52 al. 3 C.proc.pen., hotărârile definitive ale altor instanțe decât cele penale asupra unei chestiuni prealabile în procesul penal au autoritate de lucru judecat în fața instanței penale, cu excepția împrejurărilor care privesc existența infracțiunii. Problemele privind legalitatea Adresei nr. 455/PC/10.04.2001 emisă de Președintele CNPAS fiind deja tranșate, concluziile instanțelor de contencios constituțional se impun în prezenta cauză.

Inculpatul, prin apărător, a invocat necunoașterea atribuțiilor de serviciu care îi reveneau întrucât fișa postului a fost primită abia după un an și jumătate de la primirea în funcție.

În acord cu judecătorul fondului, instanța de control judiciar a constatat că atribuțiile directorului economic sunt prevăzute în art. 11 din Regulamentul de organizare și funcționare a Caselor teritoriale de pensii, adoptat prin Decizia nr. 312/26.10.2001 a Președintelui C.N.P.A.S., dispoziție în care se menționează în mod expres că directorul Direcției economico-financiară conduce și coordonează activitatea compartimentului gestiune bilete.

Argumentul referitor la lipsa atribuțiilor concrete cu privire la primirea cererilor de bilete de tratament, verificarea condițiilor de eligibilitate a solicitanților, verificarea actelor atașate cererilor și aprobarea acestora este complet lipsit de relevanță din moment ce inculpatul P. N. avea, potrivit art. 11 al. 2 din Regulamentul de organizare și funcționare a Caselor Teritoriale de Pensii, obligația de a organiza și urmări exercitarea controlului financiar preventiv asupra tuturor operațiunilor financiar contabile, control care se realizează în conformitate cu prevederile art. 23 și 24 din Legea nr. 500/2002, cap. 3 din OG nr. 119/1999, OMFP nr. 123/2001, OMFP nr. 522/2003. Obligația de a exercita controlul financiar preventiv asupra acestor operațiuni presupunea implicit verificarea legalității lor.

În apărarea sa, inculpatul P. N. a mai încercat să acrediteze ideea că operațiunea de control financiar preventiv se realizează asupra operațiunilor financiare de încasare venituri și plăți bugetare. În privința eliberării biletelor de tratament la nivelul Casei Județene de Pensii Suceava, singura operațiune legată de biletele de tratament ce trebuia supusă vizei de control financiar preventiv era aceea de încasare a contribuției solicitantului, care reprezenta un venit anticipat, anterior eliberării biletelor.

Instanța de control judiciar a constatat că interpretarea inculpatului nu își găsește suport în textele legale. Potrivit art. 24 din Legea nr. 500/2002, în vigoare la data săvârșirii faptelor, controlul financiar preventiv și auditul intern se exercită asupra tuturor operațiunilor care afectează fondurile publice și/sau patrimoniul public și sunt exercitate conform reglementărilor legale în domeniu.

Prin urmare, legiuitorul a circumscris sfera aplicării controlului financiar preventiv asupra tuturor operațiunilor care pot afecta fondurile publice, indiferent dacă este vorba despre plăți, încasări sau creare de angajamente bugetare. Eliberarea biletului de tratament este o cheltuială, în sensul conferit de art. 2 pct. 8 din Legea nr. 500/2002, adică o sumă de bani aprobată în bugetele prevăzute la art. 1 al. 2 din aceeași lege (între care și bugetul asigurărilor sociale de stat), în limitele și potrivit destinațiilor stabilite prin bugetele respective. Cu alte cuvinte, prin eliberarea biletului de tratament, Casa Județeană de Pensii angajează bugetul asigurărilor sociale de stat, care este obligat să suporte contravaloarea cazării, mesei, tratamentului beneficiarului acelui bilet, conform contractelor încheiate cu prestatorii de servicii. Nu este corect să se afirme, astfel cum încearcă inculpatul, că această verificarea acestei cheltuieli cade exclusiv în sarcina CNPAS, care decontează facturile prestatorilor de servicii, din moment ce această instituție verifică existența documentelor justificative depuse de operatorii economici, nu și legalitatea operațiunii de emitere a biletului de tratament, operațiune care revine Casei Județene de Pensii. Or, în situația în care se emite un bilet de tratament unui beneficiar care nu îndeplinește condițiile de fond (nu are calitatea cerută de lege pentru a beneficia de bilet de tratament, sau nivelul venitului este superior pragului prevăzut de lege) sau de formă (nu depune actele prevăzute de lege), se produce un prejudiciu egal cu contravaloarea biletului de tratament în dauna bugetului de stat, chiar dacă acea persoană s-a prezentat în stațiune și a beneficiat de servicii. În acest caz, nu nerespectarea obligațiilor contractuale de către operatorii economici a fost cauza prejudiciului, ci nerespectarea prevederilor legale de către angajații Casei Județene de Pensii. În situația în care altă persoană decât titularul biletului se prezintă pentru a beneficia de servicii, fapta ilicită cauzatoare de prejudicii aparține atât operatorilor economici cât și angajaților Casei Județene de Pensii, iar cele două răspunderi nu se exclud.

După cum s-a amintit, conform art. 11 al. 2 din Regulamentul de organizare și funcționare a Caselor teritoriale de pensii, adoptat prin Decizia nr. 312/26.10.2001 a Președintelui C.N.P.A.S., directorul Direcției economico financiare, între altele, organizează activitatea de acordare a biletelor de tratament conform normelor și repartiție elaborate/transmise de CNPAS și organizează și urmărește exercitarea controlului financiar preventiv asupra tuturor operațiunilor financiar contabile.

În accepțiunea art. 2 lit. h) din OG nr. 119/1999 (în forma în vigoare la data comiterii faptelor), controlul financiar preventiv este activitatea prin care se verifică legalitatea și regularitatea operațiunilor efectuate pe seama fondurilor publice sau a patrimoniului public, înainte de aprobarea acestora. În același sens, art. 14 al. 1 din OG nr. 119/1999 prevede faptul că se supun aprobării ordonatorului de credite numai proiectele de operațiuni care respectă întrutotul cerințele de legalitate, regularitate și încadrare în limitele bugetare aprobate, care poartă viza de control financiar preventiv propriu. Prin urmare, controlul financiar preventiv trebuia realizat de inculpatul P. N. chiar și înainte de aprobarea cererilor de bilete de tratament de către inculpatul N. I. În cazul în care cererea nu îndeplinea condițiile legale, art. 24 din OG nr. 119/1999 reglementează instituția "refuzului de viză";. Persoana în drept să exercite controlul financiar preventiv are dreptul și obligația de a refuza viza de control financiar preventiv în toate cazurile în care, în urma verificărilor, apreciază că proiectul de operațiune care face obiectul controlului financiar preventiv nu îndeplinește condițiile de legalitate, regularitate și încadrare în limita angajamentelor bugetare pentru acordarea vizei de control financiar preventiv.

În procesul-verbal de control din data de 19.06.2003 întocmit de auditorii din cadrul CNPAS (filele 173-189 vol. I d.u.p.), la pct. 17 "Verificarea documentelor care au stat la baza biletelor de tratament"; s-a menționat, între altele, următoarea deficiență constatată:

-s-au întocmit dispoziții de încasare doar pentru o parte din contribuțiile ce trebuiau achitate în vedere obținerii unui bilet de tratament, dar și în cazul acestora sunt nereguli în ce privește modul de completare și semnăturile corespunzătoare rubricilor documentului.

Prin urmare, chiar și în condițiile în care inculpatul P. N. susține că, în interpretarea sa, în cadrul controlului financiar preventiv trebuia calculată doar contribuția personală a titularului biletului de tratament, el nu poate explica în mod valabil cum s-au constatat deficiențe în calculul contribuțiilor pentru o parte din biletele emise. La aprecierea formei de vinovăție, instanța de control judiciar va analiza și atitudinea inculpatului P. N. și după săvârșirea faptei. Prin procesul-verbal de control din data de 19.06.2003 s-au constatat deficiențele la compartimentul gestiune bilete și s-au indicat în mod concret modalitățile de remediere a acestora, anume emiterea deciziilor de recuperare de debitului, în conformitate cu prevederile art. 187 din Legea nr. 19/2000. S-a mai menționat că debitul va putea fi micșorat în cazul în care persoanele fac dovada că la eliberarea biletului de tratament au prezentat adeverința medicală prin care se recomandă tratamentul balnear sau dacă persoanele au decedat. Între persoanele responsabile, este indicat și inculpatul P. N. În loc să se conformeze indicațiilor, inculpatul P. N. a propus scăderea din contabilitate a debitului fără a verifica dacă recomandările medicale presupus a fi găsite de inculpata O.M. există în realitate.

Inculpatul P. N. nu și-a îndeplinit o parte importantă din atribuțiile sale de serviciu în perioada 2002-2003, și prin aceasta, deși nu a urmărit producerea prejudiciului în patrimoniul Casei Județene de Pensii, a acceptat producerea lui, ceea ce caracterizează intenția indirectă ca și formă de vinovăție a săvârșirii faptei. Față de toate aceste aspecte, se va respinge ca nefondată cererea formulată de inculpatul P. N. de schimbare a încadrării juridice a faptei din infracțiunea de abuz în serviciu în neglijență în serviciu.

Cu ocazia concluziilor scrise, s-a mai invocat faptul că nerespectarea dispozițiilor art. 24 al. 2 din Legea nr. 500/2002 constituie contravenția reglementată de art. 72 al. 1 lit. b) din același act normativ și se sancționează cu amenda.

Instanța de control judiciar a constatat că nu există o suprapunere perfectă între contravenția prevăzută de art. 72 al. 1 lit. b) din Legea nr. 500/2002 și infracțiunea de abuz în serviciu, prevăzută și pedepsită de art. 297 C.pen.. Este sancționată contravențional angajarea și ordonanțarea cheltuielilor fără viza prealabilă de control financiar preventiv propriu. Pentru existența infracțiunii, pe lângă nerespectarea prevederilor legale, în cadrul tipicității, legiuitorul a mai introdus condiția existenței urmării prevăzute de textul de incriminare, anume cauzarea unei pagube sau vătămări a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau juridice. Cu alte cuvinte, în cazul în care cheltuiala a fost făcută fără ca operațiunea să fie supusă controlului financiar preventiv, dar aceasta este legală și regulamentar efectuată, atunci persoana responsabilă poate fi sancționată contravențional. Însă îndeplinirea defectuoasă a atribuțiilor de serviciu prin nesocotirea aceleiași prevederi legale, în condițiile în care se produce o pagubă sau se vatămă interesele legitime ale unei persoane fizice sau juridice atrage conduita în sfera ilicitului penal.

În privința laturii civile a cauzei, inculpatul P. N. a solicitat înlăturarea obligației de a plăti prejudiciul și în subsidiar diminuarea cuantumului din cauză că activitatea sa de director economic nu s-a suprapus temporal integral pe perioada ce face obiectul prezentului dosar, răspunderea sa trebuie raportată la activitatea sa efectivă și la atribuțiile sale de serviciu.

Instanța de control judiciar reamintește faptul că, potrivit art. 3 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, actele și faptele juridice încheiate ori, după caz, săvârșite sau produse înainte de intrarea în vigoare a Codului civil nu pot genera alte efecte juridice decât cele prevăzute de legea în vigoare la data încheierii sau, după caz, a săvârșirii ori producerii lor. Prin urmare, legea aplicabilă laturii civile a procesului penal este Codul civil din 1864. Conform art. 1003 din acest din urmă act normativ, când delictul sau cvasi-delictul este imputabil mai multor persoane, aceste persoane sunt ținute solidar pentru despăgubire. Prejudiciul fiind cauzat de fapta ilicită a tuturor inculpaților, ei sunt ținuți solidar la repararea acestuia. Pentru aceste motive, nu poate fi primită solicitarea inculpatului P. N. de înlăturare a solidarității.

Criticile inculpatului sunt însă întemeiate în ceea ce privește obligarea sa în solidar la plata întregului prejudiciu în condițiile în care a exercitat atribuțiile de director economic începând cu data de 1.03.2002. Prin urmare, analizând anexa la raportul de expertiză întocmit în cauză, instanța de control judiciar a identificat numărul și contravaloarea biletelor emise în perioada 1.01.2002-1.03.2002, urmând ca inculpatul P. N. să nu fie obligat și la plata contravalorii acestora.

Nr. Poziție Nume Dată bilet Contravaloare RON

1 8 X 4.02.2002 444

2 22 x 8.01.2002 475

3 38 X 7.02.2002 463

4 71 X 11.01.2002 455

5 76 X 25.01.2002 443

6 149 X 7.02.2002 460

7 184 X 13.02.2002 505

8 189 X 11.01.2002 459

9 199 X 11.01.2002 453

10 202 X 21.01.2002 448

11 266 X 28.01.2002 418

12 361 X 7.01.2002 469

13 366 X 12.02.2002 444

14 396 X 11.01.2002 463

15 416 X 7.02.2002 398

16 417 X 7.02.2002 373

17 470 X 9.01.2002 469

18 550 X 21.01.2002 446

19 555 X 21.01.2002 446

20 558 X 21.01.2002 449

21 657 X 21.01.2002 449

22 672 X 23.01.2002 429

23 729 X 7.01.2002 469

24 740 X 11.01.2002 456

25 741 X 7.01.2002 469

26 764 X 29.01.2002 475

27 807 X 28.01.2002 449

28 837 X 21.01.2002 450

29 839 X 11.01.2002 453

30 876 X 11.01.2002 453

31 884 X 25.01.2002 442

32 906 X 11.01.2002 457

33 922 X 25.01.2002 444

34 923 X 25.01.2002 444

35 932 X 11.01.2002 461

36 935 X 21.01.2002 445

37 942 X 28.01.2002 475

38 987 X 11.01.2002 459

39 994 X 11.01.2002 467

40 1065 X 10.01.2002 450

41 1095 X 25.01.2002 445

42 1220 X 11.01.2002 453

43 1294 X 11.01.2002 454

44 1310 X 11.01.2002 454

45 1320 X 8.01.2002 439

46 1369 X 21.01.2002 444

47 1381 X 21.01.2002 463

48 1414 X 9.01.2002 469

49 1419 X 28.01.2002 445

50 1425 X 25.01.2002 460

51 1453 x 7.02.2002 461

Total: 23.063 RON

Prin urmare, din totalul prejudiciului de 1.003.783,2724 RON, suma de 980.720,2724 RON va fi suportată în solidar de inculpații N. I. și P. N., iar pentru suma de 23.063 RON va fi obligat numai inculpatul N.I.

Față de toate aspectele prezentate, în baza art. 421 pct. 2 lit. a) C.proc.pen. a fost admis apelul inculpatului P. N., acesta urmând a fi obligat în solidar cu inculpatul N. I. doar la plata sumei de 980.720,2724 RON.

Cu privire la apelul formulat de inculpata O. M.

Inculpata O.M. a solicitat admiterea apelului, desființarea sentinței primei instanțe și achitarea în temeiul art. 16 lit. b), c) C.proc.pen., iar sub aspectul laturii civile, s-a solicitat să se dispună ridicarea sechestrului asigurător instituit de organele de urmărire penală în baza art. 163 și urm. C.proc.pen. anterior.

Pentru argumentarea solicitării de achitare în temeiul art. 16 lit. b), c) C.proc.pen., inculpata a invocat faptul că nu a săvârșit fapte din care să rezulte elemente ale unei infracțiuni de neglijență în serviciu, din cauză că nu a procurat acte nelegale, nu a avizat sau aprobat eliberarea unor bilete de tratament unor persoane neîndreptățite și nu a știut și nu avea cum să știe actele de la dosarele de atribuire a biletelor de tratament sunt false sau nelegal obținute. Inculpata mai susține faptul că nu s-a stabilit în concret care acte sau fapte în legătură cu care bilete de tratament a săvârșit, care este prejudiciul efectiv cauzat de inculpată prin faptele cu caracter penal săvârșite, în ce perioade au fost săvârșite faptele.

Acest motiv de apel are un caracter vădit nefondat. În declarațiile date, inculpata însăși recunoaște că a eliberat bilete de tratament fără a exista pe cererea corespunzătoare rezoluția de aprobare a directorului Casei de pensii sau a eliberat bilete unor persoane care nu erau înscrise pe cereri.

Conform fișei postului, inculpata avea obligația, între altele, de a elibera biletele de tratament pe baza actelor și documentelor solicitantului conform Normelor Metodologice și prevederilor CNPAS și a Regulamentului operațiunilor de cadă al CJP, de a întocmi documentația pentru achitarea contribuției pentru biletele restante și de a răspunde pentru exactitatea și legalitatea tuturor operațiunilor și lucrărilor pe care le execută.

Faptele inculpatei O. M., astfel cum au fost ele recunoscute și probate prin materialul probator aflat la dosarul cauzei, arată îndeplinirea defectuoasă a atribuțiilor de serviciu de către aceasta, ceea ce a condus la producerea unui prejudiciu în patrimoniul Casei Județene de Pensii.

Inculpata O. M. este responsabilă, în solidar cu coinculpații N. I. și P. N. de producerea întregului prejudiciu, anume 1.003.783,2724 RON, cauzat prin emiterea biletelor de tratament fără a avea anexate toate documentele necesare, deficiențe în calculul contribuțiilor datorate de beneficiari, emiterea unor bilete duble/triple pentru anumite persoane.

Pronunțându-se o soluție de încetare a procesului penal ca urmare a intervenirii prescripției, în baza art. 25 al. 5 C.proc.pen., prima instanță a lăsat nesoluționată acțiunea civilă formulată de Casa Județeană de Pensii împotriva inculpatei. Este adevărat că, prin decizia din data de 13.09.2016, Curtea Constituțională a constatat că dispozițiile art. 25 al. 5 C.proc.pen. cu referire la dispozițiile art. 16 al. 1 lit. f) C.proc.pen. sunt neconstituționale în ceea ce privește lăsarea nesoluționată a acțiunii civile de către instanța penală în cazul încetării procesului penal ca urmare a intervenirii prescripției răspunderii penale, însă această decizia a survenit ulterior pronunțării hotărârii atacate. Fiind sesizați numai cu apelul inculpatei, în temeiul principiului neagravării situației în propria cale de atac, prevăzut de art. 418 C.proc.pen., instanța de control judiciar nu poate dispune obligarea și a inculpatei O. M., în solidar cu ceilalți coinculpați la repararea prejudiciului. Partea civilă are posibilitatea să introducă o acțiune în fața instanței civile întemeiată pe răspunderea civilă delictuală, acțiune în care prezenta hotărâre urmează a avea, conform art. 28 al. 1 C.proc.pen., autoritate de lucru judecat cu privire la existența faptei și a persoanei care a săvârșit-o. Tot în cadrul unei eventuale acțiuni civile ulterioare se va soluționa și cererea părții civile de obligare a inculpaților la plata dobânzilor pentru prejudiciul cauzat.

În motivarea căii de atac exercitate în cauză, s-a arătat de către O.M. că, urmare a încetării procesului penal, executarea silită asupra bunurilor sale nu poate fi angajată din cauză că operează prescripția răspunderii civile delictuale, impunându-se astfel ridicarea tuturor măsurilor asigurătorii.

Nici această susținere nu poate fi primită. Conform art. 397 al. 5 C.proc.pen., în cazul în care, potrivit dispozițiilor art. 25 al. 5, instanța lasă nesoluționată acțiunea civilă, măsurile asigurătorii se mențin. Aceste măsuri încetează de drept dacă persoana vătămată nu introduce acțiune în fața instanței civile în termen de 30 de zile de la rămânerea definitivă a hotărârii.

Față de toate aceste considerente, în temeiul art. 421 pct. 1 lit. b) C.proc.pen., apelul formulat de inculpata O. M. împotriva sentinței penale nr. 71/29.01.2016 pronunțată de Judecătoria Miercurea Ciuc în dosarul nr. 1105/258/2010 va fi respins ca nefondat.

Cu privire la apelul formulat de martorul M. C. I.

Martorul M. C. I. a solicitat restituirea tuturor cheltuielilor de transport și cazare efectuate. S-a arătat că a fot prezent de două ori în fața instanței, o dată în luna septembrie 2011 și o dată în data de 29.09.2015. Întrucât distanța dintre domiciliul său și Judecătoria Miercurea Ciuc este de 229 km, totalul distanței parcurse este de 916 km (229+229)x 2. În opinia martorului, numărul de kilometri trebuie înmulțit cu 7,5 l/100 km și cu valoarea unui litru de benzină, pentru a se obține suma la care are dreptul. S-a mai precizat că, la prima deplasare, din cauză că ora de prezentare în fața instanței era 8:30, a fost nevoit să se deplaseze cu o zi înainte și să plătească o noapte de cazare la Miercurea Ciuc, menționându-se că s-a depus la dosar factura fiscală și bonul fiscal al unității de cazare.

Potrivit art. 120 al. 2 lit. a) C.proc.pen., martorul are dreptul la restituirea cheltuielilor prilejuite de chemarea în fața organelor judiciare, când sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege. Similar, în art. 273 C.proc.pen., martorul chemat de organul de urmărire penală sau de instanța de judecată are dreptul la restituirea cheltuielilor de transport, întreținere, locuință și alte cheltuieli necesare, prilejuite de chemarea lor.

Prin urmare, martorul trebuie să depună documente justificative care să ateste cheltuielile efectuate. Analizând actele aflate la dosarul cauzei, instanța de control judiciar a constatat că martorul M. C. I. a depus în ședința publică din data de 22.09.2010 bonul de benzină nr. 292/21.09.2010 eliberat de S.C. R. D. Suceava în valoare de 100 lei și factura fiscală din data de 22.09.2010 eliberată de S.C. C. S.R.L. Miercurea Ciuc în valoare de 90 lei reprezentând cazare și factura aferentă, iar la data de 29.09.2015 a depus bonul de benzină nr. 755/28.09.2015 eliberat de S.C. OMV Petrom Marketing S.R.L. în valoare de 100,06 lei.

În condițiile în care martorul a depus documente justificative numai pentru suma de 290,06 lei, restul pretențiilor formulate vor fi respinse ca nefondate.

Față de toate aceste aspecte, în temeiul art. 421 pct. 2 lit. a) C.proc.pen. a fost admis apelul formulat de martorul M. C. I. și s-a dispus decontarea cheltuielilor prilejuite de chemarea sa în fața organelor judiciare în cuantum de 290,06 lei.

Cheltuieli judiciare

Față de soluțiile pronunțate în calea de atac, în temeiul art. 275 al. 3 C.proc.pen. cheltuielile judiciare prilejuite de soluționarea apelurilor formulate de inculpații N. I. V., P. N. și de martorul M.I. vor rămâne în sarcina statului.

În temeiul art. 275 al. 2 C.proc.pen. inculpata O. M. P. va fi obligată la plata sumei de 250 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

← Exercitarea autorității părintești. competență. art. 8...		Violare de domiciliu. separarea în fapt a soţilor. →

Decizia ccr nr. 405/15.06.2016. încălcarea unui act administrativ normativ.

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Decizia ccr nr. 405/15.06.2016. încălcarea unui act administrativ normativ.