Exercitarea dreptului de opţiune succesorală, urmată de suspendarea dosarului succesoral.
| Comentarii |
|
Repunerea pe rol a dosarului succesoral la notarul public
Din speţa supusă atenţiei rezultă că unii succesibili solicită repunerea pe rol a unui dosar succesoral care a fost suspendat în baza art.107, lit.a din Legea nr.36/1995, republicată după exprimarea dreptului de opţiune succesorală; suspendarea a avut loc întrucât succesibilii, deşi au fost citaţi în termenul de opţiune succesorală prevăzut la art. 1103, nu s-au mai prezentat la dezbaterea succesiunii; anterior luării acestei măsuri procedurale, opţiunea succesorală a tuturor succesibililor a fost consemnată în încheierea de şedinţă. Problema care se pune este dacă se poate repune pe rol dosarul succesoral doar la cererea unora din moştenitori, precum şi dacă cel care nu a solicitat repunerea dosarului pe rol poate fi considerat ca fiind străin de moştenire, în baza art.1112 din Codul civil.
în prealabil vom face unele consideraţii cu privire la forţa probantă a încheierii de şedinţă. Potrivit art. 109 din Legea nr.36/1995, republicată, în aceste încheieri sunt cuprinse menţiuni referitoare la îndeplinirea procedurii (n.n.
succesorale), declaraţiile părţilor (n.n.inclusiv opţiunile succesorale), prezenţa martorilor şi măsurile dispuse în vederea soluţionării cauzei de către notarul public. în aplicarea acestor dispoziţii, art.248 din Regulamentul de aplicare a Legii nr.36/1995 prevede că notarul public (...)va consemna opţiunile succesorale ale moştenitorilor prezenţi. în acelaşi sens este şi art.247, alin.2 din acelaşi act normativ care prevede că acceptarea succesiunii de către moştenitorii prezenţi se consemnează într-o încheiere şi nu se comunică la RNNEOS în vederea înscrierii. Menţionăm că toate aceste încheieri sunt semnate de notarul public şi de cei prezenţi (art.253. alin.l din regulament).
Ca urmare, faptul că procedura succesorală s-a suspendat nu înseamnă că actele şi procedurile întocmite de notarul public anterior suspendării sunt lipsite de eficientă. Prin urmare acceptarea moştenirii exprimată de fiecare din succesibili prin declaraţie consemnată în încheierea de şedinţă (în baza dispoziţiilor susmenţionate) în termenul de opţiune succesorală are valoarea acceptării exprese, chiar dacă moştenitorul nu a solicitat autentificarea unei declaraţii separate. Ulterior, prezenţa lui nu mai este necesară pentru exprimarea dreptului de opţiune succesorală, ci pentru a-şi exprima acordul cu privire la toate elementele necesare a fi precizate în cadrul procedurii succesorale, inclusiv compunerea masei succesorale, precum şi în scopul semnării încheierii finale.
Pe de altă parte, chiar dacă unul din succesibili a fost citat în termenul de opţiune succesorală şi nu s-a mai prezentat, nu înseamnă că sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la art.1112 din Codul civil privitoare la prezumţia de renunţare la succesiune, întrucât acesta îşi manifestase intenţia de a accepta, manifestarea de voinţă consemnată de către notarul public într-o încheiere de şedinţă.
De altfel, art.107, alin.4 din Legea nr.36/1995, republicată, prevede că, notarul public va putea repune pe rol dosarul succesoral oricând, dacă se constată încetarea cauzelor care au determinat suspendarea lui . Or , în speţă, aceste cauze nu au încetat, adică nu se constată că toţi moştenitorii sunt prezenţi pentru a solicita repunerea pe rol a dosarului succesoral şi finalizarea cauzei succesorale.
| ← Cuprinderea în masa succesorală a unor drepturi de autor | Exercitarea dreptului de opţiune şi necesitatea citării... → |
|---|
