FOND FUNCIAR. Jurisprudență Fondul funciar
| Comentarii |
|
Judecătoria ROŞIORI DE VEDE Sentinţă civilă nr. 2925 din data de 07.11.2013
Prin cererea introdusă la această instanță și înregistrată la nr.2894/292 din 31 iulie 2013 reclamanta R.C. a chemat în judecată pe pârâtele Comisia locală pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor și Comisia județeană Teleorman pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor solicitând instanței, prin hotărârea ce va fi pronunțată, să dispună obligarea acestora la eliberarea titlului de proprietate pentru suprafața de 1,9800 ha, teren situat în extravilanul comunei X, în T 76, P 60.
În motivarea cererii, în fapt, reclamanta a arătat că este singura moștenitoare a autorului său C. T. și are în posesie suprafața de 1,9800 ha, teren pentru care i-a fost eliberat procesul verbal de punere în posesie nr.275 din 03.10.2012, însă nu și titlul de proprietate, deși s-au făcut demersuri în acest sens.
În drept, au fost invocate disp. art.1528 din noul Cod de procedură civilă.
În dovedire, reclamanta a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri care au fost depuse la dosar .
La data de 22.08.2013 pârâta Comisia locală a depus întâmpinare prin care a susținut că este de acord cu cererea formulată de reclamantă și, deși au fost făcute demersuri pentru eliberarea titlului de proprietate, procedura a fost suspendată ca urmare a apariției Legii nr.165/20013.
Prin întâmpinarea formulată la 29.08.2013 pârâta Comisia județeană Teleorman pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor a solicitat respingerea acțiunii intentată de reclamantă.
În motivarea în fapt, pârâta a susținut următoarele: comisia județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor emite titluri de proprietate numai pentru suprafețele de teren pentru care s-a reconstituit sau constituit dreptul de proprietate, conform prevederilor legilor proprietății. A invocat dispoz. art.11 alin.1 din HG nr.890/2005, respectiv că în acțiunea dedusă judecății reclamanta solicită obligarea comisiei județene la eliberarea titlului de proprietate pentru suprafața de 1,9800 ha fără a preciza dacă are cerere depusă în termenul prevăzut de lege pentru reconstituirea sau constituirea dreptului de proprietate. A mai susținut că din adresa înaintată cu nr.2078 din 20.08.2013 de către comisia locală de fond funciar nu rezultă că această suprafață, de 1,9800 ha, pentru care reclamanta solicită eliberarea titlului de proprietate, este validată de comisia județeană, termenul pentru formularea cererii privind reconstituirea dreptului de proprietate fiind calificat în doctrină și jurisprudență ca termen de decădere.
În drept, au fost invocate disp. art.205 Cod procedură civilă, prevederile Legii nr.18/1991.
Analizând actele și lucrările de la dosar instanța a constatat și reținut următoarele:
Cum rezultă din relațiile comunicate de Comisia locală cu adresa nr.2712/01.11.2013, potrivit înscrisurilor anexate, autorul reclamantei, numitul C.T., decedat la data de 06 august 1994, de pe urma căruia a rămas unică moștenitoare legală, în calitate de fiică, reclamanta, în temeiul Legii nr.18/1991, a formulat cerere pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului în suprafață totală de 3,6400 ha, situat pe raza comunei x, județul Teleorman, din care: teren extravilan - în suprafață de 3,5600 ha și teren intravilan - cu destinația curți construcții și teren arabil, în suprafață de 0,0800 ha, cerere înregistrată în registrul Comisiei locale de fond funciar la nr.1194 /14.03.1991.
În raport de cererea formulată, Comisia locală a înaintat Comisiei județene pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor propunerea în vederea reconstituirii dreptului de proprietate pentru suprafața totală de teren de 3,5600 ha, propunere validată de această din urmă comisie și în baza căreia autorului reclamantei i-a fost eliberat titlul de proprietate nr. 23 01011 din 10.04.1995, din care: în extravilan 3,4501 ha și în intravilan 0,1099 ha, cu structura, amplasamentul și vecinătățile consemnate în titlul de proprietate.
Până la decesul autorul reclamantei nu a înțeles să formuleze cerere în temeiul Legii nr.18/1991, în termenul prevăzut în vederea reconstituirii dreptului de proprietate și pentru suprafața de teren de 1,9800 ha, cu care reclamanta susține că a figurat în evidențele registrului agricol aferent anului 1959.
Conform extrasului din registrul agricol privind anii 1959-1960, referitor la autorul reclamantei, C. T. rezultă că, într-adevăr, acesta, în anul 1959, a figurat înscris cu terenul în suprafață totală de 5,6400 ha pe raza comunei x, din care cu destinația teren curți, construcții - în suprafață de 0,0800 ha. În anul 1960 C. T. figurează cu teren în suprafață totală de 3,5600 ha pe raza aceleiași comune, din care cu destinația curți, construcții 0,0800 ha.
Deși primăria acestei comune, prin adeverința nr.70 din 29.01.1992 menționează că, față de suprafața de 5,6400 ha înscrisă în anul 1959 este consemnată în anul următor - 1960, suprafața redusă cu 2 ha ca urmare a operațiunii de scădere în baza cererii 881, la partida Rolea Tudor din satul y, conform filelor extras aflate în dosarul cauzei, aferente anilor agricoli 1959-1960, nu rezultă nici o consemnare în acest sens.
Mai mult, Primăria comunei W, cu adresa nr.2034 din 30.07.2012 învederează că R. T. este socrul reclamantei în cauză, iar în perioada anilor 1959-1960, în registrul agricol al localității nu a fost consemnată nici o mențiune privind transferul la rolul acestuia a suprafeței de 2,0000 ha de la rolul autorului reclamantei, CT, existând posibilitatea să fi fost și înstrăinat acest teren.
Față de disp. Legii nr.18/1991®, modificată ulterior, după decesul tatălui său reclamanta a înțeles să formuleze cerere pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului în suprafață de 1,9800 ha tocmai la data de 01 august 2012, cerere ce a fost înregistrată la nr.1735, apoi a mai formulat o altă cerere la data de 20 mai 2013 care a fost înregistrată la nr.1400, cu mult peste termenul prevăzut de Legea nr.18/1991, modificată și completată ulterior.
Cum legiuitorul, prin dispozițiile prev. de art.9 din Legea nr.18/1991®, condiționează reconstituirea dreptului de proprietate în funcție de cererea depusă în acest sens la comisia locală pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor în raza căreia se află suprafața de teren solicitată, în prevederile art.13 din legea, în ce-i privește pe moștenitori, dispunându-se dovedirea calității în baza certificatului de moștenitor sau a hotărârii judecătorești definitive, iar în lipsă, prin orice probă din care să rezulte acceptarea moștenirii, dat fiind că nu este condiționată de data formulării cererii numai în ce privește suprafața de teren aferentă casei de locuit și anexelor gospodărești, respectiv curtea și grădina din jurul acestora, conform art.23 din aceeași lege, întrucât atât legiuitorul, prin disp. art.9, cât și doctrina și jurisprudența în materie, au statuat că termenul pentru formularea cererii în vederea reconstituirii dreptului de proprietate este un termen de decădere, cererea formulată de reclamantă în cauză a fost respinsă, prin sentința civilă nr. 2925 pronunțată la data de 07 noiembrie 2013.
De altfel, obiectul cererii formulate de reclamantă în cauză îl reprezintă obligarea celor două comisii să-i elibereze titlul de proprietate pentru suprafața de teren extravilan de 1,9800 ha, situată pe raza comunei X, județul Teleorman, în condițiile în care nu rezultă că propunerea comisiei locale înaintată comisiei județene prin referatul nr.1402 din 20.05.2013, în care solicită modificarea titlului de proprietate, a fost validată printr-o hotărâre a comisiei județene.
În drept s-au avut în vedere și prevederile art.64 din Legea nr.18/1991
| ← REZOLUTIUNE CONTRACT INTRETINERE. Jurisprudență Rezoluţiune | FOND FUNCIAR. Jurisprudență Fondul funciar → |
|---|
