REZOLUTIUNE CONTRACT INTRETINERE. Jurisprudență Rezoluţiune
| Comentarii |
|
Judecătoria ROŞIORI DE VEDE Sentinţă civilă nr. 2978 din data de 14.11.2013
Prin cererea înregistrată la Judecătoria Roșiorii de Vede la nr.1382/292 din 24 aprilie 2012, reclamanții P.O. și P. M. , în contradictoriu cu pârâții F: P. și F. E.D., au solicitat instanței ca prin hotărârea ce va pronunța să se dispună rezoluțiunea contractului de întreținere nr.1848/14.07.1999 autentificat la BNP M.B. din Roșiorii de Vede, repunerea părților în situația anterioară încheierii contractului menționat și acordarea cheltuielilor de judecată ocazionate de prezentul proces.
În fapt, reclamanții au arătat că la data de 14.07.1999, între autoarea acestora C. R. și pârâtul F. P., căsătorit cu pârâta, a intervenit contractul de întreținere nr.1848, prin intermediul căruia C. R. a transmis nuda proprietate și cu garanția contra evicțiunii totale sau parțiale, imobilul proprietatea sa, ce constă din una locuință din paiantă acoperită cu țiglă, compusă din 2 camere și sală, un grajd din paiantă cu șopron învelit cu plăci de azbociment, construcții în suprafață de 801, 46 mp, locuința fiind încălzită cu sobe, precum și suprafața de 571 mp teren aferent curte, grădină, cu tot ce este plantat și împrejmuit, cu obligația dobânditorului de a-i acorda întreținere și îngrijire cu toate cele necesare traiului, până la încetarea sa din viață, când îi va face înmormântarea și obiceiurile după datini. Până la deces, înstrăinătoarea și-a rezervat, prin contractul menționat, dreptul de uzufruct viager asupra imobilului transmis. Din anul 2006 și până la decesul lui C. R., pârâții nu și-au mai îndeplinit obligațiile asumate prin contract, iar acest lucru în condițiile în care starea sa de sănătate s-a deteriorat cu timpul, nu au mai contribuit nici la cheltuielile de întreținere: curent electric, gaze, apă, etc., dar nici la cele privind hrana sa, nici măcar în situațiile în care, efectiv, era în imposibilitatea să-și procure singură alimentele din cauza stării de sănătate. Astfel, reclamanții au mai arătat că, în tot acest timp ei au fost cei care au sprijinit-o pe aceasta cu cele necesare, iar la data de 22.11.2001 a intervenit decesul autoarei lor C.R., însă nici de această dată pârâții nu au înțeles să-și îndeplinească obligațiile asumate prin contractul nr. 1848/14.07.1999, aceștia necontribuind în nici un fel la cheltuielile de înmormântare și nici în continuare la cheltuielile și organizarea parastaselor ulterioare, tot ei fiind cei care s-au ocupat de toate acestea, fiind succesorii defunctei.
În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art.1020 - 1021 cod civil și art.274 Cod procedură civilă.
În dovedire s-au depus înscrisuri și s-au solicitat probele cu interogatoriu, înscrisuri și martori.
La data de 28.06.2012, reclamanții au depus la dosar cerere completatoare la cererea principală, în motivarea căreia au arătat că în încheierea de ședință din data de 14.06.2012 din dosar li s-a cerut completarea taxei judiciare de timbru până la suma de 51 lei, ei depunând doar 31 lei, precum și completarea acesteia în raport de evaluarea imobilului construit din paiantă, acoperit cu țiglă compus din 2 camere și o sală, un grajd tot din paiantă, la fel și un șopron învelit cu plăci de azbociment, toate dobândite de C. R. împreună cu soțul ei C. C., decedat în anul 1981 și prin moștenire de la acesta în baza testamentului din 01.09.1980 încheiat la notariatul Roșiorii de Vede, fără a se dezbate succesiunea, toate imobilele fiind amplasate pe o suprafață de 80,46 mp și teren aferent de 571 mp Întrucât defuncta a fost scutită de plata impozitelor și taxelor locale fiind văduvă de veteran de război, în conformitate cu prevederile Legii nr. 44/1994, așa cum reiese din adeverința înregistrată la nr.633/ 07.05.2012 eliberată de primăria locală, și ținând seama de vechimea imobilului , consideră reclamanții că împreună cu grajdul și șopronul, valoarea estimativă este de 4.000 lei, iar a terenului de 571 mp este de 1.500 lei.
Pârâții au formulat întâmpinare la data de 28 iunie 2012, prin care au solicitat respingerea acțiunii reclamanților ca fiind neîntemeiată și obligarea acestora la plata cheltuielilor de judecată. În fapt, au arătat că la data de 15.03.1999, au încheiat cu C. R. un contract de întreținere în urma căruia au dobândit nuda proprietate asupra imobilului compus din casă de locuit din paiantă și teren aferent situate în comuna B., județul TR, iar aceasta si-a păstrat dreptul de uzufruct viager. La data de 22.11.2011, C. R. a decedat, astfel că în prezent ei au dobândit proprietatea deplină. Au mai arătat pârâții că reclamanții nu sunt moștenitori legali ai defunctei, neavând vocație succesorală asupra bunurilor imobile ce au făcut obiectul contractului de întreținere, contract care nu a fost rezolvat de către instanța de judecată, astfel că testamentul universal întocmit în favoarea acestora nu le conferă nici un drept asupra imobilului, motive pentru care au invocat excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților.
La dosarul cauzei s-a depus sentința civilă nr.1038/2.05.2012 pronunțată de Judecătoria Roșiorii de Vede în dosarul nr. 4857/292/2011 și certificată de grefă din 06.09.2012 eliberată de Judecătoria Roșiorii de Vede, prin care se atestă că împotriva acestei sentințe s-a formulat apel la data de 23.05.2012, dosarul fiind înaintat la data de 23.05.2012 pentru soluționate, la Tribunalul Teleorman.
Prin sentința civilă mai sus menționată, s-a admis acțiunea formulată de reclamanții, pârâții au fost obligați să lase reclamanților în deplină proprietate și pașnică folosință suprafața de teren intravilan de 571 mp situată în comuna B, județul TR; s-a dispus evacuarea pârâților din imobilul construcție cu destinație de locuință amplasat pe acest teren, construit din BCA, compus din 2 camere, bucătărie și hol, acoperit cu plăci de azbociment; s-a constatat că reclamanții sunt proprietarii imobilului construcție cu destinație de locuință amplasat pe terenul de 571 mp, construit din BCA, compus din 2 camere, bucătărie și hol, acoperit cu plăci de azbociment și a obligat pe pârâți la plata către reclamanți a cheltuielilor de judecată în cuantum de 519 lei.
Prin încheierea de ședință din data de 6.09.2012, instanța în temeiul art.244 pct.1 Cod procedură civilă a dispus suspendarea judecății cauzei până la soluționarea definitivă și irevocabilă a sentinței civile nr.1038/02 mai 2012 pronunțată de Judecătoria Roșiorii de Vede în dosarul civil nr. 4857/292/2011, prin care au fost obligați pârâții (reclamanții din prezenta cauză) să lase reclamanților (pârâții din prezenta cauză) în deplină proprietate și pașnică folosință suprafața de 571 mp situată în Comuna B, dispunându-se evacuarea din imobilul casă de locuit din BCA. Totodată, s-a constatat că pârâții sunt proprietarii imobilului construcție cu destinația de locuință, amplasat pe terenul în suprafață de 571 mp.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel P. M. și O. , apel ce a fost respins ca nefondat prin decizia civilă nr. 139/14.11.2012 pronunțată de T. T. , devenită irevocabilă prin decizia civilă nr. 402/R din 22 februarie 2013 a C.A.B. , dată în dosarul nr. 4857/292/2011.
La data de 27.08.2013 reclamanții P.O.și P. M. au formulat cerere de repunere pe rol întrucât la 22.02.2013 a fost soluționat dosarul civil nr. 4857/292/2011.. iar la termenul de judecată de astăzi 14.11.2013, instanța după ce a pus în discuția părților cererea de repunere pe rol, în temeiul art. 244 (2) Cod procedură civilă, a admis-o ca fiind întemeiată și a rămas în pronunțare pe excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților.
În cauză s-a administrat proba cu înscrisuri și s-au atașat dosarele civile nr. 724/292/2008, 4857/292/2011.
Instanța analizând prezenta cauză, conform art. 137 Cod procedură civilă ( în vigoare la data introducerii acțiunii) prin prisma excepției invocate de pârâți, privind lipsa calității procesuale active a reclamanților, a admis-o pentru următoarele considerente :
Instanța a fost învestită prin acțiunea reclamanților P. O. și M. cu cererea privind rezoluțiunea contractului de întreținere nr. 1848/14.07.1999, autentificat la B.N.P. M.B. încheiat între pretinsa autoare C. R. și pârâții F. P. și E.D. și repunerea părților în situația anterioară încheierii contractului.
În motivarea cererii, în esență, reclamanții au susținut că pârâții în calitate de debitori ai întreținerii nu și-au respectat obligația de întreținere cu toate cele necesare traiului până la încetarea din viață a autoarei C. R., respectiv 22.11.2011 și nici obligațiile privind cheltuielile legate de înmormântare și parastasele ulterioare.
În vederea soluționării prezentei cauze s-a atașat dosarul civil nr. 724/292/2008 fond și cale de atac, din care rezultă că în urma unui litigiu anterior promovat în timpul vieții de către C. R., a fost respinsă în mod irevocabil acțiunea acesteia privind rezoluțiunea contractului de întreținere nr. 1848/1999, respectiv sentința civilă nr. 849/18 iunie 2008 pronunțată de Judecătoria Roșiorii de Vede .
Totodată, prin sentința respectivă a fost admisă și cererea reconvențională formulată de P. F. și E. D., constatându-se că aceștia sunt proprietari în devălmășie asupra imobilului casă de locuit.
Prin decizia civilă nr. 641/R/2008 a fost admis recursul declarat de autoarea C. R. și s-a modificat sentința civilă nr. 849/2008, în sensul că a fost respinsă ca inadmisibilă cererea reconvențională a numiților F. P. și E. D., prin care au cerut să li se constate dreptul de proprietate asupra locuinței ce a făcut obiectul contractului de întreținere, cu motivarea că, aceștia au dobândit doar nuda proprietate asupra locuinței, urmând a intra și în posesia imobilului și a-și întregi dreptul de proprietate numai la decesul autoarei.
C. R. a decedat la data de 22.11.2011, astfel că terenul în suprafață de 571 mp a intrat în stăpânirea deplină a pârâților, nuda proprietate dobândită prin contractul de întreținere transformându-se în drept de proprietate, cu toate atributele sale, iar în ceea ce privește locuința aflată pe teren, aceasta aparține pârâților fiind edificată de aceștia cu contribuție exclusivă, imobilul vechi realizat din paiantă, fiind demolat.
În prezenta cauză reclamanții au pretins că au legitimitate procesuală activă ca succesibili ai defunctei C. R. în baza testamentului depus la fila 4 lăsat de defunctă reclamanților, precum și a declarațiilor de acceptare a succesiunii autoarei. Instanța a apreciat că reclamanții nu-și justifică calitatea procesuală activă cu testamentul depus, întrucât nu au dovedit dezbaterea succesiunii autoarei și calitatea lor de moștenitori, cu certificat de moștenitor așa cum prevăd dispozițiilor art. 1133 Cod civil. Potrivit dispozițiilor art. 1133 Cod civil, "Certificatul de moștenitor face dovada calității de moștenitor legal sau testamentar, precum și dovada dreptului de proprietate al moștenitorilor acceptanți asupra bunurilor din masa succesorală, în cota care se cuvine fiecăruia";. Reclamanții sunt prezumtivii succesibili testamentari, ceea ce nu echivalează cu calitatea de moștenitori testamentari ce ar fi putut fi dovedită cu un certificat de calitate de moștenitor. Chiar și în aceste condiții la data întocmirii testamentului 2 noiembrie 2011, în patrimoniul autoarei nu se mai găsea dreptul de proprietate asupra imobilului casă și teren, întrucât acesta fusese transmis cu contract de întreținere pârâților anterior, contract nereziliat, autoarea neavând la momentul respectiv decât un drept de uzufruct viager.
La moartea uzufructuarei C.R., dreptul de uzufruct a încetat astfel că pârâții și-au întregit atribuitele dreptului de proprietate dobândit prin efectul Contractului de întreținere și cu atributul folosinței.
În concluzie, testamentul lăsat de autoarea C.R. reclamanților nu constituie titlul de proprietate pentru aceștia, deoarece la data decesului în patrimoniul autoarei nu se mai găsea dreptul de proprietate asupra imobilului din litigiu, fiind înstrăinat pârâților în timpul vieții, defuncta păstrându-și doar un drept de uzufruct viager, care s-a stins la moartea uzufructuarului - art. 746 Cod civil.
În prezent, reclamanții au calitatea de succesibili testamentari cu titlu universal și care le conferă un drept asupra eventualelor bunuri ce s-ar mai fi găsit în patrimoniul autoarei C. R. la data decesului, altele decât imobilul din Contractul de întreținere. Calitatea procesuală activă presupune existența unei identități între persoana reclamatului și cel care este titularul dreptului afirmat.
În cazul rezoluțiunii contractului de întreținere, reclamanții nu au legitimitate procesuală activă, întrucât la baza raportului juridic din prezenta cauză, se află convenția părților încheiată între pârâți și autoarea C. R., respectiv contractul de întreținere autentificat la nr. 1848/14.07.1999, prin care pârâții au dobândit dreptul de proprietate asupra imobilului și nu moștenirea prin care reclamanții să emită pretenții întemeiate pe testament.
Pentru considerentele mai sus expuse, instanța, în temeiul art. 137 Cod procedură civilă (în vigoare), a admis excepția lipsei calității procesuale active invocate de pârâți, și pe cale de consecință a respins acțiunea ca fiind pornită de persoane fără calitate procesuală activă.
Instanța, în temeiul art. 274 Cod procedură civilă, a respins cererea pârâților privind plata cheltuielilor de judecată ca nedovedită, întrucât la dosarul cauzei nu s-a depus documentul justificativ privind onorariu avocat
| ← REZOLUTIE CONTRACT DE INTRETINERE. Jurisprudență Contracte | FOND FUNCIAR. Jurisprudență Fondul funciar → |
|---|
