Fond funciar. Jurisprudență Fondul funciar

Comentarii

0

Tribunalul MEHEDINŢI Sentinţă civilă nr. 574/A din data de 22.06.2017

(Tribunalul Mehedinți - d.c. 574/A/22.06.2017)

Prin cererea adresată acestei instanțe la data de 26.01.2015 și înregistrată pe rolul Judecătoriei Drobeta Turnu Severin, sub nr. 581/225/2015, petenții C.V., G.I., G.S. și G.D. au chemat în judecată pe intimatele Comisia locală de fond funciar Devesel și Comisia Județeană De Fond Funciar Mehedinți, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se constate nulitatea absolută parțială a titlului de proprietate nr.17724 / 03.10.1997, emis pe numele lui G.G., G.S., G.I., G.D., G.V. pe urma defunctului G.V.; să se dispună întocmirea și înaintarea documentației necesare emiterii unui nou titlu de proprietate cu vecinătățile corecte și completarea cu toate suprafețele din intravilan avute în proprietate ce se cuveneau a fi trecute în titlul de proprietate, respectiv cu suprafața de 1017 mp în tarlaua 18,omisă a fi trecută în titlul, compusă din 262 mp vii, 42 mp categoria curți construcții și 713 mp categoria arabil.

Petenții au arătat că solicită anularea parțială a titlului de proprietate întrucât vecinătățile terenului intravilan trecut în titlul de proprietate sunt greșite și nu mai corespund situației reale și actului de proprietate, a procesului verbal de punere în posesie din anul 1991, a primului titlu de proprietate nr.17724/1997 intrat în circuitul civil, de asemenea în respectivul titlul nu a fost trecută întreaga suprafață avută în proprietate și posesie încă din anul 1950.

În motivarea cererii petenții au arătat că în anul 1950 părinții și autorii acestora, G.V. și G. au cumpărat cu act autentic suprafața de 9.900 m.p. situată în vatra satului Batoți ce se învecina la miază noapte cu fluviul Dunărea.

Autorii acestora au avut în intravilan curții construcții și gradină aferentă suprafața de 3580 mp așa cum rezultă și din adeverința nr. 3898/ 24.10.2006 emisă de Primărie.

La apariția legii 18/1991, autoarea G.G. a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pe toate suprafețele avute în proprietate.

În anul 1991, autoarea G.G. a fost pusă în posesie atât cu teren extravilan cât și cu teren intravilan, terenul intravilan având vecin la nord fluviul Dunărea .

În urma punerii în posesie a fost eliberat titlul de proprietate nr. 17401/17.08 .1995 atât pentru terenul extravilan în suprafața de 2.1900 mp cât și pentru cel de 2.563 mp teren intravilan.

Vecinătățile terenului aflat în intravilan au fost corect trecute în titlul de proprietate nr. 17401/ 1995 așa cum îl și au în posesie și folosință, însă nu a fost trecută în titlu de proprietate întreaga suprafață avută în proprietate și posesie având în vedere că autorii petenților nu au fost niciodată deposedați de terenul intravilan acesta fiind aferent casei, curții și grădinii.

În realitate și conform actului de vânzare cumpărare din anul 1950 autorii petenților și mai apoi petenții aveau în intravilan suprafața de 3.580 mp și nu 2.563 cum au fost trecuți în titlu de proprietate.

Fără să aibă cunoștință, titlul de proprietate nr.17401/17.05.1995 a fost modificat și s-a emis un nou titlu respectiv titlul de proprietate nr. 17724/03.10.1997 care deși nu cuprindea întreaga suprafață avută în proprietate, cuvenită a fi trecută în titlu au fost schimbate și vecinătățile terenului intravilan terenului aferent curții și grădinii, vecinătăți care nu corespund cu situația reală, cu posesia noastră efectivă și cu actul de proprietate.

Astfel conform titlului de proprietate nr. 17724/03.10.1997 la Nord apare vecin De și nu fluviul Dunărea cum este în realitate și cum dețin terenul din anul 1950, cum au fost puși în posesie. Și din Certificatul nr.4589/ 12.10.2006 și Procesul verbal din 12.10.2006 rezulta că vecin la nord este fluviul Dunărea.

Au menționat că și la punerea în posesie au avut vecin la nord fluviul Dunărea astfel că în mod nelegal au fost schimbate vecinătățile terenului lor intravilan.

În momentul în care au observat schimbarea vecinătăților, au formulat plângere la Prefectura Mehedinți și în urma acesteia corpul de control a constatat că în urma solicitării reconstituirii dreptului de proprietate de moștenitorii G., a fost eliberat Titlul de proprietate nr.17401/1995 pentru suprafața de 2.4463 ha.

Cu adresa nr.1125/ 1997, după doi ani, Comisia Locală Devesel a solicitat Comisiei Județene anularea Titlului de proprietate nr.17401/1995, Comisia Locală Devesel necomunicând Comisiei Județene că Titlul de proprietate nr.17401/17.09.1995 a intrat în circuitul civil.

În baza HCJFF Mehedinți nr.131/1997, s-a eliberat titlul de proprietate nr. 17724/03.10.1997 prin care suprafața de 600 mp a fost mutată în intravilan sat Batoți Tarlaua 16, p-1 și au fost modificați vecinii de la nord ai terenului intravilan sat Batoți T 18 , înscriindu-se în loc de fluviul Dunărea, Drum exploatare, deși niciodată nu a existat și nu există la nord un astfel de drum de exploatare.

S-a reținut de corpul de control că pentru terenul din titlul de proprietate nr.17724/1997 s-a întocmit carte funciara astfel:

- Suprafața de 3.800 mp extravilan tarla 18, parcela 4 face parte din suprafața de 9.900 din actul de vânzare cumpărare încheiat în anul 1950 ;

- Suprafața din intravilan pe care se află casa și anexele gospodărești a fost identificată ca fiind de 3580 mp și nu de 2564 mp cât a fost trecută în titlu nr. 17724/1997.

Însăși corpul de control a constatat că Primăria Devesel a emis o adeverință în care se arată că suprafața reală este mult mai mare decât cea trecută în titlu, că apar diferențe față de suprafața reală după cum urmează : 1386 mp arabil, T-18 p-1/1, real fiind 2.108 mp ; 368 mp vie, T-18, p- VI, real fiind 630 mp ; 800 mp curți construcții, T-18, p-1, real fiind 842 mp.

În anul 2008, autoarea petenților a sesizat Comisia de fond funciar că nu este înscrisă toată suprafața deținută și reală.

Deși Corpul de control a solicitat lămuriri Comisiei de fond funciar aceasta nu a pus la dispoziție nici un act din care să rezulte că terenul a fost expropriat, că este la dispoziția Consiliului local.

Singurul lucru cert si real este că de terenul aflat în intravilan în suprafață totală de 3580 mp nu au fost vreodată deposedați, că din totdeauna au avut vecin la nord fluviul Dunărea și că timp de 60 de ani nu am fost tulburați în folosința deplină a terenului.

Față de omisiunea de a fi trecut tot terenul în intravilan și față de modificare nelegală și nejustificată a vecinătăților față de Titlul de proprietate nr. 17401/ 1995, vecinătăți înscrise de altfel și în actul de vânzare cumpărare nr. 452/ 1950, Corpul de control a concluzionat că petenții trebuie să se adreseze instanței în vederea anulării titlului nr. 17724/1997.

În aceste condiții față de cele relatate, au solicitat să se dispună anularea parțială a Titlului de proprietate nr.17724/1997, întocmirea și înaintarea documentației cadastrale necesare emiterii unui nou titlul de proprietate în care să fie trecute corect vecinătățile și întreaga suprafață pe care o au în posesie și care li se cuvine de drept a fi trecută în titlu în intravilan, respectiv : Suprafața de 2.100 mp arabil T-18 p l/1 cu vecinii N - Dunăre, E- ogaș, S- Ds, V- Ds; Suprafața de 630 mp vie T-18 , p 1/2 cu vecinii N - Dunăre , E- ogaș , S- Ds, V-Ds; Suprafața de 842 mp curți construcții, T-18 , P-1, cu vecinii N- Dunăre, E- De, S- De, V- Ogaș;

În drept petenții au invocat dispozițiile legii 169/1997, legea privind modificarea și completarea legii 18/1991.

În dovedirea acțiunii au depus în copie xerox: Actul de vânzare încheiat în anul 1950, procesul verbal de punere în posesie încheiat în 1991, titlul de proprietate nr. 17401/17.09.1995, Titlul de proprietate provizoriu, Titlul de proprietate nr.17724/1997, procesul verbal de identificare a terenul intravilan certificatul nr. 4589/12.10.2006, Adeverința nr. 3898/24.10.2006, Raportul nr.7308/29.09.2014 întocmit de Corpul de control din cadrul Prefecturii Mehedinți.

În dovedirea acțiunii au arătat că înțeleg să se folosească de proba cu înscrisuri, martori și alte probe necesare.

Prin rezoluția din 02.02.2015 aflată la fila 60 dosar instanța a pus în vedere petenților să complinească lipsurile cererii de chemare în judecată, respectiv: să indice sediul pârâtelor, să indice codul numeric personal sau date de identificare fiscală ale pârâtelor, contul bancar al pârâtelor, să precizeze dovezile pe care se sprijină cererea formulată; în ceea ce privește dovada cu înscrisuri, li s-a pus în vedere să le depună la dosar în copii lizibile, certificate pentru conformitate cu originalul, în exemplare suficiente pentru instanță și părțile adverse; în ceea ce privește dovedirea cererii prin interogatoriul pârâtului, li s-a pus în vedere să ceară înfățișarea în persoană a acestuia, dacă pârâtul este persoană fizică, iar în cazul în care solicită dovada cu martori, să arate numele, prenumele și adresa martorilor.

La data de 11.02.2015 petenta C.V. a formulat completare a cererii formulate ca urmare a solicitării instanței de a complini lipsurile cererii de chemare în judecată.

Astfel, prin completarea la acțiune petenta C.V. a arătat că nu cunoaște date de identificare ale pârâtelor și a arătat că înțelege să se folosească de proba cu înscrisuri și proba testimonială constând în audierea martorilor H.P. și G.V..

De asemenea, a precizat că în cauză va fi reprezentată de către avocat R.M. și a depus la dosar, în 3 exemplare, înscrisurile în copii lizibile.

Pârâtelor le-au fost comunicate cererea de chemare în judecată și înscrisurile anexate, potrivit dovezilor aflate la filele 90-91 dosar, cu mențiunea că au obligația de a formula întâmpinare în termen de 25 de zile de la comunicare, sub sancțiunea decăderii din dreptul de a mai propune probe și de a mai formula excepții, în afara celor de ordine publică, dacă legea nu prevede altfel.

La data de 27.02.2015 pârâta Comisia Locală de Fond Funciar Devesel a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii, cu cheltuieli de judecată.

Pe cale de excepție s-a solicitat să se constate prematuritatea introducerii acțiunii, tardivitatea introducerii acțiunii și autoritatea de lucru judecat.

Pe fond, a solicitat respingerea acțiunii ca fiind netemeinică și nelegală.

Cu privire la excepția privind prematuritatea introducerii acțiunii, a solicitat să se constate că reclamanții nu au respectat procedura legala, în conformitate cu prevederile Regulamentului aprobat prin HG 890/2005 privind procedura de constituire a dreptului de proprietate private asupra terenurilor, anterior introducerii acțiunii reclamanții nesolicitând modificarea titlului de proprietate nici CLFF Devesel și nici CJFF Mehedinți ca procedura prealabila de contestare a titlului de proprietate in instanța.

Susținerile reclamanților privind faptul ca s-au adresat Instituției Prefectului județului Mehedinți care prin Corpul de control a întocmit raportul nr.7309/29.09.2014 nu constituie un act prealabil de sesizare a CLFF Devesel si a CJFF Mehedinți, acest raport neconstituind punctul de vedere al acestor comisii exprimat prin hotărâre.

Referitor la cea de-a doua excepție invocată-privind tardivitatea formulării acțiunii de constatare a nulității parțiale absolute a titlului de proprietate contestat, a precizat că a fost depășit cu mult termenul legal de contestare a acestui titlu, ținând cont atât de data eliberării sale și implicit a intrării in circuitul civil - 03.10.1997, precum și de faptul că titlul de proprietate provizoriu ce cuprinde toate elementele titlului contestat, a fost întocmit la punerea în posesie sub semnătura reclamantei G.I., a fost înscris sub semnătura în registrul agricol al localității Batoți si ulterior în cartea funciara de către reclamanți, intrând în circuitul civil.

În ceea ce privește excepția invocata privind autoritatea lucrului judecat, a învederat faptul ca acest titlul de proprietate contestat a făcut obiectul contestării în dosarul nr.3604/225/2008 al aceleiași instanțe, dosar în care deși acțiunea este formulată în numele autoarei G.G.(decedată), petenții au avut calitate procesuala activă în acest dosar, fiind respinsa acțiunea formulată - definitiv si irevocabil prin SC nr.2629 23.05.2008.

Pe fondul cauzei reclamanții au solicitat alături de defuncta G.G.(mama), reconstituirea dreptului de proprietate conform legilor fondului funciar in calitate de moștenitoare a defunctului G.V., calitate în care le-a fost întocmit si eliberat inițial TP nr.17401/1995, titlul ce a fost anulat în urma contestării sale si emiterii Hotărârii CJFF Mehedinți nr.131/1997, în urma căreia a fost eliberat un nou titlu cu nr.17724/1997, contestat ulterior în dosarul nr.3604 225/2008 și în prezenta cauză. În titlul inițial a fost înscrisă, în intravilan, suprafața de 2563 m.p., aspect contestat de petenți, iar în cel eliberat în urma contestației, a fost înscrisă, în intravilan, suprafața de teren de 3164 m.p.. atât titlul provizoriu întocmit în urma contestație, cât și titlul definitiv, fiind eliberate sub semnătura unui dintre moștenitori. Reconstituirea s-a făcut pentru suprafața totala înscrisă în registrul agricol 1959/1960.

Pe baza titlului contestat au fost înregistrate suprafețele înscrise în acesta în registrul agricol de la data eliberării si pana in prezent, au fost plătite impozitele legale, titlul fiind folosit pentru înscrierea proprietății din intravilan în cartea funciara. În Cartea funciară a fost înscrisă însă o suprafața de teren mai mare față de cea înscrisa în titlul contestat de 3580 m.p., față de 3164 m.p.-înscriși în titlul contestat, motiv pentru care a solicitat prin cerere reconvențională formulată în dosarul nr.3604/225/2008 privind anularea aceluiași titlu, iar în prezent s-a formulat acțiune de rectificare a cărții funciare, ce formează obiectul dosarului nr.9202/225/2014, motiv care a generat prezenta acțiune.

Căile prin care petenții ar fi putut solicita reconstituirea dreptului de proprietate si pentru suprafața înscrisă nelegal în cartea funciara - ce aparține drumului de exploatare ce se afla între proprietatea reclamanților și Fluviul l Dunărea ar fi fost cele prevăzute de legile proprietății, căi pe care le urmat dar la care a renunțat conform sentinței 2629/2008.mai sus menționate.

În ceea ce privește vecinătatea din partea de nord(MN) ca fiind fluviul Dunărea, prin invocarea actului de vânzare din 1950, solicită a se observa că asupra suprafețelor înscrise în acest act a fost reconstituit dreptul de proprietate pentru întreaga suprafața existenta în RA 1959-196, anexele validate nu au fost contestate în termenele și prin procedura prevăzuta de lege si chiar și în actul invocat, vecinătatea nu este fluviul Dunărea, ci Frontiera Dunării, fiind îndeobște cunoscut că de-a lungul Dunării și deci și în dreptul proprietății petenților a existat fâșia de frontieră pe care este amplasat drumul de exploatare ce se caută a fi introdus în titlul prin prezenta acțiune. Acest aspect rezulta chiar și din PUG al localității Batoți în care DF- este identificat în planul cadastral între proprietatea reclamanților și fluviul Dunărea.

A mai majora încă odată prin schimbarea vecinătăților în partea de nord suprafața din intravilan, după ce a fost majorata de la 2563 m.p. din primul titlu, la 3164 m.p. din titlul contestat, la 3580 m.p. înscris nelegal în cartea funciara, înseamnă să se depășească suprafețele înscrise în registrul agricol de la colectivizare și implicit, îmbogățirea fără justa cauză pentru petenți, drumul de exploatare cu care se solicita a fi majorată suprafața înscrisă în titlul contestat fiind limitrofă lacului de acumulare a SHN Porțile de Fier II, aflat în proprietatea publica a statului, atribuită prin hotărâre de Guvern.

Cu atât mai mult aceasta suprafață înscrisă în registrul agricol de la colectivizare ar fi depășită dacă ar fi înscrise și suprafețele de teren menționate în Raportul Corpului de control al Instituției Prefectului, ce au fost înstrăinate prin vânzare către numiții D.I. si D. M., care deși nu au fost înscrise în titlul contestat și în cartea funciara întocmită în baza acestuia, au făcut în mod nelegal, obiectul vânzării de către petenți, cărora din punct de vedere legal nu le fusese reconstituit dreptul de proprietate asupra suprafețelor vândute,acesta fiind un motiv de rezoluțiune a vânzărilor datorita lipsei calității de proprietar ai vânzătorilor, petenți în prezenta cauză.

Reclamanților le-a fost reconstituit dreptul de proprietate conform registrului agricol, contestațiile formulate fiind soluționate prin instanța definitiv si irevocabil.

Actele invocate de reclamanți în dovedirea acțiunii nu constituie un just titlu pentru suprafața în litigiu, motiv pentru care solicită respingerea capătului de cerere privind obligarea la eliberarea unui nou titlul de proprietate.

Suprafața de teren cu care se cere a fi majorata suprafața de teren înscrisa în intravilan în titlul contestat, este un drum de exploatare - fostă fâșie de frontiera a Dunării, s-a aflat dinainte de colectivizare continuu, netulburat și sub nume de proprietar în administrarea comunei Devesel,fiind de utilitate publică.

În dovedirea susținerilor a înțeles să se folosească de proba cu interogatoriul petenților si proba cu martori.

Ținând cont de faptul că titlul de proprietate contestat nu a fost eliberat de CLFF Devesel, ci de CJFF Mehedinți, de la care a fost ridicat de petenți direct de la comisie sau OCPI Mehedinți și nu de la CLFF Devesel, în dovedirea susținerilor a înțeles ca pe lângă înscrisurile anexate în probațiune, să se solicite intimatei CJFF Mehedinți hotărârea acesteia nr.131/1997 și actele ce au stat la baza emiterii acesteia, înscrisuri ce nu i-au fost comunicate și care nu se regăsesc în evidentele CLFF Devesel.

În drept a invocat disp. art.205 cod proc.civ. dispozițiile Legii nr.18/1991 cu modificările si completările ulterioare și pe cele ale HG890/2005, privind aprobarea Regulamentului de punere în aplicare a acestei legi.

A depus la dosar o serie de înscrisuri, respectiv: documentația care a stat la baza titlului contestat - proces verbal de punere în posesie -(titlu provizoriu), cereri de reconstituire a dreptului de proprietate, copia RA 1959/1962, extras anexa 3 sat Batoți, titlul de proprietate 17401/1995, anulat prin Hotărârea CJFF Mehedinți nr. 131/1997, titlul provizoriu in baza căruia a fost întocmit titlul anulat de CJFF, extras registrul agricol sat Batoți (2010-2014), copie proiecție stereografică a localității Batoți cu terenul intravilan al reclamanților, sentința civila nr.2629/2008- definitiva și irevocabila, notificările nr.3594/2008 si 5609/20014, urmând să depună și orice alte probe utile cauzei.

Pârâta Comisia Județeană de Fond Funciar Mehedinți nu a formulat întâmpinare.

Întâmpinarea formulată de pârâta Comisia Locală de Fond Funciar Devesel a fost comunicată petenților, potrivit dovezilor aflate la filele 123-126 dosar, cu mențiunea că are obligația de a formula răspuns la întâmpinare în termen de 10 zile de la comunicare.

La data de 03.04.2015 petenții au formulat răspuns la întâmpinare prin care au solicitat respingerea excepției prematurității acțiunii, având în vedere că au solicitat nulitatea parțială a titlului de proprietate nr.17724 / 03.10.1997, emis pe numele lui G.G., G. S., G.I., G.D., G.V. pe urma defunctului G.V., nulitate ce poate fi solicitată doar în instanță, instanța având competența de a constata nulitatea titlului de proprietate emis cu încălcarea dispozițiilor legii 18/1991 și următoarele și a dispune anularea titlului, nulitatea poate fi invocată de persoanele interesate ce justifică un interes legitim, iar soluționarea cererii este doar de competența instanței de judecată.

Au solicitat respingerea excepției tardivității, având în vedere că nulitatea poate fi invocată oricând de orice parte interesată iar în altă ordine de idei deși autorii au fost puși în posesie pe întreaga suprafață cumpărată în anul 1950 cu act autentic, respectiv cu suprafața de 9.900 mp situată în vatra satului Batoți ce se învecina la miază noapte cu fluviul Dunărea și pentru care si au carte funciara, titlul de proprietate a fost eliberat pe o suprafață mai mică decât cea deținută și posedată dintotdeauna de familia acestora, mai mult chiar primăria recunoaște ca autoarea petenților a solicitat, în timpul vieții, modificarea titlului emis nelegal.

De asemenea, în cadrul răspunsului la întâmpinare, petenții au reiterat susținerile din cererea de chemare în judecată.

Petenții au mai arătat că autoarea acestora G.G. când a observat că nu mai corespund vecinii a solicitat modificarea titlul de proprietate nr. 17724/1997 în instanță, însă aceasta din cauza problemelor de sănătate a formulat o cerere de renunțare la judecată, însă nu și la dreptul pretins.

Au precizat că acțiunea autoarei a fost înregistrată la data de 09.05.2008, deci ulterior înscrierii dreptului de proprietate în cartea funciară, care s-a efectuat în anul 2006.

Înscrierea în Cartea funciară s-a realizat corect având la baza atât titlu de proprietate cât și actul de vânzare din anul 1950.

Astfel, potrivit legii înscrierea în Cartea funciară se efectuează în baza înscrisului autentic notarial cât și în baza unui act emis de autoritatea administrativă în cazul petenților înscrierea a avut la bază atât titlu de proprietate emis de comisia de fond funciar, cât și actul notarial din anul 1950 privind întreaga proprietate deținută .

Astfel și potrivit dispozițiilor codului fiscal atât în cazul clădirilor cât și în cazul terenurilor, dacă se constată diferențe între suprafețele înscrise în actele de proprietate și situația reală rezultată din măsurătorile executate în condițiile legii cadastrului și a publicității imobiliare nr.7/ 1996, se iau în vedere suprafețele care corespund situației reale, dovedite prin lucrări tehnice de cadastru. Datele rezultate din lucrările tehnice de cadastru se înscriu în evidentele fiscale, în registrul agricol, precum și în cartea funciară. În aceste condiții înscrierea suprafeței pe care au deținut-o în baza actului de proprietate și de care nu au fost niciodată deposedați efectiv s-a realizat corect.

Mai mult legea nr. 18/1991 si decretului lege 42 /1990 prevăd că terenul aferent casei de locuit și anexelor gospodărești precum și curtea și gradina din jurul acestora în zonele cooperativizate constituie proprietatea particulară a deținătorilor .

Potrivit art. 11 din legea 18/1991 suprafața adusă în cooperativa este ce a rezultat din actele de proprietate, în speța, din actul din 1950. Potrivit art. 23 sunt și rămân în proprietatea privată terenurile aferente casei de locuit, curtea și grădina ce sunt evidențiate în actele de proprietate în CF.

A menționat că pârâta a formulat acțiune în anul 2014 privind rectificarea Cărții funciare a petenților și în urma acestei acțiuni au făcut un memoriu la Prefectura Mehedinți. Urmare a memoriului corpului de control din cadrul Prefecturii Mehedinți a întocmit un Raport în care a constatat că Comisia locală și primăria Devesel nu au pus la dispoziție nici un act din care să rezulte că așa zisul teren ce se susține că este de exploatare a fost expropriat că terenul de 30 ml este de utilitate publică, că este la dispoziția consiliului local.

De asemenea, față de actele de proprietate și față de faptul că prin emiterea titlului de proprietate nr. 17724/1997 s-au schimbat vecinătățile din partea de nord a terenului intravilan din tarlaua 18 parcela 1, 1/1, ½ față de titlul nr. 17401 /l 995 eliberat inițial și anulat la solicitarea comisiei locale, vecinătăți de altfel înscrise în actul de proprietate nr. 547/1950 . În Raport s-a concluzionat că se impune anularea titlului de proprietate nr. 17724/1997 care nu corespunde realității și actelor de proprietate.

Prin rezoluția din 06.04.2015 instanța a fixat primul termen de judecată la data de 14.05.2015 și a dispus citarea părților.

La data de 12.05.2015 petenta G.I. a formulat note scrise prin care a solicitat admiterea acțiunii, așa cum a fost formulată.

Potrivit actului de vânzare nr.124 din 20 iunie 1950, înregistrat la fostele notariate de Stat, autorii petenților au cumpărat un teren în suprafață de 9.900 mp situat în vatra satului Batoți, delimitat prin următorii vecinii: la răsărit - G.I.N. B.; la apus - C.N. B.; la miazăzi - A.G. și alții; la miazănoapte - Frontiera Dunării.

De la momentul achiziționării acestui teren, atât autorii cât și petenții, în calitate de moștenitori, au avut posesia asupra terenului cumpărat, parte din acesta fiind înstrăinat către D.M., parte donat/vândut numitului D.I..

Potrivit art. 6 alin. I1 din Legea nr. 1/2000, titlurile obținute anterior intrării în vigoare a legii nr.18/1991 și existența liberă a vechilor amplasamente fac dovada absolută a proprietății, obligând comisiile de fond funciar să procedeze la validarea cererii de reconstituire a dreptului de proprietate.

Față de aceste dispoziții exprese, coroborat cu împrejurarea că petenții dețineau un titlu de proprietate din 1950, pe același amplasament care era ocupat de noi în integralitate, comisia era obligată să valideze cererea de reconstituire, consfințind starea de fapt și de drept prin eliberarea unui titlu de proprietate.

CLFF Devesel a îndeplinit în parte obligația dispusă de lege în virtutea actului de proprietate nr.124/1950, însă prin titlul inițial nr.17401/17.08.1995 nu a fost trecută întreaga suprafață, fiind diminuată nejustificat și contrar actului de vânzare din 1950, în loc de 3580 mp intravilan fiind trecut 2563 mp.

Ulterior acest titlu, deși intrase în circuitul civil, putând fi modificat doar de instanță, a fost modificat unilateral în sensul schimbării vecinătăților terenului, în loc de vecin la Nord - Dunărea, fiind trecut un drum de exploatare înfundat.

Procedându-se astfel, s-a încălcat atât dreptul de proprietate dovedit cu acte recunoscute de lege cât și principiul stabilității unui act juridic, fiind stabilit expres în art. 1 alin. 6 din Legea 554/2004, că un act juridic intrat în circuitul civil și care a produs efecte juridice, nu poate fi anulat decât de instanța competentă, în același fel fiind stabilit și de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 478/2011.

În condițiile în care din procesul verbal de punere în posesie, din Adeverința emisă de pârâtă sub nr. 3898/24.10.2006, respectiv Extrasul CF nr. 15123/24.11.2006, a rezultat cu forța evidenței că susținerile petenților sunt reale, apare cu evidență că pârâta, cu încălcarea prevederilor legale a emis titlul contestat, astfel încât se impune ca în baza înscrisurilor depuse la dosar, să se constate nulitatea absolută parțială a TP nr. 17724/03.10.1997, cu consecința emiterii unui nou titlu de proprietate pentru întreaga suprafață de teren intravilan deținută cu vecin la miază-noapte Dunărea, nicidecum cu drumul de exploatare cum în mod fals a fost trecut în titlul contestat.

Față de dispozițiile exprese ale art. III alin. 1 din Legea nr. 169/1997, care statuează că sunt lovite de nulitate absolută, potrivit legislației civile, aplicabile la data încheierii actului juridic, următoarele acte emise cu încălcarea Legii nr. 18/1991, Legii nr. 1/2000 și ale Legii nr. 169/1997, s-a reținut următoarea situație juridică cu consecințe evidente.

Astfel, din interpretarea declarativă a textului legal învederat coroborat cu prevederile exprese ale art. 6 alin.11 din Legea nr. 1/2000, a rezultat că, dacă un act de reconstituire sau constituire a dreptului de proprietate a fost emis cu încălcarea prevederilor la care a făcut referire, acesta este lovit de nulitate absolută.

Referitor la regimul juridic al nulității absolute, s-a subliniat că acesta este de notorietate, în sensul că, aceasta poate fi invocată oricând atât pe cale de acțiune cât și pe cale de excepție (imprescriptibilitatea acțiunii), poate fi invocată de oricine are interes (art. III alin. 2 și 21 din lg. 169/1997) și nu poate fi acoperită prin confirmare (fiind inadmisibil să se confirme un act lovit de nulitate absolută, deoarece el interesează întreaga ordine publică).

În condițiile exprese ale regimului juridic al nulității absolute, văzând și prevederile art. III alin. 1 din lg. 169/1997, care fac trimitere la efectele nulității, care sunt aplicabile de la data încheierii actului juridic, respectiv la principiile care o guvernează retroactivitatea, repunerea în situația anterioară și anularea actului subsecvent ca urmare a anulării actului inițial, urmează ca instanța să aprecieze că este vorba de o încălcare evidentă a legislației în materia fondului funciar.

Că lucrurile sunt astfel, a fost constatat și de către Corpul de control al Prefectului, prin Raportul nr. 7308/29.09.2014 aprobat de Prefect, în calitatea sa de Președinte al CJFF Mehedinți, motiv pentru care constatările sale se constituie un motiv în plus pentru admiterea prezentei cereri.

Drept urmare, raportat la cele arătate prin acțiunea introductivă, răspunsul la întâmpinare și prezentele note scrise, a solicitat ca instanța să aprecieze ca pe deplin dovedită și întemeiată acțiunea și pe cale de consecință să o admită.

Referitor la susținerile pârâtei CLFF Devesel prin întâmpinare a arătat că potrivit doctrinei, prematuritatea unei cereri presupune că dreptul invocat nu este actual, nu s-a născut și că poate fi recunoscut doar după ce acesta s-a născut.

De partea cealaltă, tardivitatea presupune că, dreptul la acțiune a fost exercitat după expirarea termenului în care putea fi exercitat.

Cum cele două excepții sunt invocate de pârâtă prin întâmpinare, este cât se poate de logic că, un drept la acțiune nu poate fi în același timp și prematur dar și tardiv, excepțiile fiind antagonice.

Dincolo de acest aspect, dreptul la acțiune s-a născut din momentul în care s-a emis primul titlu de proprietate, respectiv când cel de al doilea l-a modificat pe primul, încălcând flagrant dreptul reclamanților.

Pe cale de consecință, dreptul la acțiune în nulitate fiind născut și actual, se poate conchide că excepția prematurității este nefondată, întrucât dreptul la acțiune subzistă tot atâta timp cât există cauza care îl determină, deoarece suntem în prezența unei cauze de nulitate absolută, imprescriptibilă sub aspectul dreptului la acțiune.

Susținerea că prematuritatea cererii este determinată de nerespectarea unei procedurii prealabile, este nefondată, deoarece nulitatea absolută a unui act juridic intrat în circuitul civil, așa cum am subliniat mai sus, poate fi constatată numai de către instanță.

Raportul aprobat de prefect nu reprezintă decât un act administrativ, care în cadrul competențelor sale administrative, poate verifica orice sesizare adresată de cetățeni, însă dacă se constată existența unor cauze de nulitate absolută a unui titlu de proprietate, chiar în calitatea sa de președinte al CJFF, nu poate revoca actul, deoarece a intrat în circuitul civil, art. III alin. 2 din lg. 169/1997 stabilindu-i calitatea procesuală activă pentru promovarea acțiunii în nulitate, instituția putând direcționa partea interesată, așa cum a și făcut-o prin raport, în sensul adresării instanței competente pentru anularea titlului nelegal.

Pentru identitate de rațiune în condițiile în care este vorba de o cauză de nulitate absolută, fără a mai relua regimul juridic al nulității absolute, explicat mai sus, a subliniat doar că, acțiunea în constatarea a nulității absolute este imprescriptibilă, putând fi introdusă oricând, prevederile fiind exprese în acest sens, motiv pentru care a solicitat respingerea excepției tardivității.

În ceea ce privește autoritatea de lucru judecat, invocată, a subliniat faptul că aceasta nu este incidentă, deoarece S.civ. 2629/23.05.2008, nu a cercetat și nici nu s-a pronunțat pe fondul cererii, astfel încât această excepție nu poate fi admisibilă.

De altfel, după cum se poate observa, acțiunea a fost respinsă ca rămasă fără obiect, urmare a renunțării dreptului la acțiune, iar nu renunțării la drept.

Dincolo de acest aspect, la momentul tratării regimului juridic nulității absolute, a subliniat că nulitatea absolută nu poate fi confirmată expres sau tacit, fiind vorba de o normă de ordine publică de interes general, pentru care există interesul general ca act lovit de nulitate absolută să nu poată produce efecte juridice.

Potrivit art. 430 alin. 1 C.proc.civ., există autoritate de lucru judecat, numai când hotărârea judecătorească soluționează, în tot sau în parte, fondul procesului sau statuează asupra unei excepții procesuale ori asupra oricărui alt incident. Or, sentința invocată pentru susținerea acestei excepții nu a soluționat nici fondul și nici vreo excepție, astfel încât nu sunt întrunite condițiile textului legal, punând astfel concluzii de respingere excepției.

Referitor la dreptul exhibat, a solicitat a se observa din actele depuse la dosarul cauzei, că suprafața de 9.900 mp ce a făcut obiectul Actului de vânzare nr. 124/1950 este situată într-un singur loc, așa cum este desfășurată în planul de amplasament din schița anexată.

Din procesul verbal de punere în posesie, Adeverința emisă de pârâtă sub nr. 3898/24.10.2006, respectiv Extrasul CF nr. 15123/24.11.2006, rezultă cu forța evidenței că vecinul de la Nord pentru T. 18, P. 1; 1/1 și 1/2 este fluviul Dunărea și această suprafață are 3580 mp, ori din TP nr. 17724 rezultă o suprafață de 3.164 mp, diminuată exact cu suprafața reținută în titlu cu denumirea "DE".

Așa cum a reținut și Corpul de Control al Prefectului și cum rezultă și din schița anexată, suprafața de 9.900 mp este alcătuită din: T. 18 P.4.- 3.800 mp; T.16. P. l,.- 600 mp; teren vândut lui D. (schiță 1134 mp - în acte 991 mp) și terenul deținut în suprafața de 3.580 mp (vii hibride - 630 mp, arabil intravilan - 2108 mp, curți construcții 842 mp), în total o suprafață de 9114 m.p.

A rezultat o diferență de 786 mp (chiar mai mare), parte din diferență de teren a fost acoperită Dunăre prin creșterea lacului de acumulare Porțile de Fier 2.

Drept urmare, instanța analizând înscrisurile depuse la dosar, împreună cu cele anexate la prezenta, a constatat nemijlocit că, pârâta a încălcat prevederile exprese ale legii, titlul contestat fiind lovit de nulitate absolută parțială, sens în care solicită admiterea acțiunii.

A depus la dosar adeverința nr. 3898/24.10.2006, plan de amplasament al suprafeței de 9.900 mp din actul de vânzare nr. 124 din 20 iunie 1950, extras CF, contractele de vânzare a unor bele din suprafața de 9900 mp către D., contract donație 600 mp, plan de situație, delegație avocațială.

Sub aspect probator instanța a încuviințat pentru petenți proba cu înscrisuri și proba testimonială constând în audierea martorilor H.P.și G.V..

În temeiul rolului activ reglementat de disp. art. 22 C.p.civ. rap. la disp. art. 254 al. 5 C.p.civ., instanța a dispus emiterea unei adrese către CLFF Devesel pentru a înainta documentația care a stat la baza emiterii titlurilor de proprietate nr. 17401/17.05.1995 și nr. 17724/03.10.1997, eliberate pe numele autorului G.V., respectiv cereri de reconstituire a dreptului de proprietate, actele doveditoare depuse în susținerea cererii de reconstituire, Hotărârea Comisiei Județene de Validare, anexele aferente, procesul verbal de punere în posesie, schița terenului, etc, precum și copia Registrului Agricol c u privire la suprafețele de teren menționate în aceste titluri, de la data la care au fost înscrise până în prezent.

Relațiile solicitate de la Comisia Locală de Fond Funciar Devesel au fost înaintate la data de 08.10.2015.

De asemenea, instanța a dispus emiterea unei adrese și către OCPI Mehedinți pentru a înainta actele care a stat la baza întocmirii actului de vânzare din 20.06.1950 și pentru a înainta extrasul de carte funciară pentru imobilul situat în satul Batoți, comuna Devesel, înscris în CF sub nr. 452/N.

Relațiile solicitate de la OCPI Mehedinți au fost înaintate la data de 13.11.2015.

La data de 26.11.2015 petenții au depus la dosar copie a certificatului de grefă privind dosarul nr. 9202/225/2014 emis de Tribunalul Mehedinți, copie a încheierii din data de 22.06.2015 pronunțată în dosarul nr. 9202/225/2014 prin care s-a dispus suspendarea cauzei până la soluționarea prezentului dosar.

În temeiul rolului activ instanța a dispus emiterea unei adrese către Comisia Locală de Fond Funciar Devesel pentru a înainta la dosar toată documentația care a stat la baza emiterii titlurilor de proprietate nr. 17401/17.05.1995 și nr. 17724/03.10.1997, eliberate pe numele autorului G.V..

Relațiile solicitate de la Comisia Locală de Fond Funciar Devesel au fost înaintate la data de 21.01.2016.

În temeiul art. 254 al. 5 C.p.civ. și art. 330 C.p.civ. instanța a dispus suplimentarea probatoriului cu expertiză în specialitatea topografie, având ca obiective:

să precizeze dacă reclamanților le-a fost eliberat titlul de proprietate pentru toate suprafețele deținute anterior de autorul G.V., conform actelor de proprietate,

- să se identifice terenul de 9900 m.p. menționat în actul de vânzare încheiat la data de 20.06.1950, situat în vatra satului Batoți, comuna Devesel, județul Mehedinți, prin suprafață, puncte cardinale și vecinătăți, și să se precizeze cine are posesia asupra acestuia,

- să se precizeze dacă terenul de 9900 m.p. este divizat în mai multe porțiuni, iar în caz afirmativ să precizeze întinderea fiecărei suprafețe, categoria de folosință dacă sunt împrejmuite,

- să stabilească dacă terenul de 9900 mp este cuprins în registrul agricol al autorului G.V.,

- să stabilească dacă porțiuni din acest teren se regăsesc printre terenurile pentru care s-a întocmit procesul verbal de punere în posesie, iar în caz afirmativ să indice suprafața și vecinătățile,

- să stabilească dacă porțiuni din acest teren se regăsesc printre terenurile pentru care s-a eliberat Titlul de proprietate nr.17724/1997, iar în caz afirmativ să indice suprafața și vecinătățile.

Expertiza dispusă în cauză a fost efectuată de expert I.C.V. și a fost depusă la dosar la data de 12.05.2016.

La data de 08.06.2016 expertul I.C. a depus la dosar completare la raportul de expertiză efectuat în cauză, completare care reprezintă răspunsul la obiectivele nr. 5 și 6 pentru care a fost necesar un studiu mai laborios.

Petenta G.I. a formulat obiecțiuni la raportul de expertiză efectuat în cauză, acestea fiind depuse la dosar la data de 13.05.2016.

La data de 09.06.2016 petenții prin apărător au învederat că nu mai susțin obiecțiunile formulate la raportul de expertiză întrucât expertul a răspuns tuturor obiectivelor stabilite.

La data de 21.09.2016 Comisia Locală de Fond Funciar Devesel a formulat obiecțiuni la raportul de expertiză și concluzii scrise.

La data de 30.09.2016 petenta G.I. a formulat o cerere prin care solicită respingerea obiecțiunilor la raportul de expertiză formulate de Comisia Locală de Fond Funciar Devesel.

Prin încheierea pronunțată la data de 10.11.2016 instanța a respins obiecțiunile la raportul de expertiză formulate de Comisia Locală de Fond Funciar, apreciind că expertul a răspuns la toate obiectivele stabilite.

În considerarea probelor de la dosar și prin raportare la dispozițiile legale incidente în cauză, prin sentința civilă nr.3485/24.11.2016 Judecătoria Drobeta Turnu Severin, a respins acțiunea, pentru următoarele considerente:

La data de 26.01.2015 petenții C.V., G.I., G.S. și G.D., în contradictoriu cu intimatele Comisia locală de fond funciar Devesel și Comisia Județeană de Fond Funciar Mehedinți, au solicitat instanței să constate nulitatea absolută parțială a titlului de proprietate nr.17724/ 03.10.1997, emis pe numele lui G.G., G.S., G.I., G.D., G.V. pe urma defunctului G. V., să dispună întocmirea și înaintarea documentației necesare emiterii unui nou titlu de proprietate cu vecinătățile corecte și completarea cu toate suprafețele din intravilan avute în proprietate, respectiv cu suprafața de 1017 mp situată în T 18, compusă din 262 mp vii, 42 mp categoria curți construcții și 713 mp categoria arabil.

Prin întâmpinarea depusă în cauză la data de 27.02.2015, pârâta Comisia Locală de Fond Funciar Devesel a invocat excepțiile prematurității, tardivității și autorității de lucru judecat.

Potrivit dispozițiilor art. 248 alin.1 C. proc. Civ., instanța s-a pronunțat mai întâi asupra excepțiilor de procedură, precum și asupra celor de fond care fac inutilă, în tot sau în parte, administrarea de probe ori, după caz, cercetarea în fond a cauzei.

Cu privire la excepția prematurității, pârâta a susținut faptul că reclamanții nu au respectat procedura legală, în conformitate cu prevederile Regulamentului aprobat prin HG 890/2005 privind procedura de constituire a dreptului de proprietate private asupra terenurilor, și că anterior introducerii acțiunii reclamanții nu au solicitat modificarea titlului de proprietate de către CLFF Devesel și CJFFMehedinți, ca procedură prealabilă de contestare a titlului de proprietate în instanță.

Instanța a respins această excepție, având în vedere că nulitatea unui titlu de proprietate emis se poate contesta, pentru motivele invocate în cerere, doar în instanță. A mai reținut că HG 890/2005 se referă la procedura de constituire, atribuțiile și funcționarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, a modelului și modului de atribuire a titlurilor de proprietate, precum și punerea în posesie a proprietarilor, etape premergătoare eliberării titlului de proprietate.

A învederat și faptul că titlul de proprietate nr.17724/ 03.10.1997, a fost eliberat ca urmare a anulării Titlului de proprietate nr.17401/1995, dispusă prin Hotărârea nr.131/08.09.1997 a Comisiei Județene de Fond Funciar Mehedinți.

Cu privire la excepția tardivității formulării acțiunii de constatare a nulității parțiale absolute a titlului de proprietate nr.17724/ 03.10.1997, instanța a respins-o, având în vedere că potrivit prevederilor art.2 din Decretul nr.167/1958 nulitatea unui act juridic poate fi invocată oricând, fie pe cale de acțiune, fie pe cale de excepție iar în speța de față este evident vorba de o nulitate absolută a actului și nu de o nulitate relativă.

În ceea ce privește excepția autorității de lucru judecat, a reținut că este neîntemeiată deoarece, deși dosarul nr.3604/225/2008 al Judecătoriei Drobeta Turnu Severin a avut aceleași părți, același obiect și aceeași cauză, ca prezentul dosar, prin sentința nr.2629/23.05.2008 instanța nu a analizat fondul cauzei, ci a respins acțiunea deoarece reclamanta G.G. a renunțat la acțiune.

Pe fondul cauzei: titlul de proprietate având nr.17401/1995, a fost eliberat pe numele G.G., după autorul G.V., pentru suprafața totală de 2,4463 ha, din care, în intravilan un total de 2563 mp, respectiv, 1395 mp teren arabil situat în T1 P1, 368 mp teren vie situat în TI P2 și suprafața de 800 mp categoria curți construcții situată în T1 P3, pentru toate fiind trecut ca vecin la Nord - Dunărea.

Titlul de proprietate nr.17724/1997 a fost eliberat ca urmare a anulării primului titlu, pentru suprafața totală de 2,4464 ha.

Acest titlu cuprinde în intravilan suprafața totală de 3164 mp, din care: 600 mp teren arabil situat în T 16 P1 cu vecin la Nord - DJ, 1396 mp teren arabil situat în T 18 P1/1 cu vecin Nord - DE, 368 mp teren vie situat în T 18 P /2 cu vecin la Nord - DE, și 800 mp teren curți construcții situat în T 18 P1 cu vecin la Nord - DE.

În principal reclamanții au invocat faptul că în Titlul de proprietate eliberat în anul 1997 nu este cuprins tot terenul de 9900 mp menționat în contractul de vânzare cumpărare transcris sub nr.547/1959, încheiat între P.P. C. în calitate de vânzător și G.G. în calitate de cumpărător și că pentru suprafețele din T 18 nu figurează ca vecin la Nord - Dunărea așa cum a fost inițial înscris în Titlul de proprietate emis în anul 1995 și în contractul de vânzare cumpărare din anul 1959.

Cu privire la vecinătățile terenului din T 18, a reținut că în contractul de vânzare cumpărare este menționat ca vecin la M-N frontiera Dunării și nu Dunărea.

Din declarația martorului G.V., propus de reclamați a rezultat că atunci când era copil, terenul se întindea până la fâșia aflată lângă Dunăre.

Până la intrarea în vigoare a OUG nr.105/2001 privind frontiera de stat a României, la Dunăre exista fâșia de protecție a frontierei de stat și prin urmare pentru terenul amintit nu se poate menționa ca vecin la Nord Dunărea.

Referitor la susținerile cum că în titlul de proprietate emis în anul 1997 nu este cuprinsă toată suprafața din contractul de vânzare cumpărare, a învederat că autorul G. V. a fost înscris în Registrul Agricol cu suprafața totală de 2,45 ha, pentru care i s-a reconstituit dreptul de proprietate conform Titlului de proprietate nr.17724/1997, că anexele validate nu au fost contestate, și că G.I. a semnat Titlul de proprietate provizoriu întocmit la punerea în posesie.

În raportul de expertiză întocmit în cauză s-a reținut că terenul din contractul de vânzare cumpărare se regăsește parțial în registrul agricol al autorului G.V., și parțial în Titlul de proprietate nr.17724/1997, respectiv, 3800 mp în T18 P4, 600 mp în T16 P1, 800 mp în T18 P1, 1396 mp în T18 P1/1 și 368 mp în T 18 P1/2, rezultând o suprafață totală de 6964 mp.

Din moment ce contractul de vânzare cumpărare a fost folosit pentru înscrierea terenului în registrul agricol al autorului, iar conform expertizei întocmită în cauză o suprafață consistentă în cei 9900 mp se regăsește în registrul agricol, fiind eliberat și titlul de proprietate pentru aceasta, rezultă că autorul s-a înscris în Registrul agricol cu suprafața pe care o mai deținea din totalul de 9900 mp.

În concluzie, a apreciat neîntemeiată cererea reclamanților și cu privire la solicitarea de înscriere în Titlul de proprietate nr.17724/1997 a diferenței de teren, sens în care acțiunea a fost respinsă integral…

Împotriva acestei sentințe au declarat apel petenții, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

Susțin că instanța de fond le-a respins cererea cu motivarea că o suprafață "consistentă", din cei 9.900 mp cumpărați cu contractul de vânzare nr. 124 din 20 iunie 1950, înregistrat la fostele Notariate de Stat, se regăsește în registrul agricol.

Deși instanța motivează respingerea cererii, cu trimitere la raportul de expertiză judiciară, solicită a se observa că acest mijloc științific de probă vine în contradicție cu reținerile instanței de fond.

Susține judecătorul fondului că o suprafață consistentă din cei 9.900 mp se află în RA, însă nu toată suprafața, existând o lipsă considerabilă din dreptul de proprietate al subsemnaților. Astfel, din raportul de expertiză tehnic, precum si planul de amplasament al imobilului, rezultă faptul că, din cei 9.900 mp, subsemnații deținem doar 7.935 mp, lipsind o suprafață de 1.965 mp.

Potrivit răspunsului dat de expert la Obiectivul nr. 6, conform Contractului autentificat sub nr. 124/1950, suprafața totală găsită în teren, potrivită măsurătorilor, este de 9.114 mp, diferența până la 9.900 mp (786 mp) fiind acoperită de fluviul Dunărea, respectiv erodarea ogasului.

Or, prin modificarea titlului de către pârâte, s-au modificat vecinătățile suprafeței de 9.900 mp si totodată s-a luat abuziv de către pârâte suprafața de 1.179 mp, reprezentând diferența dintre terenul ocupat de Dunăre si suprafața deținută conform contractului din 1950.

Deși o parte din terenul trecut în Registrul Agricol, face parte din terenul trecut în Contractul nr. 124/1950, acest lucru nu înseamnă că nu sunt îndreptățiți la a avea toată suprafața deținută conform contractului.

Soluția instanței de fond este în contradicție atât cu prevederile legale interne ce recunosc dreptul de proprietate, precum si cu art.1 Protocolul 1 al CEDO, dar si cu dispozițiile art. 6 alin. 1 din Legea nr. 1/2000.

Astfel, prin prevederile acestei norme, legiuitorul a statuat expres că, "titlurile de proprietate obținute anterior intrării Legii nr. 18/1991 si existenta liberă a vechilor amplasamente fac dovada absolută a proprietății, obligând comisiile de fond funciar să procedeze la validarea cererii de reconstituire a dreptului de proprietate

În condițiile în care au depus la dosarul cauzei un act autentic obținut anterior legii 18/1991, iar expertul constată că terenul solicitat se află pe vechiul amplasament, deținut de petenți, însă pârâtele în mod nelegal au modificat atât suprafața cât si vecinătățile din titlu de proprietate, este evident că acțiunea lor este întemeiată, fiind respinsă în mod contrar actelor si legii exprese.

De altfel, instanța de fond implicit recunoaște că, există o suprafață lipsă din cei 9.900 mp, însă în mod neînțeles, se ignoră această suprafață lipsă, care este distinctă de cea ocupată de Dunăre si reprezintă un total de 1.179 mp.

Retine instanța de fond că, referitor la vecinătățile terenului din T 18, vecinul de la Nord - este frontiera Dunării, care nu este totuna cu Dunărea.

Sub un prim aspect, așa cum se va observa din Adresa emisă de ITPF Timișoara, frontiera României este la mijlocul Dunării, fiind denumită si "talveg", nicidecum cum se retine de instanța de fond.

În al doilea rând, de îndată ce o suprafață de 700 mp a fost ocupată de lacul de acumulare al PF II, este evident că, limita de proprietate la Nord, conform contractului nr. 124/1950, este în prezent undeva prin Dunăre.

În al treilea rând, de îndată ce, dincolo de suprafața de 9.900 mp, expertul găsește doar 7.935 mp, conform planului de amplasament, lipsind 1.179 mp, afară de cei 700 mp ocupați de Dunăre, rezultă că în realitate concluziile instanței de fond sunt eronate, deoarece pleacă de la premize greșite, fapt ce determină netemeinicia hotărârii apelate, sens în care solicită să se constate.

Dintr-o altă perspectivă, dacă vecinul la Nord ar fi Frontiera Dunării, iar nu Dunărea, este evident că, fosta fâșie de frontieră a Dunării, este în prezent sub apele Dunării, situație în care fiind acoperită de Dunăre această fâșie, proprietatea lor are drept vecin la Nord Dunărea.

Drept urmare, având în vedere aceste chestiuni evidente, precum si răspunsul dat de ITPF Timișoara, precum si procesul verbal de punere în posesie, solicită să se aprecieze că apelul este fondat, cu consecința admiterii acestuia si a acțiunii formulate.

Tot în ceea ce privește netemeinicia hotărâri apelate, solicită să se observe si înscrisurile existente la dosarul cauzei.

Astfel, în condițiile în care, din procesul verbal de punere în posesie, din adeverința emisă de pârâtă sub nr. 3898/24.10.2006, respectiv extrasul CF nr. 15123/24.11.2006, rezultă cu forța evidentei că susținerile apelanților sunt întemeiate, este cert că intimatele, cu încălcarea prevederilor legale au emis titlul contestat.

Drept urmare, se impune ca în baza înscrisurilor depuse la dosar, să se constate nulitatea absolută parțială a TP nr. 17724/03.10.1997, cu consecința emiterii unui nou titlu de proprietate, pentru întreaga suprafață de teren intravilan deținută cu vecin la miaza-noapte Dunărea, nicidecum cu drumul de exploatare cum în mod eronat a fost trecut în titlul contestat.

Așa cum retine si expertul în răspunsurile formulate, punerea în posesie s-a făcut pe 3.175 mp, iar în TP nr. 17724/1997, este trecută suprafața de 2.564 mp, lipsind 611 mp.

Față de dispozițiile exprese ale art. III alin. 1 din Legea nr. 169/1997, care statuează că, sunt lovite de nulitate absolută, potrivit legislației civile, aplicabile la data încheierii actului juridic, actele emise cu încălcarea Legii nr. 18/1991, Legii nr. 1/2000 si ale Legii nr. 169/1997, solicită admiterea apelului, modificarea în tot a hotărârii apelate și rejudecând să se admită acțiunea așa cum a fost formulată.

Astfel, să se constate nulitatea absolută parțială a TP nr. 17724/03.10.1997 si să se dispună obligarea pârâtelor de a emite un nou titlu de proprietate, cu vecinătățile corecte (la Nord Dunărea) si cu suprafețele din intravilan avute în proprietate, conform CVC nr. 124/1950, respectiv completată T18 cu suprafața de 1.017 mp omisă (262 mp vii, 42 curți construcții si 713 mp arabil).

Intimata CLFF Devesel a depus la dosar întâmpinare prin care solicită respingerea apelului si menținerea hotărârii apelate ca fiind temeinica si legala.

Motivele invocate de apelanți în calea de atac sunt neîntemeiate si sunt contrazise de probele aflate la dosar, efectuate în prima instanța.

În mod corect, instanța de fond a constatat valabilitatea titlului de proprietate contestat, ce a fost eliberat pentru întreaga suprafața de teren pe care autorii apelanților au avut-o înscrisa în registrul agricol din perioada 1959-1962, la colectivizare și cu care aceștia s-au înscris în fostul CAP Batoți.

Tot în mod corect instanța de fond a concluzionat că nu poate constitui motiv al anularii titlului contestat, actul invocat de apelanți din 1950, din moment ce situația nu mai corespundea la data colectivizării, fapt confirmat de înscrierile din registrul agricol de la acea data.

Chiar în calea de apel, apelanții arata ca prin modificarea titlului de proprietate-apelantele solicita o suprafața în plus de 1179 m.p., reprezentând o diferența dintre terenul ocupat de Dunăre și suprafața deținută prin contractul din 1950.

Ori așa cum se invoca in calea de atac, apelantele solicita reconstituirea dreptului de proprietate care în opinia lor și conform raportului de expertiza, reprezintă o porțiune din fluviul Dunărea, cerere lovita de nulitate absoluta, nulitate dovedita prin același contract din 1950, în care se arata ca proprietatea G. se învecinează la Nord cu frontiera Dunării, care avea și la acea data o fâșie de frontiera.

O interpretare contrara, ar conduce la idea că ori de câte ori apele fluviului Dunărea scad se mărește proprietatea apelanților in funcție de nivelul ape, aspect imposibil care ar încălca de fiecare data proprietatea publică a statului aflata în administrarea Hidroelectrica în lacul de acumulare al Hidrocentralei -PFII-.

În ceea ce privește celelalte motive invocate, solicită să fie respinse ca fiind neîntemeiate, din moment ce titlul de proprietate al apelantelor a mai fost modificat o dată prin mărirea suprafeței înscrise în intravilan și din moment ce chiar din actul de control al Prefecturii nr.7308/2014-invocat de apelante rezultă în mod cert ca acestea au mai înstrăinat și alte suprafețe de teren către alte persoane fizice (D. și D.), suprafețe ce au fost înstrăinate nelegal, în baza unor titluri provizorii, ulterior nemaifiind înscrise în titlul de proprietate definitiv, contestat în speță. Pe fond, reclamanții au solicitat alături de defuncta G. G.(mama), reconstituirea dreptului de proprietate conform legilor fondului funciar in calitate de moștenitoare a defunctului G.V., calitate in care le-a fost întocmit si eliberat inițial TP nr. 17401/1995, titlu ce a fost anulat în urma contestării sale și emiterii Hotărârii CJFF Mehedinți nr.131/1997 în urma căreia a fost e eliberat un nou titlu cu nr. 17724/1997, contestat ulterior in dosarul nr.3604/225/2008 și în prezenta cauză. În titlul inițial a fost înscrisă în intravilan suprafața de 2563 mp aspect contestat de reclamanți, iar în cel eliberat în urma contestației a fost înscrisă în intravilan suprafața de teren de 3164 m.p., atât titlul provizoriu întocmit în urma contestației, cât și titlul definitiv având eliberate sub semnătura unui dintre moștenitori. Reconstituirea s-a făcut pentru suprafața totală înscrisă în registrul agricol 1959/1960.

În ceea ce privește vecinătatea din partea de nord(MN), ca fiind fluviul Dunărea, prin invocarea actului de vânzare din 1950, solicită să se observe că asupra suprafețelor înscrise în acest act,a fost reconstituit dreptul de proprietate pentru întreaga suprafața existentă în RA 1959-1962, anexele validate nu au fost contestate în termenele și prin procedura prevăzută de lege și chiar și în actul invocat, vecinătatea nu este fluviul Dunărea, ci Frontiera Dunării, fiind îndeobște cunoscut ca de-a lungul Dunării și deci și în dreptul proprietății reclamanților a existat fâșia de frontiera, pe care este amplasat drumul de exploatare ce se caută a fi introdus în titlul, prin prezenta acțiune. Acest aspect rezultă chiar și din PUG al localității Batoți în care DE-este identificat în planul cadastral intre proprietatea reclamanților și fluviul Dunărea.

Suprafața de teren cu care se cere a fi majorată suprafața de teren înscrisă în intravilan în titlul contestat, este un drum de exploatare-fosta fâșie de frontiera a Dunării, s-a aflat dinainte de colectivizare continuu, netulburat și sub nume de proprietar în administrarea comunei Devesel, fiind de utilitate publică.

Examinând apelul prin prisma criticilor formulate, în conformitate cu dispozițiile art.479 alin.1 cod procedură civilă, tribunalul constată că s-a solicitat de către reclamanți nulitatea absolută parțială a titlului definitiv de proprietate nr. 17724/1997 și emiterea unui nou titlu, susținând că s-au trecut eronat vecinătățile terenului intravilan ,menționate în tarlaua 18 , în sensul că s-a trecut la Nord- DE în loc de fluviul Dunărea, dar și o suprafață mai mică (2564 mp în loc de 3580 mp.), invocând procesul verbal de punere în posesie și contractul de vânzare-cumpărare 124/1950, prin care autorii acestora au dobândit suprafața de 9900 mp, teren situat în vatra satului Batoți.

Se reține că a fost validată cererea de reconstituire a dreptului de proprietate cu privire la întreaga suprafață de teren cu care autorul G.V. a figurat în registrul agricol al anilor 1959-1962, respectiv 2ha și 4463 mp, fiind întocmit inițial titlul de proprietate nr. 17401/1995 , în care era menționat ca vecin la Nord - fluviul Dunărea, însă ulterior acesta a fost anulat și emis titlul de proprietate nr.17724/1997, în care este înscris ca vecin DE( drum de exploatare).

Se constată că sub acest aspect, titlul contestat nu coincide cu procesul verbal de punere în posesie ( fila 9 dosar fond), act administrativ premergător emiterii titlului de proprietate , întocmit în conformitate cu disp. art. 27 din Legea nr. 18/1991, respectiv după ce s-au făcut în teren delimitările necesare pentru măsurători,stabilirea vecinătăților ,a amplasamentului, fiind înscris la rubrica teren intravilan, ca vecin la Nord-Dunărea.

Prin urmare, criticile apelanților referitoare la nerespectarea vecinătatea din partea de Nord a terenului intravilan din T18, sunt întemeiate.

Nu pot fi primite susținerile potrivit cărora suprafața de 2564 mp ,teren intravilan din t18, cu parcelele 1,1/1, 1/2 este mai mică decât cea la care sunt îndreptățiți, respectiv 3580 mp., compusă din 2108 mp teren arabil ,630 mp teren -vie și 800 mp curți construcții, pentru următoarele considerente:

Potrivit disp. art. 8 rap. la art. 11 din Legea nr. 18/1991, stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor care se găsesc în patrimoniul cooperativelor de producție se face în baza actelor de proprietate ,carte funciară, cadastru, registrul agricol de la data intrării în cooperativă, evidențele cooperativei sau, în lipsa acestora, din orice alte probe, inclusiv declarații de martori.

În speță, tribunalul reține că actul doveditor al suprafețelor de teren cu care s-a înscris autorul G.V. în CA.P. Devesel ,este registrul agricol( fila 100 dosar fond) în care figurează cu 2,45 ha ,teren deținut la momentul respectiv în proprietate și reconstituit de cele două comisii de fond funciar , prin eliberarea titlului de proprietate contestat.

Deși reclamanții au susținut că nu a fost menționată în titlu toată suprafața de 9900mp dobândită cu contractul de vânzare cumpărare din 1950, nu au contestat actele premergătoare emiterii titlului de proprietate, respectiv, anexele validate de cele două comisii, procesul verbal de punere în posesie, astfel că, adeverința nr. 3898/2006 emisă de Primăria Devesel pentru suprafața de 3580 mp, teren intravilan din tarlaua 18, după finalizarea procedurii administrative prevăzută de Legea fondului funciar, nu prezintă relevanță.

Pentru considerentele expuse, apreciind că sunt întemeiate criticile apelanților ce vizează vecinătatea din partea de nord a terenului intravilan din tarlaua 18, urmează a admite apelul și în conf. cu disp. art. 480 alin. 2 c. pr. civ. , a schimba parțial sentința ,în sensul admiterii în parte a acțiunii , a anulării parțiale a titlului de proprietate contestat, în sensul că se va trece ca vecin la Nord - fluviul Dunărea în loc de DE, pentru terenurile menționate în parcelele 1, 1/1, 1/2 ale tarlalei 18.

Obligă intimatele să întocmească documentația necesară emiterii unui nou titlu, în sensul celor de mai sus. Menține restul dispozițiilor sentinței.

În temeiul art. 453 c. pr. civ., obligă intimatele la plata către apelanți a cheltuielilor de judecată din apel în sumă de 1000 lei, reprezentând onorariul de avocat, achitat cu chitanța din 15.06.2017.

← Asigurări sociale - cereri. Jurisprudență Cereri		Contestaţia în anulare specială. greşeli materiale.... →

Vezi şi alte speţe de drept civil: