Grăniţuire. Caracterele juridice ale acţiunii. Jurisprudență Grăniţuire
| Comentarii |
|
Judecătoria CRAIOVA Hotărâre nr. 7696 din data de 16.05.2013
Grănițuire. Caracterele juridice ale acțiunii
Potrivit art. 584 cod civil orice proprietar poate îndatora pe vecinul său la grănițuirea proprietății lipite de a sa . Texul consacră un drept subiectiv civil și o obligație corelativă de a face, ambele cu caracter de reciprocitate, create de vecinătate, in temeiul căruia orice proprietar poate pretinde vecinului său fixarea liniei comune de hotar ce separă fondurile învecinate și marcarea acesteia prin semne materiale. Dreptul de a cere grănițuire este un drept potestativ, imprescriptibil, iar grănițuirea se constituie intr-un atribut esențial al dreptului de proprietate.
Acțiunea in grănițuire este o acțiune reală, petitorie, întrucât are ca scop delimitarea proprietăților limitrofe, o acțiune imobiliară și imprescriptibilă.
Grănițuirea reprezintă operațiunea prin care urmează a se stabili repere materiale cu privire la linia separativă a fondului, urmându-se a se stabili întinderea reală a proprietății fiecărei părți.
Judecătoria Craiova - Sentința civilă Nr. 7696/16.05.2013
Prin acțiunea înregistrată la data de 20.06.2012 reclamanta S. C. F. a chemat în judecată pe pârâtul M. C.I. solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună grănițuirea terenurilor arabile, limitrofe proprietatea lor, situtate în Craiova, T 10, parcela 9, respectiv suprafața de 2500 m.p. cu vecini la N- De 21/2, la E- R. D. , la S.- P. M., la V- M. C I. și suprafața de 2500 m.p., proprietate pârât cu vecini la N- De 21/2, la E- S. F., la V- H. A. la S- P. M. ce are număr cadastral xxx ( provenit din nr cadastral de pe hârtie xxx) înscris în CF xxx UAT Craiova, cu cheltuieli de judecată.
Motivând în fapt acțiunea a arătat că prin sentința civilă nr. 10768/27.06.2008 pronunțată de Judecătoria Craiova în dosar nr. xxx/215/2008 s-a luat act de tranzacția încheiată cu M. C.I. pentru stingerea litigiului având ca obiect ieșire din indiviziune asupra terenului în suprafață de 5000 m.p. situat în Craiova, T 10 parcela 19, teren pentru care s-a emis TDP nr. 1863- 58879/1997. În urma acestei învoieli s-a format un lot de 2500 m.p. teren, pentru reclamanta S. F. și un lot de 2500 m.p. teren arabil pentru pârâtul M. C I., astfel cum au fost individualizate.
Pârâtul M. C I. a împărțit suprafața de teren în trei loturi în vederea înstrăinării, ocazie cu care nu a mai respectat delimitarea stabilită pentru cele două loturi, prin hotărârea judecătorească precum și prin schița parcelară întocmită la data de 22.12.2005 de către Comisia Locală de aplicare a legii nr. 18/1991- Primăria Craiova pentru T 10, parcela 19.
În aceste condiții se impune ca prin hotărârea judecătorească să fie stabilită linia de hotar între cele două terenuri arabile limitrofe, cu respectarea întinderii dreptului de proprietate.
În drept prevederile art. 560 Noul cod civil.
În probațiune a solicitat administrarea probei cu înscrisuri, interogatoriu, expertiză topometrică.
S-a depus: împuternicire avocațială, sentința civilă nr. 10768 din data de 27.06.2008, încheierea nr. 21333 din data de 28.03.2012, TDP nr. 1863- 55879 din data de 17.03.1997, dispoziție de achitare a taxei de timbru.
Prin încheierea de ședință din data de 04.10.2012 instanța a dispus încuviințarea probei cu înscrisuri, proba cu expertiză specialitatea topografie , pentru reclamant prin procurator S. M. și pentru pârât a încuviințat proba cu înscrisuri și proba cu expertiză topografie.
Raportul de expertiză specialitatea topografie a fost efectuat de către expert L. F. cu obiectivele încuviințate la data de 04.10.2012 și depus la data de 03.12.2012 .
Prin încheierea de ședință din data de 10.01.2013 instanța a dispus suspendarea prezentei cauze în baza art. 242 alin. 1 pct. 1 C.pr.civ., cauza fiind repusă pe rol la data de 04.04.2013.
Analizând ansamblul materialului probatoriu probatoriu administrat in cauză, instanța reține:
Reclamanta este titularul exclusiv al dreptului de proprietate asupra terenului de 2500 mp. situat în Craiova, tarlaua 10, parcela 19, și pârâtul este titularul dreptului de proprietate asupra terenului in suprafață de 2500 mp situat în Craiova, tarlaua 10, parcela 19. Părțile au dobândit dreptul de proprietate asupra suprafețelor de teren in baza sentinței civile nr. 10768 din 27.06.2008 pronunțată de Judecătoria Craiova in dosarul nr. xxx/215/2008 prin care s-a luat act de tranzacția părților.
Suprafețele de teren mai sus menționate fac parte din suprafața de teren de 5000 mp situată in loc. Craiova, tarlaua 10, parcela 19, înscrisă in titlul de proprietate nr. 1863/58879 din 17.03.1997 emis pe numele autorului părților M. I., având următoarele vecinătăți: N - DE 21/2, E - R. D., S - P. M., V - H. A..
Prin administrarea probei cu expertiză în specialitatea topografie, in urma efectuării operațiunii de măsurare a terenului, s-a constatat că reclamanta exercită posesia asupra unui teren in suprafață de 2275 mp, cuprinsă intre punctele topografice 1-13-4-5-6-10-2-1 din schița anexă nr. 1 a raportului de expertiză, suprafață inferioară celei care formează obiectul dreptului de proprietate dobândit de aceasta prin sentinței civile nr. 10768 din 27.06.2008 pronunțată de Judecătoria Craiova in dosarul nr. xxx/215/2008.
Totodată, s-a constatat că pârâtul ocupă in fapt o suprafață de 2599 mp, cuprinsă intre punctele topografice 2-3-9-8-7-6-10-2- din schița anexă nr. 1 a raportului de expertiză, suprafață mai mare decât cea înscrisă în actele de proprietate.
De asemenea, instanța reține că in urma măsurătorilor efectuate, imobilul teren nu are suprafața de 5000 mp, așa cum este menționat in titlul de proprietate nr. 1863/58879 din 17.03.1997 și sentința civile nr. 10768 din 27.06.2008 pronunțată de Judecătoria Craiova in dosarul nr. xxx/215/2008, ci suprafața totală mai mică de 4874 mp.
Potrivit art. 584 Cod civil orice proprietar poate îndatora pe vecinul său la grănițuirea proprietății lipite de a sa . Texul consacră un drept subiectiv civil și o obligatie corelativă de a face , ambele cu caracter de reciprocitate, create de vecinătate, in temeiul căruia orice proprietar poate pretinde vecinului său fixarea liniei comune de hotar ce separă fondurile învecinate și marcarea acesteia prin semne materiale. Dreptul de a cere grănițuirea este un drept potestativ , imprescriptibil, iar grănituirea se constituie intr-un atribut esențial al dreptului de proprietate.
Acțiunea in grănițuire este o acțiune reală, petitorie, întrucât are ca scop delimitarea proprietăților limitrofe, o acțiune imobiliară și imprescriptibilă.
Granițuirea reprezintă operațiunea prin care urmează a se stabili repere materiale cu privire la linia separativă a fondului, urmându-se a se stabili intinderea reală a proprietatii fiecărei părți.
Din administrarea probei constand in expertiza in specialitatea topografie rezultă că stabilirea liniei de hotar a fost realizată de către expert ținand seama de titlurile de proprietate invocate de părți, dar și de imprejurarea că pârâtul ocupă o suprafață mai mare decat cea inscrisă in actele de proprietate, iar reclamanta ocupă o suprafață de teren mai mică decât cea menționată in tilul de proprietate.
Acțiunea in grănițuire iși justifică rațiunea atat in cazul inexistenței unei delimitări intre proprietăți, cat și in situația in care astfel de semne există, dar nu au fost stabilite prin intelegerea părtilor sau prin hotarare judecătorească și sunt contestate de părți.
Prin urmare, pentru a pune capăt situației conflictuale dintre părti, instanța va dispune materializarea hotarului pe limitele dintre cele două imobile, astfel cum rezultă acestea din raportul de expertiză imobiliară judiciară intocmit in cauză, stabilind linia de hotar, respectiv pe amplasamentul cuprins între punctele 2-16-14 indicate în schița anexă nr. 2 a raportului de expertiză.
Sub aspectul cheltuielilor de judecata, potrivit art. 274 C.proc.civ., partea care cade in pretentii va fi obligată , la cerere, sa platească cheltuielile de judecată, această obligatie avandu-si sorgintea in culpa procesuala, dovedita prin aceea ca a pierdut procesul.
Instanta constata culpa procesuala a pârâtului, dovedita prin aceea ca a pierdut procesul, si avand in vedere cererea reclamantei de obligarea la plata cheltuielilor de judecata dovedite prin plata taxei judiciare de timbru, timbrului judiciar, onorariu expert in temeiul art. 274 C.proc.civ., instanta urmeaza sa oblige pârâtul la plata sumei de 414,5 lei cu titlu de cheltuieli de judecata, din care suma de 400 lei reprezezintă onorariu expert și 14,5 lei, reprezintă taxa judicară de timbru și timbru judiciar.
Instanta are în vedere dispozițiile art.584 Cod civil potrivit carora "cheltuielile granituirii se vor face pe jumatate" - retinând ca acest text constituie o reglementare speciala a modalitatii în care se stabilesc cheltuielilor de judecata în raport cu dispozitiile art.274 Cod procedura civila care reprezinta dreptul comun în materia cheltuielilor de judecata.
In temeiul art. 274 C.proc.civ., in lipsa unei cereri exprese, instanța va lua act că pârâtul nu a solicitat cheltuieli de judecată.
| ← Asigurare dovezi. Cheltuieli de judecată. . Jurisprudență... | Modificare Statut Sindicat. Condiţii. Jurisprudență... → |
|---|
