Insolvenţă. Cerere de ridicare a măsurii suspendării formulată de creditorul titular al unei creanţe garantate cu ipotecă, gaj sau altor garanţii reale mobiliare. Îndeplinirea condiţiilor de admisibilitate prev. de art. 39 din Legea nr. 85/2006.
Comentarii |
|
Tribunalul GALAŢI Sentinţă civilă nr. 867 din data de 12.09.2013
In drept, potrivit disp.art.39 al.1 din legea 85/2006 creditorul titular al unei creanțe garantate cu ipotecă, gaj sau altă garanție reală mobiliară ori drept de retenție de orice fel poate solicita judecătorului-sindic ridicarea suspendării prevăzute la art. 36 cu privire la creanța sa și valorificarea imediată, în cadrul procedurii, cu aplicarea corespunzătoare a dispozițiilor art. 116 - 118 și cu condiția achitării din preț a cheltuielilor prevăzute la art. 121 alin. (1) pct. 1, a bunului asupra căruia poartă garanția sau dreptul de retenție, în una dintre următoarele situații:
A. atunci când valoarea obiectului garanției, determinată de un evaluator conform standardelor internaționale de evaluare, este pe deplin acoperită de valoarea totală a creanțelor și a părților de creanțe garantate cu acel obiect:
a) obiectul garanției nu prezintă o importanță determinantă pentru reușita planului de reorganizare propus;
b) obiectul garanției face parte dintr-un ansamblu funcțional, iar prin desprinderea și vânzarea lui separată, valoarea bunurilor rămase nu se diminuează.
Cererea creditoarei se încadrează in aceasta prima ipoteza prevăzuta de lege, fiind îndeplinite condițiile textului.
Astfel, din înscrisurile depuse la dosar rezulta fără îndoiala ca BANCA este un creditor titular al unei creanțe garantate cu ipoteca. Cerința ca valoarea bunului cu care s-a garantat sa fie egala sau mai mica decât creanța pentru care s-a constituit garanția este, de asemenea îndeplinita. In speța, bunul cu care s-a garantat împrumutul acordat, de 4.500.000 lei, consta intr-o suma de bani ce constituie un depozit colateral in suma de 900.000 lei. Având in vedere natura bunului ce face obiectul garanției - o suma de bani -, in cauza nu se pune problema evaluării sale de către un evaluator, conform standardelor internaționale de evaluare.
De asemenea, sunt îndeplinite si condițiile prev. la lit.b si c întrucât nu se poate considera ca o suma de bani face parte dintr-un ansamblu funcțional, iar prin desprinderea si valorificarea lui separata se diminuează valoarea bunurilor ramase. Tot astfel nu se poate aprecia ca aceasta suma de bani ar avea o importanta determinanta pentru reușita planului de reorganizare.
Debitoarea si-a manifestat intenția de reorganizare însa, odată cu constituirea acestei garanții in favoarea creditoarei, sub forma unui depozit colateral, a acceptat ca nu are nicio posibilitate de a dispune de acești bani pana la rambursarea creditului.
Potrivit contractului de ipoteca, banca a primit un mandat necondiționat si irevocabil pentru a debita automat contul de depozit colateral, aceasta având control direct asupra contului (art.5) . De asemenea, debitoarea s-a obligat in mod valabil in sensul ca sumele depuse in acest cont sa nu constituie obiectul niciunui tranzacții pana la rambursarea integrala a creditului. A mai declarat, pe proprie răspundere, ca aceste sume nu sunt afectate pentru garantarea altor obligații prezente sau viitoare.
In aceste condiții, orice posibilitate ca debitoarea sa folosească suma de 900.000 lei pentru a asigura reușita planului sau de reorganizare, sau in orice alt scop decât cel declarat in contractul de ipoteca este exclusa.
← Anulare act administrativ. Jurisprudență Chemare în judecată... | Cerere de contopire a pedepselor. Admisibilitate..... → |
---|