Intabulare. Jurisprudență Superficie
| Comentarii |
|
Judecătoria CÂMPULUNG MOLDOVENESC Sentinţă civilă nr. 588 din data de 24.04.2015
Prin sentința civilă nr.588 din 24 aprilie 2015 s-a respins acțiunea civilă având ca obiect "prestație tabulară, superficie"; formulată de reclamanta QF, în contradictoriu cu pârâtul Municipiul Câmpulung Moldovenesc prin primar, intervenienți fiind ALN și ADM, ca nefondată. De asemenea, s-a respins cererea de intervenție, ca nefondată.
În baza art. 394 cod proc.civilă s-au închis dezbaterile în fond, și deliberând asupra cauzei civile da față, instanța constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr. 1911/206/2014 din data de 11 august 2014, reclamanta QFa chemat în judecată pe pârâta Mun. Câmpulung Moldovenesc, prin primar, solicitând ca, prin hotărârea ce o va pronunța, instanța: să constate că reclamanta a dobândit prin edificare dreptul de proprietate asupra construcției magazie și garaj în suprafață de 15 mp pe terenul proprietatea privată a pârâtului Mun. Câmpulung Moldovenesc; să dispună intabularea dreptului de proprietate asupra construcției pe numele reclamantei; să se instituie un drept de superficie asupra terenului aferent construcției; să se dispună intabularea dreptului de superficie în Cartea funciară.
În motivarea în fapt a acțiunii, reclamanta a arătat că, în anul 1988, a solicitat aprobarea de la Primăria Câmpulung Moldovenesc să își construiască un garaj cu magazie de lemne pe lotul atribuit acesteia în folosință din anul 1984, în suprafață de 57 mp, în fața blocului nr. …, sc…. str…..
Primăria Câmpulung Moldovenesc a fost de acord cu cererea lui, i s-a transmis prin intermediul primarului să se adreseze I.G.O. pentru a indica amplasamentul construcției și să reglementeze problema terenului aferent construcției.
Reprezentanții I.G.O. i-au indicat locația construcției pe care urma să o edifice, astfel încât aceasta să nu afecteze instalațiile de canalizare și alimentare cu apă, iar reclamanta a construit garajul - magazie pe o fundație din beton, lemn și l-a acoperit cu tablă.
Pe timpul construirii garajului a fost mereu controlată de reprezentanții primăriei și de cei ai I.G.O. Câmpulung Moldovenesc, instituții care i-au aprobat și dirijat construcția.
În toată această perioadă a achitat impozitul pe clădire și teren, iar o perioadă a plătit și chirie pentru întreaga suprafață de 57 mp.
În drept, reclamanta și-a întemeiat cererea pe prevederile art. 480 și urm. din vechiul Cod civil, art. 693 și urm. din Noul cod civil și Legea nr. 7/1996.
La data de 24.10.2014 pârâta Mun. Câmpulung Moldovenesc prin primar a depus întâmpinare prin care a solicitat instanței să respingă acțiunea formulată, ca nefondată.
În motivarea în fapt a întâmpinării pârâta arată că aprobarea verbală de edificare a unei astfel de construcții nu avea și nu poate să aibă valoare juridică, că și înainte de anul 1990 și după, pentru orice fel de construcții era și este nevoie de autorizație de construire. Astfel, până la apariția Legii nr. 50/1991 privind executarea lucrărilor de construcții, republicată, cu modificările și completările ulterioare, care prevede la art. 1 alin (1) că "executarea lucrărilor de construcții este permisă numai pe baza unei autorizații de construire sau de desființare. Autorizația de construire sau de desființare se emite la solicitarea deținătorului titlului de proprietate asupra unui imobil - teren și/sau construcții - identificat prin numărul cadastral…";, a fost în vigoare Decretul nr. 144/1958, care prevedea la art. 2 pct. I lit. a ) obținerea autorizației înainte de edificarea oricărei construcții.
A menționat pârâta că există garaje și magazii, amplasate pe domeniul public și privat al municipiului Câmpulung Moldovenesc, care au fost construite înainte de anul 1990, în baza autorizațiilor de construire emise.
Din primăvara anului 2013, în aplicarea Legii nr. 50/2001 privind executarea lucrărilor de construcții, republicată, cu modificările și completările ulterioare (art. 33 alin.1, alin.2, alin.4 și alin.5), respectându-se în totalitate procedurile specifice - notificări, somații, dispoziții, au fost demolate, peste 230 de astfel de construcții (garaje, magazii, șuri) edificate ilegal fără autorizație de construire) pe domeniul public și privat al municipiului Câmpulung Moldovenesc și că din evidențe rezultă că mai sunt de demolat 10 astfel de construcții,între acestea aflându-se și construcția care face obiectul prezentei acțiuni.
Având în vedere intenția autorității locale de a demola acest tip de construcții, edificate ilegal pe domeniul public și privat al municipiului Câmpulung Moldovenesc, s-a adus la cunoștința deținătorilor acest aspect prin anunțul nr. 8584/17.06.2013 și notificarea nr. 8876/12.05.2014, care au fost transmise asociațiilor de proprietari și afișate la intrarea în blocurile de locuințe. Din acest motiv, reclamanta a promovat prezenta acțiune, iar afirmația reclamantei că achită din anii 80 impozit pe clădire nu este conformă cu realitatea, deoarece din evidențele lor existente la Serviciul impozite și taxe al Primăriei municipiului Câmpulung Moldovenesc rezultă că nu s-a plătit niciodată impozitul pe clădiri pentru această construcție magazie-garaj.
Reclamatei i-a fost atribuit un teren cu destinație agricolă, în suprafața de 57 mp, pentru care plătește o arendă de 5 lei/an, în temeiul unor contracte care s-au prelungit anual iar reclamanta, împreună cu alte patru persoane aflate în aceiași situație, a promovat o acțiune în care se solicită emiterea unei ordonanțe președințiale în vederea obligării autorității locale la sistarea demolării construcțiilor în cauză (dosarul nr. 2085/206/2014). Prin sentința civilă a Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc, acțiunea a fost respinsă. În prezent dosarul este transmis la Tribunalul Suceava în vederea judecării apelului.
Cu privire la temeiul de drept, pârâta consideră că prezenta acțiune nu poate fi susținută de prevederile art. 480 și următoarele din vechiul Cod civil, art. 693 și următoarele din noul Cod civil și ale Legii nr. 7/1996, în această zonă drepturile solicitate putând fi obținute doar în condițiile prevăzute de Decretul - Lege nr. 115/1938.
În drept, întâmpinarea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 33 alin. (1), alin. (2), alin. (4) și alin. (5) din Legea nr. 50/1991 art. 62 alin.(l) și (2) din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 50/1991, aprobate prin Ordinul nr. 839/2009 al Ministerului Dezvoltării Regionale și Locuinței și art. 205 - 208 din Codul de procedură civilă.
Pentru dovedirea susținerilor din întâmpinare, pârâta a depus la dosar , în copie, următoarele: anunț nr. 8584 din 17.06.2013, notificare nr. 8876 din 12.05.2014, contract de închiriere terenuri nr. 22/2014, planșe foto.
La data de 06.11.2014 reclamanta a depus răspuns la întâmpinare prin care a reiterat susținerile din acțiune.
Totodată, a menționat că tipul de garaj construit de aceasta nu era cuprins în rândul construcțiilor prevăzute de Decretul nr. 144/1958 care trebuiau autorizate și că, după apariția Legii nr. 50/1991, în forma sa inițială, construcțiile neautorizate care nu au fost desființate în termen de 2 ani de la apariția legii, se consideră autorizate, iar după apariția legii, în următorii 2 ani, nimeni din administrația locală nu i-a cerut să demoleze construcția , astfel că garajul din litigiu este autorizat prin efectul legii.
Deși a făcut mai multe cereri pentru autorizarea ulterioară a construcției și cumpărarea, concesionarea sau închirierea terenului, pârâta nu a răspuns cererilor ei în termenul legal, astfel încât construcția ei se consideră autorizată prin aprobare tacită, dăinuind peste 25 de ani fără ca nici o administrație locală să pretindă demolarea acesteia.
A precizat pârâta că această construcție reprezintă o necesitate socială, deoarece apartamentele lor sunt încălzite cu lemne, iar mașinile nu au unde le parca.
La data de 08.12.2014 numiții ALN și ADM au depus la dosar o cerere de intervenție principală, prin care au solicitat respingerea cererii de intabulare formulată de reclamantă.
În motivarea cererii, intervenienții au arătat că în baza unei hotărâri judecătorești și a unui plan de situație s-a dispus intabularea lor cu terenul în cauză și datorită modificării planului de situație cu ocazia intabulării, s-a omis intabularea lor deși aveau titlu valabil în sentința definitivă
Prin încheierea de la termenul din data de 20.02.2015 s-a dispus admiterea în principiu a cererii de intervenție și introducerea în cauză, în calitate de intervenienți a persoanelor care au formulat cererea.
În cauză s-a încuviințat și administrat proba cu înscrisurile menționate mai sus și proba testimonială, fiind audiați martorii PV și BE, la solicitarea reclamantei.
Pârâta a depus la dosar concluzii scrise, prin care a reiterat susținerile din întâmpinare.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Din susținerile reclamantei, necontestate de către pârât și confirmate prin depozițiile martorilor audiați în cauză, se reține că reclamanta a edificat, pe o suprafață de teren aflată în proprietatea pârâtului mun. Câmpulung Moldovenesc, o construcție, în suprafață de 15 mp., având destinația magazie.
Prin acțiunea de față, reclamanta a solicitat intabularea dreptului de proprietate asupra construcției, în favoarea sa și instituirea unui drept de superficie asupra terenului aferent construcției, temeiul de drept al acțiunii fiind reprezentat de disp. art. 480 din vecchiul Cod civil și art. 693 și urm. din Noul Cod civil.
Relativ la capătul de cerere referitor la constatarea dreptului de proprietate asupra construcției, instanța reține că art. 480 din vechiul Cod civil definește dreptul de proprietate , stipulând că acesta reprezintă dreptul unei persoane de a se bucura și dispune de un lucru în mod exclusiv și absolut, însă în limitele determinate de lege.
Art. 644 și art. din același cod prevede că proprietatea se dobândește prin succesiune, prin legate, prin convenție, prin tradițiune, prin accesiune, prin lege și ocupațiune.
Din considerentele de fapt ale cererii de chemare în judecată se poate reține că reclamanta a invocat, ca și mod de dobândire a dreptului de proprietate asupra construcției, accesiunea, susținând că a edificat construcția cu acceptul reprezentanților primăriei și a fostului IGO.
Potrivit art. 482 din vechiul C.civ. proprietatea unui lucru imobil dă drept asupra a tot ce se unește ca accesoriu cu acel lucru in mod natural sau artificial iar potrivit art. 488 C.civ. tot ce se unește si se incorporează cu lucrul se cuvine proprietarului lucrului. De asemenea, art. 492 C.civ. prezumă că orice construcție, plantație sau lucru făcut in pământ sau asupra pământului sunt făcute de către proprietarul acelui pământ cu cheltuiala sa si că sunt ale sale.
În consecință, având în vedere că terenul pe care a edificat reclamanta construcția nu este proprietatea acesteia, aceasta construind cu simpla îngăduință a proprietarului, capătul de cerere analizat apare ca fiind nefondat
Referitor la superficie, instanța reține că reclamanta a solicitat instituirea unui drept de superficie, în baza prevederilor art.693 din Nou Cod civil l.
Potrivit disp. art. 693, alin. 2 Cod civil, se dobândește prin act juridic, prin uzucapiune sau prin alt mod prevăzut de lege.
Potrivit disp. art.557 Cod civil, dreptul de proprietate se poate dobândi prin convenție, moștenire, accesiune, uzucapiune, hotărâre judecătorească translativă de drepturi sau prin act administrativ.
În speța de față nu s-a invocat o nici unul din modurile de dobândire a dreptului de superficie, menționate mai sus, ci simpla îngăduință a proprietarului terenului.
Cum simpla îngăduință a proprietarului terenului nu este prevăzută de lege ca și mod de dobândire a dreptului de superficie, iar reclamanta nu a dovedit existența vreunei convenții între aceasta și pârât, instanța constată că și capătul de cerere referitor la superficie este nefondat.
Pe cale de consecință, va respinge atât acțiunea, cât și cererea de intervenție, ca nefondate.
| ← Sistare lucrări. Jurisprudență Ordonanţă Preşedinţială | Declinare de competenţă. Jurisprudență Conflict negativ de... → |
|---|
