Obligaţia de a face. Jurisprudență Cereri
| Comentarii |
|
Judecătoria BEIUŞ Sentinţă civilă nr. 1278/2015 din data de 08.12.2015
Text speță:
Pe rol pentru azi fiind pronunțarea cauzei civile formulate de către reclamantul MM L împotriva pârâților FG și FNV , având ca obiect obligație de a face.
La apelul nominal făcut în ședința publică nu se prezintă nimeni.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, învederându-se instanței faptul că atât mersul dezbaterilor cât și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 24.11.2015, care face parte integrantă din prezenta, iar în vederea deliberării, s-a amânat pronunțarea cauzei la data de 8 decembrie 2015, după care:
INSTANȚA
Deliberând asupra cererii de față,
În baza actelor de la dosar, constată următoarele:
1.1. Poziția procesuală a reclamanților:
Prin acțiunea civilă înregistrată la această instanță la data de 06.07.2015, reclamantul MML , a chemat în judecată pe pârâții FG și FNV solicitând ca instanța să pronunțe o hotărâre prin care:
- să dispună obligarea pârâților să se prezinte la Biroul Notarului Public din Beiuș, în vederea autentificării "contractului de vânzare cumpărare"; încheiat la 20.05.1998, având ca obiect terenul cu nr.top.194 localizat în c.f.536 ;
- obligarea pârâților să prezinte și să pună la dispoziție reclamantului titlul de proprietate nr.206/19.12.1994, în original, în vederea efectuării lucrărilor de publicitate imobiliară la cf, privind întăbularea parcelei cu nr.top.194 din c.f.536;
- obligarea pârâților la plata sumei de 50 lei/zi de întârziere în cazul nerespectării obligațiilor precedente;
- cu cheltuieli de judecată.
În motivarea în fapt a acțiunii reclamantul arată că , la data de 20.05.1998 a convenit cu pârâtul F G asupra vânzării, respectiv cumpărării unei parcele de teren situată în continuarea grădinii casei de locuit, identificată cu nr.top.194 din c.f.536 .
Prețul total convenit în sumă de 4.500.000 lei la momentul respectiv, a fost achitat în două rate, respectiv 3.000.000 lei și 1.500.000 lei.
De la momentul cumpărării și achitării prețului, terenul a fost preluat și înregistrat de către reclamant la Registrul agricol ținut de Primăria , folosindu-l netulburat, pașnic și sub nume de proprietar, inclusiv sub aspectul beneficiului acordat în cadrul programului APIA.
În cursul anului curent, cu ocazia depunerii formalităților programului APIA, reclamantului i-a fost refuzată cererea pentru terenul cumpărat sub motiv că pârâții au invocat și depus titlul de proprietate nr.206/1994, pretinzând că sunt proprietari îndreptățiți la fondurile APIA.
În această situație,reclamantul a procedat la somarea celor doi titulari ai titlului de proprietate în vederea clarificării și întăbulării contractului de vânzare cumpărare la cartea funciară, dar aceștia au refuzat cu rea credință.
În plus pârâții au arătat că reclamantul nu și-ar fi îndeplinit toate obligațiile contractului, în realitate tocmai vânzătorul a refuzat predarea și punerea la dispoziție a titlului de proprietate în original pentru întăbulare și ulterior prezentarea la un notar public pentru autentificarea vânzării.
În motivarea în drept a acțiunii reclamantul invocă prevederile art.969,970,1073 vechiul Cod civil, disp.art.102 al.1 din Legea nr.71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii 278/2009, art.17,19 Decretul Lege 115/1938 cu corespondentul în Legea 7/1996.
În probațiune reclamantul au depus la dosar în fotocopii următoarele înscrisuri: cartea de identitate, somații, confirmări de primire, c.f. 536 contractul de vânzare cumpărare încheiat la 20.05.1998, adeverința nr.1243 din 16.06.2015.
Cererea introductiva este legal timbrata cu suma de 60 lei potrivit chitanței seria LEDA nr.2506020013 din 25.06.2015 - reprezentând taxă judiciară de timbru (fila 4).
1.1. La data de 06.08.2015 reclamantul a depus la dosar răspuns la întâmpinare.
În motivarea răspunsului la întâmpinarea formulată de pârâtul F G reclamantul arată că , contrar celor afirmate de pârât, convenția de vânzare cumpărare din 20.05. este în vigoare - operațiunea de vânzare cumpărare fiind materializată în registrul agricol la Primăria P , reclamantul folosind imobilul cu nr.top.194 în condiții de deplină certitudine, public, pașnic și sub nume de proprietar și cu deosebire netulburat de vânzător ori somat în vreun fel până la acest moment spre a-i fi eliberat terenul în cauză.
Pârâtul a refuzat tot timpul să predea actele necesare întăbulării, respectiv titlul de proprietate, în vederea înscrierii la cartea funciară și apoi pentru a se putea prezenta la BNP în vederea autentificării contractului.
Nu este adevărat faptul că între ei a fost o convenție de "arendare"; pe o perioadă de cinci ani, în contul prețului plătit, din moment ce el a exercitat integral și netulburat toate atributele dreptului de proprietate asupra terenului în cauză și plata tuturor taxelor și impozitelor către stat.
În plus a beneficiat si de fondurile APIA, până recent când i-a fost refuzată cererea pe motiv că pârâții ar deține titlul de proprietate și ar fi beneficiari de fonduri APIA.
Consideră că pârâtul a avut și are cunoștință despre existența titlului de proprietate în original și avea posibilitatea să determine întăbularea titlului de proprietate în c.f., iar dacă nu a făcut acest lucru până în prezent aceasta reprezintă reaua voință .
În privința afirmației făcute în cuprinsul întâmpinării pe marginea faptului că martorul M M ar fi tatăl reclamantului , aceasta nu corespunde adevărului, în realitate tatăl reclamantului numindu-se M T , în prezent decedat.
În ceea ce privește întâmpinarea depusă de pârâtul F N V , consideră că nu poate fi primită excepția lipsei calității procesuale pasive invocate de acesta, având în vedere tocmai calitatea sa de titular al reconstituirii dreptului de proprietate prin Titlul de Proprietate 206/1994 în comun cu fratele său, pârâtul de rd.1, iar cei doi frați și-au desemnat parcelele de teren fiecare, astfel încât două bucăți au revenit acestui pârât, iar celelalte două au revenit pârâtului F G , în care parcela cu nr.top.194.
1.2. În ședința publică din data 20.10.2015 reclamantul a depus la dosar plan de amplasament și delimitare identificare nr.top.194 înscris în TP 208/19.12.1994, c.f.21 și o serie de acte, filele 56 - 69.
1.3. Pentru termenul din 24 noiembrie 2015, reclamantul a depus la dosar precizare de acțiune cu privire la solicitarea obligării pârâților la plata sumei de 50 lei/zi de întârziere în cazul nerespectării obligațiilor descrise la pct.1 și 2 din acțiune, menționând temeiul juridic al acestei solicitări, ca fiind cu titlu de daune cominatorii.
-/-
2. Poziția procesuală a pârâtului F N V
La data de 16.07.2015 pârâtul a depus la dosar întâmpinare, prin care solicită respingerea acțiunii reclamantului, ca fiind neântemeiată; cu cheltuieli de judecată și invocă excepția lipsei calității procesuale pasive în ceea ce-l privește, în condițiile în care el nu și-a manifestat în nici un fel voința în sensul vânzării - cumpărării imob.cu nr.top.194 înscris în c.f.536 și nu a dat nici un mandat tacit sau expres fratelui său, pentru a încheia antecontractul de vânzare cumpărare la data de 20.05.1998.
În motivarea în fapt a întâmpinării pârâtul arată că nu poate fi obligat să se prezinte la orice birou notarial în vederea autentificării contractului de vânzare cumpărare, în condițiile în care nu a vândut nici direct, nici prin intermediar vreo suprafață de teren reclamantului și nici nu a încasat vreo sumă de bani.
Cu atât mai mult nu poate fi obligat să pună la dispoziția reclamantului titlul de proprietate nr.206/19.12.1994 în original, în vederea efectuării lucrărilor de publicitate imobiliară sau să fie obligat la plata unei sume de 50 lei/zi de întârziere în cazul nerespectării obligațiilor de la pct.1 și 2 din cererea introductivă.
În ceea ce privește fondul cauzei, arată că imobilul cu nr.top.194 înscris în c.f.536 a format proprietatea antecesorilor săi, astfel cum rezultă din inscripțiile de sub B 9 și B 13 din c.f.536 .
Acest imobil a făcut obiectul Legilor Fondului Funciar, astfel, atât el cât și fratele său , pârâtul de rd.1 au formulat cerere privind reconstituirea dreptului de proprietate, eliberându-i-se titlul de proprietate nr.206/19.12.1994 pe numele amandurora.
Pârâtul nu a avut nici o înțelegere cu reclamantul în privința înstrăinării vreunei suprafețe de teren din terenurile cuprinse în titlul de proprietate mai sus menționat, ba din contră a aflat de existența vânzării în urmă cu doi ani de zile, când a încercat să formuleze cerere la APIA, iar cererea a fost respinsă, în condițiile în care nu a primit adeverință de la Primăria comunei P .
Abia atunci a aflat că terenul este trecut la poziția reclamantului în registrul agricol.
Consideră că reclamantul are posibilitatea să-și lămurească problemele în mod exclusiv cu fratele său, pârâtul de rd.1
În drept pârâții invocă prevederile art.205 al.1 și art.969 cod civil de la 1865.
3. Poziția procesuală a pârâtului F G
La data de 29.07.2015 pârâtul a depus la dosar întâmpinare și cerere reconvențională, prin care solicită respingerea acțiunii reclamantului.
În motivarea în fapt a întâmpinării și a cererii reconvenționale pârâtul arată că nu poate fi obligat să se prezinte la biroul notarial în vederea autentificării contractului de vânzare cumpărare, în condițiile reclamantul mai are de achitat suma de 190.000 lei obligație ce trebuia îndeplinită până la data de 01.10.1998.
Solicită ca reclamantul să-i elibereze terenul care îi aparține.
Pârâtul arată că inițial a primit suma de 3.000.000 lei, , iar diferența de 1.500.000 lei a fost achitată cu întârziere la 18.09.1998 , perioadă pentru care trebuia să i se achite și dobânda. La întocmirea actului, menționează că au fost prezenți doi martori din partea reclamantului.
Arată că terenul este cuprins în titlul comun cu fratele lui , pârâtul de rd. 2, însă el nu deține originalul titlului.
În drept întâmpinarea și cererea reconvențională nu este motivată.
Cererea reconvențională este legal timbrata cu suma de 173 lei potrivit chitanței seria LEDA nr.1911020042 din 19.11.2015 (fila 82) și suma de 15 lei - potrivit chitanței seria BECO nr.2511010013 din 25.11.2015 (fila 99).
La data de 7 octombrie 2015 pârâtul F G a depus la dosar note scrise, prin care își menține punctul de vedere menționat în întâmpinare și cererea recovnențională
La data de 20 noiembrie 2015 pârâtul F G a depus la dosar lista cu valorile de circulație ale proprietăților imobiliare din jud.Bihor, respectiv comuna P , sat , pentru conformitate cu oeriginalul. Și adresa nr.2388 din 10.11.2015 emisă de Primăria P .
-/-
În probațiune instanța a încuviințat pentru reclamant și pârâții F G și FNV proba cu înscrisuri și proba cu interogatoriul reclamantului și a pârâților (răspunsurile la întrebările formulate în scris fiind consemnate în procesul verbal filele 70-71, 72-73 și 88 - 90).
-/-
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține în fapt următoarele:
I. Cu privire la acțiunea introductivă, instanța reține următoarea stare de fapt: :
Din titlul de proprietate nr.206/19.12.2015, fila 93 instanța reține că pârâților de rd.1 și 2, li s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra terenului extravilan cu numărul topografic 194 în suprafață de 3845 mp, situat în localitatea , comuna .
Din coala c.f.536 depuse la dosarului cauzei la fila 9, instanța reține următoarele:
- nr,top.194 din c.f.536 reprezintă arabil în suprafață de 1069 stânjeni , proprietarii fiind înscriși sub B1-11 cu titlu de donație din anul 1943 , iar proprietarul de sub B13 este înscris cu titlu de moștenire , în anul 1947. Pârâții din prezenta cauză nu sunt înscriși în cartea funciară.
Din contractul de vânzare cumpărare încheiat la data de 20.05.1998(fila 10) între pârâtul de rd.1 F G în calitate de promitent vânzător și reclamant- promitent cumpărător, se reține că s-a vândut suprafața de 0,40 ha de sub grădina lui MM . Suma la care s-a vandut terenul este de 4.500.000 lei.La data de 20.05.21998 promitentul vânzător a primit suma de 3.000.000 lei, diferența de 1.500.000 lei, urmând a se achita până la data de 15.09.1998. Această sumă reclamantul s-a obligat să o achite până la data de 15.09.1998 cu dobânda lunară de la Banca Comercială Beiuș. În acest contract sub semnătură privată se menționează că s-a primit suma de bani de 1.500.000 lei la data de 18.09.2015, urmând a se achita dobânda de 190.000 lei până la data de 01.10.1998, în caz contrar se anulează contractul. Toate mențiunile din acest contract sunt semnate de reclamant în calitate de cumpărător și pârâtul de rd. 1 în calitate de vânzător.
Din cuprinsul somației depuse la dosarului cauzei la fila 6 și 7 , instanța reține următoarele:
- pârâtului FG și N li s-a pus în vedere ca în data de 15.06.2015, orele 10,00 să se prezinte la sediul cabinetului de avocat din Beiuș , în vederea punerii la dispoziție în original a titlului de proprietate nr.206/19.12.21994, pentru a se putea proceda la efectuarea lucrărilor de publicitate imobiliară la BCPI Beiuș., iar după înscrierea titlului de proprietate în c.f.536 să se prezinte la un notar public în vederea perfectării autentificării contractului de vânzare cumpărare sub semnătură privată.
Din adeverința nr.1243 din 16.06.,2015, fila 12 , emisă de Comuna P instanța reține că:
- din anul 2000, la poziția d-lui MML figurează în registrul agricol al satului la Vol.I poz.012, terenul cu nr.top.194 în suprafață de 0,38 ha situat în extravilanul loc. si din același an reclamantul achită impozitul pe suprafața de teren conform poziției ROL .
Din proba cu interogatoriul reclamantului, instanța reține următoarele:
- reclamantul nu a purtat nicio discuție cu pârâtul FNV privind vânzarea cumpărarea imobilului nr.ztop.194 înscris în c.f.536 , înainte de data întocmirii antecontractului de vânzare cumpărare
- nu a predat nicio sumă de bani pârâtului FNV din pretul de vânzare cumpărare a terenului din litigiu
Din proba cu interogatoriul pârâtului FG , instanța reține următoarele:
- terenul vândut reclamantului este în coproprietate cu fratele său, cu acesta nu a avut o înțelegere expresă de partajare, întrucât nu a deținut titlul de proprietate.
- nu a adus la cunoștința fratelui său pârâtul FNV faptul că, dorește să înstrăineze imobilul n.top.194 înscris în c.f.536 ,
- nu a predat nicio sumă de bani fratelui său, din suma primită cu titlu de preț în contul terenului înstrăinat.
Din proba cu interogatoriul pârâtului FNV , instanța reține următoarele:
- titlul de proprietate nr.206/1994 a fost ridicat de el și este și în prezent în posesia sa
- între el și fratele său pârâtul F G nu a existat nici o înțelegere cu privire la folosința terenurilor restituite prin titlul de proprietate 206/1994
Așadar din probațiunea administrată rezultă fără nici un echivoc faptul că pârâtul F G a încheiat cu reclamantul o promisiune sinalagmatică de vânzare cumpărare cu privire la terenul extravilan aflat în continuarea grădinii reclamantului (așa cum rezultă din planul de amplasament de la fila 56), identificat prin numărul topografic 194 în suprafață de 3845 mp , contra sumei de 4.500.000 rol , sumă achitată în două tranșe. Părțile au convenit totodată ca reclamantul să achite pârâtului - promitent vânzător și suma de 190.000 rol cu titlu de dobânzi , sumă care însă a rămas neachitată.
În baza acestei convenții , reclamantul a preluat terenul în folosință.
Tot fără nici un echivoc este faptul că pârâtul F N , coproprietar , nu a încheiat nici o convenție de nici o natură cu reclamantul , nu a încasat nici o sumă de bani pentru terenul din litigiu.
Raportat la această stare de fapt , va soluționa instanța excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului FNV , admițând-o potrivit următoarelor considerente:
-cererea formulată împotriva acestui pârât ce are ca obiect , obligarea acestui pârât la încheierea unui contract autentic de vânzare-cumpărare, presupune existența unei convenții prin intermediul căreia pârâtul să se fi obligat la transferul prin vânzare a dreptului de proprietate asupra terenului din litigiu. Așadar , premisa unei asemenea acțiuni o reprezintă existența unei promisiuni sinalagmatice de vânzare-cumpărare , ce dă naștere unei obligații de a face , și anume ca în viitor promitentul vânzător să îmcheie actul autentic notarial necesar pentru transferul dreptului de proprietate. Ori, reclamantul nu a încheiat cu pârâtul de rd. 2 nici o convenție de această natură, așa încât acest pârât nu poate fi obligat în cadrul unui raport juridic la al carui naștere nu a participat. Reclamantul nu deține în patrimoniul său nici un drept care să presupună obligația corelativă a pârâtului de rd. 2 de a transfera proprietatea dobândită prin reconstituire asupra terenului din litigiu.
În acest context , pârâtul FN , nu are calitate procesual pasivă , urmând ca acțiunea să fie respinsă ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
În ceea ce privește cererea îndreptată împotriva pârâtului de rd. 1 , instanța reține:
- acest pârât este coproprietar al terenului ce face obiectul promisiunii sinalagmatice. Prin contractul încheiat acest pârât a convenit asupra vinderii în viitor a întregului teren.
- ori, este fără dubiu că titulari ai dreptului de proprietate asupra terenului din litigiu sunt cei doi pârâți , prin reconstituire , dreptul lor este pe cote părți , fără a fi stabilite aceste cote , în condițiile în care Legea nr. 18/1991 , trimite la dreptul comun în această privință. Mai avem în vedere și faptul că cei doi pârâți au primit titlul în nume propriu și nu ca moștenitori , așa încât cotele lor efective de proprietate nu sunt clare . Mai mult , titlul lor de proprietate nici nu a fost întabulat în cartea funciară.
- pentru a se pronunța o hotărâre așa cum s-a solicitat prin capătul 1 de cerere pentru întreg terenul , astfel cum a cerut reclamantul , este necesar ca promitentul vânzător să fie proprietarul exclusiv al imobilului. Ori, acesta nu este proprietar în întregime , mai mult nici nu se cunoaște cota acestuia.
- o soluție posibilă era ca reclamantul , în calitate de creditor, să solicite partajarea terenului între coproprietari în natură , prin atribuirea în întregime către pârâtul FG, iar mai apoi obligarea doar a acestuia la încheierea contractului autentic de vânzare-cumpărare. Ori, o asemenea cerere nu a fost formulată în cauză.
- dar chiar trecând peste aceste impedimente , instanța reține că obligarea pârâtului la încheierea contractului autentic , presupune îndeplinirea tuturor obligațiilor născute din antecontract. Ori , reclamantul s-a obligat și la plata sumei de 190.000 rol , reprezentând dobânzi , ori această sumă nu a fost achitată. Chiar părțile au prevăzut că neachitarea sumei duce la anularea contractului.
Pentru ansamblul acestor argumente , instanța va respinge acțiunea introductivă în întregime .
II. În ce privește cererea reconvențională instanța o va respinge potrivit următoarelor argumente:
-reținem prevederile art.555 al.1 Cod civil, potrivit căruia : "Proprietatea privată este dreptul titularului de a poseda, folosi și dispune de un bun în mod exclusiv, absolut și perpetuu, în limitele stabilite de lege.";.
Astfel, primul alineat al art.555 din Codul civil definește dreptul de proprietate privată, completând textul art.480 Cod civil din 1864, prin exprimarea conținutului său juridic (a celor trei atribute ale dreptului), respectiv posesia, folosința și dispoziția, și prin evidențierea caracterelor juridice ale acestui drept real (este un drept exclusiv, absolut și perpetuu).
- Reține instanța prevederile art.565 din Codul civil, respectiv:
Proba dreptului de proprietate asupra imobilelor înscrise în cartea funciară.În cazul imobilelor înscrise în cartea funciară, dovada dreptului de proprietate se face cu extrasul de carte funciară.
- reținem prevederile art. 563 din Codul Civil , potrivit căruia: " Proprietarul unui bun are dreptul de a-l revendica de la posesor sau de la o altă persoană care îl deține fără drept.
Acțiunea în revendicare presupune existența dreptului de proprietate al reclamantului , (drept ce există în cauză) , o posesie sau detenție a pârâtului , esențial fiind ca această detenție să fie fără drept. Ori , această din urmă condiție nu este întrunită în cauză.Pârâtul proprietar FG a predat folosința terenului către reclamant , în baza antecontractului de vânzare-cumpărare din anul 1998 , contract ce este încă în ființă. Așadar reclamantul nu are calitatea de posesor ci detentor , drepturile acestuia fiind clar stabilite prin convenția încheiată și analizată de instanță. În acest dosar , urmârind principiul disponibilității , instanța s-a pronunțat doar asupra cererii de obligare a pârâților la încheierea contractului autentic de vânzare cumpărare , de obligare a lor la predarea în original a titlului și de obligare la plata unor daune. Așadar nu s-a solicitat rezilierea , rezoluțiunea anularea sau nulitatea antecontractului , motiv pentru care acesta este în ființă , așa încât reclamantul justifică deținerea terenului.
Pentru aceste argumente se va respinge cererea reconvențională ca nefondată.
În ceea ce privește cheltuielile de judecată, în baza art.453 Cod civil, instanța va obliga reclamantul să achite pârâtului FNV suma de 800 lei cu titlu cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu avocat, fila 26 bis.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului F N V .
Respinge acțiunea reclamantului în contradictoriu cu pârâtul FNV , ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Respinge acțiunea formulată de reclamantul MML împotriva pârâtului F G , ca nefondată.
Respinge cererea reconvențională formulată de pârâtul - reclamant reconvențional FG împotriva reclamantului - pârât reconvențional MML , ca nefondată.
Obligă reclamantul la plata către pârâtul FNV a sumei de 800 lei, reprezentând cheltuieli de judecată.
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare, care se depune la Judecătoria Beiuș și se judecă de Tribunalul Bihor.
Pronunțată în ședința publică, astăzi 8 decembrie 2015.
PREȘEDINTE , GREFIER ,
| ← Anulare proces verbal contravenţie prevăzute de art. 54 al. 1... | exercitarea autorităţii părinteşti, stabilire domiciliu... → |
|---|
