Obligaţia de a face; servitutea referitoare la distanţa plantaţiilor faţă de proprietatea învecinată şi picătura ştreşinilor
| Comentarii |
|
Judecătoria TURNU MĂGURELE Sentinţă civilă nr. 304 din data de 03.04.2018
Prin acțiunea civilă, înregistrată sub nr.1854/329/2016, la data de 11 iulie 2016, reclamanta T. G., domiciliată în comuna L., jud. T., a chemat în judecată și personal la interogatoriu pe pârâtele C. F. C., domiciliată în B., Intrarea Zorleasca, nr.6, sector 4, și C. M., domiciliată în comuna L., jud. T., solicitând instanței ca, prin hotărârea ce va pronunța, să le oblige pe pârâte să-și monteze jgheaburi, burlane și parazăpezi, la acoperișul casei pe care acestea o dețin, astfel încât apa pluvială și cea care provine din topirea zăpezii să nu se mai scurgă pe proprietatea ei, și ca pârâtele să fie obligate să desființeze plantația de arbori (frasini, ulmi și corcoduși), situată în imediata vecinătate a hotarului.
Reclamanta a solicitat obligarea pârâtelor și plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că este proprietara unui imobil situat în comuna L. județul T., imobil ce constă în teren curți construcții și arabil, cu suprafața totală de 1.092 mp în acte și 1.141 mp din măsurători, casă de locuit și anexe gospodărești, imobil amplasat în tarlaua 17, parcelele 1332, 1333 și 1334, cu vecinătățile: N- C. Gh., E- DJ 546, S- proprietatea pârâtelor și V- G. C.
Prin sentința civilă nr.319/ 06 aprilie 2016, pronunțată de Judecătoria T. M., s-a dispus grănițuirea proprietăților lor, pe aliniamentul propus de expertul B. C. Totodată, ea a fost obligată să scoată o salcie aflată în apropierea hotarului și să se conformeze distanței legale pentru amplasamentul unui foișor față de linia de hotar.
Împotriva acestei sentințe, ea a declarat apel numai cu privire la capătul de cerere având ca obiect distanța construcției.
Reclamanta a mai arătat că, față de linia de hotar dintre proprietatea ei și a pârâtelor, casa de locuit, proprietatea pârâtelor, este amplasată spre stradă, la o distanță inițială de 0,45 m față de hotar, ca apoi, această distanță să scadă progresiv până la circa 0,25 m.
Casa este prevăzută, spre proprietatea ei, cu streașină, iar acoperișul este din tablă, astfel că apa pluvială și cea provenită din topirea zăpezii se scurge de pe acoperișul casei pârâtelor, pe proprietatea ei, a reclamantei, iar, atunci când începe topirea zăpezii, cantități de zăpadă de pe același acoperiș cad în curtea ei, fapt ce îi creează prejudicii, întrucât în zona respectivă se află grădina de zarzavat.
Pentru a împiedica scurgerea apelor pluviale, și a celei provenite din topirea zăpezii, dar și pentru ca zăpada acumulată pe acoperiș să nu mai cadă pe proprietatea ei, este necesar ca pârâtele să monteze jgheaburi și burlane, dar și parazăpezi.
De asemenea, pe aliniamentul hotarului cuprins între punctele 14-13-12, conform raportului de expertiză întocmit, pârâtele dețin o plantație de arbori înalți, respectiv frasini, duzi și corcoduși, amplasați în imediata apropiere a hotarului, fapt care, de asemenea, o prejudiciază.
Reclamanta a susținut că, în zona în care se află plantația de arbori, ea are amplasate solarii, iar arborii îi umbresc și distrug solariile.
Pentru aceste motive, reclamanta a solicitat admiterea acțiunii, așa cum aceasta a fost formulată.
În drept, au fost invocate dispozițiile art.611 și art.613 N Cod civil.
Pentru dovedirea acțiunii, reclamanta a solicitat încuviințarea probelor cu înscrisuri, martori, expertiză și interogatoriul pârâtelor.
Au fost anexate acțiunii: chitanțe în valoare de 200 lei, reprezentând taxe judiciare de timbru, împuternicire avocațială și, în copii certificate, titlu de proprietate nr.4200705/05.01.2009, emis de C. J. pentru S. D. de P. asupra T. T., certificat de moștenitor nr.14/14 ianuarie 1992, întocmit de fostul notariat de Stat Local T. M., și plan de situație.
Pârâtele nu a formulat întâmpinare, deși au fost citate cu această mențiune.
Reclamanta a mai depus, la dosar, cerere de apel, sentința civilă nr.310/06 aprilie 2016, pronunțată Judecătoria T. M., și decizia civilă nr.484/15 iunie 2017, pronunțată de T. T..
Pârâta C. F. C. a depus adresă nr.406027/13.09.2017, emisă de Secția 8 Poliția Rurală L., adresă nr.106/02.11.2017 și contract de prestări servicii.
Instanța a încuviințat proba cu înscrisuri, solicitată de părți, probele cu interogatoriul pârâtelor și expertiză, solicitate de reclamantă, și a luat act că reclamanta a renunțat la administrarea probei cu martori față de răspunsurile la interogatoriu ale pârâtelor.
Raportul de expertiză a fost întocmit de expert G. O. G..
Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța reține că prin sentința civilă nr.319/06 aprilie 2016, pronunțată de Judecătoria T. M., a fost admisă acțiunea civilă, formulată de reclamantele C. F. C. și C. M., în contradictoriu cu pârâta T. G.; a fost stabilit hotarul despărțitor dintre proprietățile părților, pe aliniamentul notat cu punctele 4-14-13-12 pe planul de situație Anexa 1 din raportul de expertiză, întocmit de expert B. C., și s-a dispus ca pârâta să fie obligată să-și scoată salcia aflată la distanța de 1,70 m față de construcția cu destinația de locuință, proprietatea reclamantelor, și să desființeze foișorul aflat la distanța de 0,90 m față de aceeași construcție.
În urma soluționării apelului formulat de pârâta T. G., împotriva sentinței civile nr.319/06 aprilie 2016, a Judecătoriei T. M., prin decizia civilă nr.484/15 iunie 2017, T. T. a admis apelul și a schimbat, în parte, sentința apelată, în sensul că a respins capătul de cerere având ca obiect obligarea pârâtei T. G., de a desființa foișorul de lemn.
În prezenta cauză, reclamanta T. G. a susținut că acoperișul casei pârâtelor C. M. și C. F. C. este construit din tablă și este prevăzut cu streașină, înspre hotarul ce desparte proprietățile lor, dar nu cu jgheaburi, burlane și parazăpezi, astfel că apa provenită din ploi și din topirea zăpezii, ca și zăpada cumulată pe acoperișul casei pârâtelor, cad pe proprietatea ei.
Această situație de fapt a fost confirmată de pârâte, la interogatoriul luat lor, la cererea reclamantei (filele 78 -79 dosar), și a fost constatată de expertul desemnat în cauză, cu ocazia efectuării expertizei.
În cauză, instanța nu va face aplicarea dispozițiilor noului Cod Civil, invocate de reclamantă, în cererea de chemare în judecată, întrucât, potrivit dispozițiilor art.59 din Legea nr.71/2011, pentru punerea în aplicare a Legii nr.287/2009 privind Codul civil, dispozițiile art.602-625 din N Codul civil nu se aplică situațiilor juridice născute anterior intrării în vigoare a acestuia.
Potrivit art.615 V cod civil "tot proprietarul este dator a-și face streașina casei sale, astfel încât apele din ploi să se scurgă pe terenul său, sau pe ulițe, iar nu pe locul vecinului său";.
Referitor la capătul de cerere având ca obiect distanța plantațiilor, pârâtele au recunoscut la interogatoriu (filele 78-79 dosar) că au, pe proprietatea lor, o plantație de arbori înalți (4 arbori) și s-au arătat dispuse să-i taie.
În raportul de expertiză, expert G. O. G. a reținut că în lungul liniei de hotar (dată de punctele 5-6 în planul de situație - Anexa 1 a raportul lui de expertiză) se află mai mulți copaci, numerotați în plan de la 1 la 6, amplasați la distanțe de 0,92 m, 0,85 m, 0,70m, 0,60 m și 0,80 m, iar între punctele 1-A se află un "culoar de arbuști", în special corcoduși, care afectează imobilul proprietatea reclamantei, prin umbrire (culoarul de arbori) sau prin eventualele pagube materiale ce pot fi aduse imobilului acesteia, având în vedere coronamentul mare al arborilor aflați în lungul liniei de hotar, între punctele 5 - 6.
Instanța reține că potrivit dispozițiilor art.607 V Cod civil " nu este iertat a sădi arbori care cresc înalți decât în depărtarea hotărâtă de regulamentele particulare sau de obiceiurile constatate și recunoscute și, în lipsă de regulamente, de obiceiuri în depărtare de 2 m de la linia despărțitoare a celor două proprietăți pentru arborii înalți și de o jumătate de metru pentru celelalte plantații și garduri vii.
La dezbaterea pe fond a cauzei, pârâta C. F. C., prin avocat, s-a apărat și a invocat obiceiul locului, privind distanța plantațiilor, fără însă să fi făcut această dovadă, deși sarcina probei îi revenea, potrivit dispozițiilor art.249 Cod procedură civilă.
Din concluziile raportului de expertiză, întocmit de expert G. O. G., instanța reține că arborii seculari se află pe proprietatea pârâtelor, la distanțe mai mici decât cea legală față de linia de hotar (sub 2 m), iar, "culoarul de arbuști" este "lângă hotar și pe hotar", fără să respecte astfel distanța prevăzută de dispozițiile legale.
Instanța nu va reține apărarea pârâtelor care au invocat în răspunsul la interogatoriu că din cauza reclamantei nu au putut să monteze jgheaburi, burlane și parazăpezi și să taie arborii, pentru că aceasta nu le-a permis să intre pe proprietate ei sau din cauza condițiilor meteorologice nefavorabile (încheierea de ședință din data de 10 ianuarie 2018- fila 89 dosar) și apreciază că înscrisurile depuse de pârâte, la dosar (contract de prestări servicii) au fost întocmite pro causa.
Astfel, cererea de chemare în judecată a fost înregistrată Judecătoria T. M., la data de 18 iulie 2016, iar până la data soluționării cauzei a trecut mai mult de un an și jumătate, perioadă în care, la solicitarea părților, instanța le-a dat posibilitatea pârâtelor să remedieze problemele de pe proprietatea lor, fapt care nu s-a întâmplat.
Pentru considerentele expuse, instanța apreciază că acțiunea formulată de reclamantă este întemeiată, motiv pentru care urmează să o admită
Va obliga pârâtele să-și monteze jgheaburi, burlane și parazăpezi, la acoperișul imobilului pe care îl dețin, constând în casă de locuit, situată în comuna L., jud. T..
Va obliga pârâtele să desființeze plantația de arbori numerotați de la 1-6, în lungul liniei de hotar dată de punctele 5-6, din planul de situație al raportului de expertiză-anexă 1, întocmit de expert G. O. G., și plantația "culoar de copaci", evidențiată în același raport de expertiză, între punctele 1-A din planul de situație.
În baza rt.456 alin.1 Cod procedură civilă, va obliga pârâtele să plătească reclamantei suma de 1643 lei, reprezentând cheltuieli de judecată (taxă judiciară de timbru, onorarii de avocat și expert).
| ← Contestaţie la executare, anulare clauze abuzive din contractul... | Constatare nulitate titlu de proprietate emis în baza legilor... → |
|---|
