Ordonanţă preşedinţială. Suplinirea consimţământului tatălui-pârât la eliberarea paşaportului turistic al minorei.
| Comentarii |
|
Judecătoria TÂRGU BUJOR Sentinţă civilă nr. 518 din data de 30.07.2014
Deplasarea copiilor în țară și în străinatate se realizează cu înștiințarea și acordul ambilor părinti; orice neînțelegeri între părinți cu privire la exprimarea acestui acord se soluționează de către instanța judecătorească, conform art. 18 alin. 2 din Legea nr. 272/2004.
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei T B, la data de 30.04.2014, având ca obiect ordonanță președințială, reclamanta M V, a chemat în judecată pe pârâtul B E, solicitând instanței pronunțarea unei hotărâri prin care să se dispună suplinirea consimțământului pârâtului la eliberarea pașaportului turistic pentru minora B G, născută la data de 08.05.2003, și pentru deplasarea acesteia în Cipru la reședința mamei în vacanța de vară 2014 și vacanța de iarnă 2014/2015.
Prin sentința civilă nr. .... pronunțată de Judecătoria T B în dosarul nr. ......, s-a dispus desfacerea căsătoriei încheiate între părțile din prezenta cauză, exercitarea autorității părintești asupra minorei-B G, născută la data de 08.05.2003, în comun de către ambii părinți, stabilirea locuinței minorei la domiciliul reclamantei mame și obligarea pârâtului tată la plata pensiei de întreținere în favoarea minorei.Potrivit înscrisurilor depuse la dosar, reclamanta este încadrată în muncă pe teritoriul statului Cipru.
De asemenea, s-a facut dovada existenței pe rolul acestei instanțe a unei acțiuni de fond în curs (dosar având ca obiect exercitare autoritate părinteasca privind aceleași părti), în cadrul căreia urmează a se adopta măsuri cu aplicare nedeterminată în timp, în baza analizării fondului raporturilor existente între parti.
Potrivit prevederilor art. 18 alin. 2 din Legea nr. 272/2004: deplasarea copiilor în țară și în străinatate se realizează cu înștiințarea și acordul ambilor părinti; orice neînțelegeri între părinți cu privire la exprimarea acestui acord se soluționează de către instanța judecătorească, iar conform dispozitiilor art. 30 alin. 1 lit. b) din Legea nr. 248/2005, minorilor li se permite ieșirea din țară numai dacă sunt însoțiți de o persoană majoră și, în situația în care călătorește împreună cu unul din părinți, numai dacă părintele însoțitor prezintă o declarație a celuilalt părinte din care să rezulte acordul său cu privire la efectuarea călătoriei respective în statul sau statele de destinație, precum și cu privire la perioada acesteia.
Conform prevederilor art. 20 alin. 2² din Legea nr. 257/2013 pentru modificarea și completarea Legii nr. 272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului: (2²)Ȋn situația în care, din orice motiv, un părinte nu-și exprimă voința pentru luarea deciziilor privind copilul, acestea se iau de către părintele cu care copilul locuiește, cu excepția situației în care acest lucru contravine interesului superior al copilului.
Ordonanța președințială este o procedură specială reglementată de art. 996 c.pr.civ., în temeiul căreia, instanța de judecată poate lua măsuri vremelnice, în cazuri urgente, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea recupera, precum și pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări.
Cererea de ordonanță președințială este admisibilă când sunt îndeplinite cumulativ cerințele: a) aparenței dreptului; b) caracterul provizoriu al măsurilor; c) existenței unor cazuri grabnice și d) neprejudecării fondului.
Aparența dreptului este în favoarea reclamantei, aspect ce rezultă din coroborarea elementelor de fapt, respectiv: minora se află în grija reclamantei și a bunicii materne, aceasta a făcut dovada că are un loc de muncă în Cipru, iar pârâtul nu contribuie la creșterea și educarea minorei, nepăstrând legătura cu aceasta.
Având în vedere obiectul cererii de ordonanță președințială, instanța retine admisibilitatea cererii sub aspectul urgenței, caracterului vremelnic și neprejudecării fondului dreptului în privința măsurii prin care reclamanta tinde la înlăturarea unui abuz din partea pârâtului, și anume împiedicarea acesteia de a obtine documentele necesare pentru eliberarea pașaportului minorei în vederea deplasării în Cipru în vacanța de vară 2014 și vacanța de iarnă 2014/2015 la reședința reclamantei.
Instanța reține că cererea de față a fost promovată la sfârșitul lunii aprilie 2014, fiind precizată în sensul suplinirii consimțământului pârâtului la emiterea pașaportului minorei B G și deplasarea acesteia în Cipru la mama sa, iar în raport de această precizare, observă că a avut loc finalul de an școlar, respectiv începutul vacanței de vară, în care copilul ar putea sa călătorească în afara granițelor țării, iar o astfel de deplasare ar fi întârziată prin îndeplinirea formalităților necesare, respectiv obținerea pașaportului.
Principiul interesului superior al copilului este avut în vedere în cauzele soluționate de instanțele judecătorești. Interesul superior al copilului urmează a fi stabilit prin examinarea tuturor criteriilor consacrate în acest scop de doctrină și jurisprudență. Aceste criterii sunt: vârsta copilului, posibilitățile părintelui de a-i asigura o bună dezvoltare fizica, intelectuală și morală, atașamentul față de minor și al minorului față de părinte, precum și grija manifestată de părinți în timpul conviețuirii și după despărțirea lor.
Criteriile de apreciere a interesului superior al minorului formează un ansamblu guvernat de principiul egalității, ceea ce înseamnă că nu se poate reține caracterul primordial sau determinant al unuia sau altuia dintre criteriile respective, instanța urmând a le evalua în ansamblul lor, prin analizarea fiecărui criteriu în contextul celorlalte.
În prezenta cauză, instanța reține că refuzul pârâtului de a da curs solicitărilor reclamantei în acest sens, de prezentare inclusiv la mediator (fila 44, dosar fond) nu este justificat, având în vedere că i s-a precizat scopul cert al călătoriei, al destinației și perioadei de efectuare a deplasării.
De asemenea, dreptul la liberă circulație al minorei nu poate fi restricționat printr-un refuz nejustificat al pârâtului.
Față de considerentele mai sus-menționate, constatând că în cauză sunt îndeplinite cerințele prevăzute de art. 996 C.pr.civ., instanța va admite cerere privind suplinirea consimțământul pârâtului Butură Emil, pentru eliberarea pașaportului către minora, B G, născută la data de 08.05.2003 și pentru deplasarea acesteia în Cipru la reședința mamei sale, reclamanta M V, în vacanțele de vară 2014 și iarnă 2014/2015 (perioada: 20.12.2014-15.01.2015).
Instanța ia act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
| ← Contestaţie la executare. Jurisprudență Contestaţie la executare | Proprietarul unui animal sau cel care se serveşte de el... → |
|---|
