Plângere contravenţională Contravenţii. Închisoare contravenţională
| Comentarii |
|
JUDECĂTORIA AGNITA
SENTINŢA CIVILĂ 21/18.01.2012
Domeniu asociat: contravenţii
PLÂNGERE CONTRAVENŢIONALĂ
Deliberând asupra cauzei civile de faţă, reţine următoarele:
Prin plângerea contravenţională înregistrată pe rolul Judecătoriei Agnita la data de 28.09.2011 sub număr dosar 800/174/2011, petentul I.L. C. a solicitat, în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliţie al Judeţului S., în principal, anularea procesului verbal seria AP nr. 1785052/06.09.2011 şi exonerarea de plata amenzii; cu cheltuieli de judecată; în subsidiar, înlocuirea sancţiunii amenzii contravenţionale cu avertisment.
În motivarea cererii, petentul a arătat că prin procesul verbal seria AP nr. 1785052/06.09.2011 a fost sancţionat cu amendă în cuantum de 1000 lei, întrucât, potrivit susţinerilor agentului de poliţie, a consumat băuturi alcoolice în stradă şi a difuzat în acelaşi loc muzică la intensitate ridicată, ceea ce a tulburat liniştea publică.
A menţionat petentul că, la ora şi locul indicat de agentul constatator se afla cu o altă persoană, în maşină, a trecut o maşină a poliţiei şi i-a atenţionat că muzica pe care o difuzează este prea tare, sens în care le-a solicitat să o dea mai încet. S-au conformat, deşi intensitatea la care difuza muzica în maşină nu era una care să deranjeze locatarii din zonă; apoi, agenţii de poliţie au plecat. La scurt timp, au revenit două echipaje de poliţie, iar petentul a fost încătuşat la sediul poliţiei locale, unde, printre altele, s-a încheiat procesul verbal contestat prin prezenta plângere, şi pe care nu a dorit să îl semneze.
Petentul a apreciat că procesul verbal este netemeinic, întrucât faptele constatate nu au fost de natură să aducă atingere unor norme de convieţuire socială.
De asemenea, petentul a arătat că sancţiunea nu a fost corect aplicată, întrucât s-au reţinut două fapte contravenţionale în sarcina lui, însă amenda aplicată este unică, motiv pentru care petentul nu poate şti dacă sancţiunile pentru fiecare faptă s-au situat în limitele legale şi dacă s-a evaluat în mod corect pericolul social al fiecărei fapte.
În drept, au fost invocate prevederile Lg. nr. 61/1991, O.G. nr. 2/2001.
Potrivit dispoziţiilor art. 36 din O.G. nr.2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, art. 15 lit. i) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru şi art. 1 din O.G. nr. 32/1995 privind timbrul judiciar, plângerea formulată de petent este scutită de plata taxelor de timbru şi a timbrului judiciar.
În dovedirea susţinerilor sale, conform art. 112 C.pr.civ., petentul a depus la dosarul cauzei, în xerocopie, procesul verbal seria AP nr. 1785052/06.09.2011 (f.5), plicul prin intermediul căruia i-a fost înmânat procesul verbal (f.6-7).
La data de 25.01.2011, intimatul I.P.J. Sibiu a depus la dosar întâmpinare (f.10), solicitând respingerea plângerii ca nefondată şi menţinerea procesului verbal de constatare a contravenţiei, întrucât petentul a săvârşit cu vinovăţie fapta contravenţională reţinută în procesul verbal atacat, şi nu sunt motive de nulitate a acestui act.
În probaţiune, intimatul a solicitat încuviinţarea probei testimoniale cu martorii O. A.G., I.L. C. şi P. A., şi proba cu înscrisuri.
Ataşat întâmpinării, intimatul a depus la dosar procesul verbal contestat, în xerocopie (f.13), fişa intervenţiei la eveniment (f.14), raportul din data de 18.10.2011 (f.15-16).
În drept, întâmpinarea a fost întemeiată pe prevederile 115-118, C.pr.civ, art. 3 alin. Pct. 23, 26 din Lg. nr. 61/1991.
La termenul de judecată din data de 26.10.2011, instanţa a încuviinţat intimatului proba cu înscrisuri şi proba testimonială cu martorii O. A. G. şi P. A.; petentului proba cu înscrisuri şi a luat act că îşi însuşeşte martorul O.; în ce priveşte martorul I. L. C., instanţa a constatat că în realitate, acesta este chiar petentul, sens în care a respins cererea faţă de acesta privind proba testimonială.
În ce priveşte martora P. A., întrucât aceasta depus la dosar acte medicale din care rezultă imposibilitatea deplasării la judecătorie pentru a fi audiată, instanţa a revenit asupra probei testimoniale cu această martoră – la termenul de judecată din data de 07.12.2011.
Martorul O. A. G. a fost audiat în cadrul şedinţei de judecată din data de 16.11.2011 – declaraţie fila 21 dosar.
Verificând legalitatea şi temeinicia procesului-verbal contestat, în baza întregului material probator administrat în cauză, în conformitate cu art. 34 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, cu modificările şi completările ulterioare, instanţa reţine următoarele:
Prin procesul verbal seria AP nr. 1785052/06.09.2011 încheiat de intimatul I.P.J. S. – Poliţia oraşului A. (f.5), petentul I. L. C. a fost sancţionat cu amendă contravenţională în sumă de 1000 lei – prevăzută de art. 4 alin. 1 lit. e) şi c) din Lg. nr. 61/1991, pentru comiterea faptelor prevăzute de art. 3 pct. 23 şi 26 din aceeaşi lege.
În fapt, s-a reţinut că în data de 06.09.2011, în jurul orelor 02,20, aflându-se în oraşul A., pe str. Mihai Viteazu, petentul a consumat băuturi alcoolice împreună cu martorul O.A.G. şi a tulburat liniştea publică prin faptul că a dat volumul muzicii tare la autoturismul marca Dacia Logan nr. B – 82 – PIF.
Instanţa va analiza cu prioritate chestiunea legalităţii procesului verbal de contravenţie, ce precede analiza temeiniciei actului de sancţionare contestat.
În ceea ce priveşte criticile asupra legalităţii procesului verbal formulate de către petent, conform cărora acesta este anulabil datorită faptului că actul constatator contravine prevederilor art. 10 din O.G. nr. 2/2001 – motiv pentru care petentul nu poate cunoaşte dacă sancţiunile pentru fiecare faptă s-au situat în limitele legale şi dacă s-a evaluat în mod corect pericolul social al fiecărei fapte, instanţa constată următoarele:
Petentul a fost sancţionat, prin procesul verbal contestat, pentru comiterea contravenţiei prev. de art. 3 pct. 23 din Lg. nr. 61/1991 – text de lege care prevede următoarele: constituie contravenţie săvârşirea oricăreia dintre următoarele fapte, dacă nu sunt comise în astfel de condiţii încât, potrivit legii penale, să fie considerate infracţiuni: consumul de băuturi alcoolice în următoarele locuri publice: drumuri publice, (…), faptă sancţionată de art. 4 alin. 1 lit. e) din Lg. nr. 61/1991 cu amendă de la 100 lei la 500 lei.
De asemenea, petentul a fost sancţionat pentru comiterea contravenţiei prev. de art. 3 pct. 26 din Lg. nr. 61/1991 – text de lege care prevede următoarele: constituie contravenţie săvârşirea oricăreia dintre următoarele fapte, dacă nu sunt comise în astfel de condiţii încât, potrivit legii penale, să fie considerate infracţiuni: tulburarea liniştii locatarilor între orele 22,00-8,00 şi 13,00-14,00 de către orice persoană prin producerea de zgomote, larmă sau prin folosirea oricărui aparat, obiect ori instrument muzical la intensitate mare(…), faptă sancţionată de art. 4 alin. 1 lit. c) din aceeaşi lege cu amendă contravenţională de la 500 lei la 1500 lei.
Din coroborarea dispoziţiilor art. 20 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001 cu art. 10 alin. 1 şi 2 din acelaşi act normativ, rezultă că, în situaţia constatării săvârşirii de către o persoană a mai multor contravenţii în acelaşi timp şi de către acelaşi agent constatator, se întocmeşte un singur proces verbal, aplicându-se pentru fiecare faptă o singură sancţiune, care se cumulează, şi al căror total nu poate depăşi dublul maximului prevăzut de lege pentru contravenţia cea mai grea.
În cauză, instanţa a reţinut din procesul verbal de contravenţie că agentul constatator deşi a constatat săvârşirea a două fapte, a aplicat petentului o singură sancţiune – amenda contravenţională în sumă de 1000 lei – fără să fie individualizate fiecare dintre sancţiunile aplicate pentru fiecare dintre contravenţiile săvârşite, în contradicţie cu prevederile art. 10 din O.G. nr. 2/2001.
Instanţa, prin modul global de aplicare a sancţiunii, nu este în măsură să verifice dacă sancţiunea a fost corect individualizată pentru fiecare contravenţie reţinută în sarcina petentului şi deci dacă au fost respectate dispoziţiile legale, agentul constatator neputând face o apreciere globală asupra celor două sancţiuni contravenţionale aplicate. Acest mod de aplicare a sancţiunii contravenţionale este de natură a-l prejudicia pe contestator, având în vedere că există şi posibilitatea răsturnării prezumţiei existente pentru una dintre contravenţiile săvârşite. În această ipoteză, intimatul pune instanţa în situaţia de a fi în imposibilitate de a verifica dacă individualizarea sancţiunilor a fost corect stabilită pentru fiecare contravenţie în parte, producându-se astfel petentului o vătămare care nu poate fi înlăturată decât prin anularea procesului verbal.
Această împrejurare este sancţionată cu nulitatea procesului verbal de contravenţie atacat, nulitatea fiind absolută, caracterul imperativ al normei rezultând din chiar raţiunea edictării acesteia, respectiv posibilitatea verificării de către instanţă a legalităţii aplicării şi individualizării fiecărei sancţiuni în parte în raport de criteriile legale.
Chiar dacă intimatul prin raportul din data de 18.10.2011 întocmit de Poliţia oraşului Agnita (f.15-16) arată că datorită comportamentului recalcitrant al petentului a stabilit suma de 500 lei pentru fiecare din cele două fapte, instanţa nu poate avea în vedere acest aspect, întrucât procesul verbal este unicul act probator al contravenţiei, elementele obligatorii ale acestuia neputând fi completate prin elemente extrinseci.
În ce priveşte temeinicia procesului verbal contestat, deşi din probele administrate în cauză – înscrisuri depuse de intimat, declaraţie martor O. – rezultă că petentul a săvârşit faptele reţinute în sarcina sa, această împrejurare nu va mai fi avută în vedere de către instanţă, câtă vreme s-a stabilit că încheierea procesului verbal nu s-a realizat în condiţii de legalitate, astfel încât se impune măsura anulării acestuia.
Faţă de aceste aspecte de fapt şi de drept, instanţa va admite plângerea contravenţională formulată de către petent, şi în consecinţă va dispune anularea procesului verbal contestat seria AP nr. 1785052/06.09.2011 încheiat de intimatul I.P.J. Sibiu – Poliţia oraşului Agnita, respectiv va exonera petentul de la plata amenzii în cuantum de 1000 lei aplicată.
În ce priveşte cererea formulată de către petent cu privire la acordarea cheltuielilor de judecată, instanţa urmează a o respinge, având în vedere că nu s-au făcut dovezi în acest sens, conform prevederilor art. 1169 C.civ. din 1864 potrivit căruia cel ce face o propunere înaintea judecăţii trebuie să o dovedească.
| ← Plângere contravenţională Contravenţii. Închisoare... | Plângere contravenţională Contravenţii. Închisoare... → |
|---|
