Plângere contravenţională. lipsa calităţii subiectului activ al contravenţiei.
| Comentarii |
|
Judecătoria IAŞI Sentinţă civilă nr. 468 din data de 18.05.2017
Prin sentința civilă nr. 468 pronunțată de Judecătoria Iași la data de 25.01.2017 în dosarul nr. 22263/245/2016, instanța a admis plângerea contravențională formulată de către petenta C.A.R.M.C. IFN în contradictoriu cu intimatul I.P.J.I. și a anulat procesul-verbal de contravenție X încheiat de către intimat.
Pentru a pronunța această soluție, instanța a reținut că prin procesul-verbal de contravenție X, intimatul I.P.J.I. a constatat că petenta C.A.R.M.C. IFN nu a remediat deficiențele constatate de poliție pe linia pazei, prin procesul-verbal de constatare din x, pentru punctul de lucru din X, constând în faptul că nu s-a întocmit proiectul de montare a sistemului de securitate care să fie avizat de I.P.J.I., nu s-a montat o ușă exterioară și o pedală de panică, nu s-a montat o ușă exterioară destinată transferurilor de valori și nu s-a găsit agrementul tehnic pentru seif. Fapta reținută în sarcina petentei este prevăzută și sancționată de art. 9 alin.4, art. 3 pct. 28, art. 4 lit. b din H.G. nr. 301/2012.
În sancționare, reprezentantul intimatului a aplicat petentei amenda contravențională de 3.000 lei.
Sub aspectul legalității, instanța a constatat că nu se poate reține niciunul dintre cazurile de nulitate absolută, procesul-verbal de contravenție fiind întocmit cu respectarea rigorilor impuse de art. 17 din Ordonanța Guvernului nr. 2 din 2001 privind regimul juridic al contravențiilor.
Referitor la semnătura martorului C.A.G., instanța a arătat că, potrivit art. 19 alin.1 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, modificată, semnarea procesului-verbal de contravenție de către un martor este justificată de necesitatea atestării motivului pentru care înscrisul constatator nu a fost semnat de către reprezentantul legal al petentei.
Nu au fost avute în vedere aspectele relatate de către martorul audiat, în sensul că a semnat procesul-verbal cu credința că semnează procesul-verbal prin care martorul însuși a fost sancționat contravențional, având în vedere atât împrejurarea că martorul apreciază că, din pricina acțiunii lucrătorilor de poliție ar fi pierdut locul de muncă, cât și faptul că declarațiile martorului sunt contradictorii. Astfel, deși inițial a susținut că a fost sancționat contravențional și că a semnat procesul-verbal de contravenție seria X crezând că este vorba despre actul prin care a fost sancționat el, ulterior, acesta a afirmat că, deși lucrătorul de poliție nu i-a spus motivul pentru care a fost sancționată contravențional petenta, polițiștii i-au spus doar că va fi martor la ceea ce a semnat. Calitatea de contravenient este incompatibilă cu aceea de martor semnatar al aceluiași proces-verbal de contravenție.
Așadar, instanța reține legalitatea procesului-verbal de contravenție seria X.
Sub aspectul temeiniciei, instanța a arătat următoarele:
În drept, au fost invocate de către intimat prevederile art. 3 pct. 28 și art. 4 lit. b din H.G. nr. 301/2012 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor și protecția persoanelor, modificată, conform cărora constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 2.000 lei la 5.000 lei nerespectarea prevederilor art. 99 alin. 4 din anexă.
Conform art. 99 alin. 1 și alin.4 din Anexa la H.G. nr. 301/2012, modificată, cu ocazia controalelor efectuate de poliție pentru verificarea modului de respectare a prevederilor legale privind măsurile de asigurare a securității unităților, personalul abilitat pentru efectuarea controlului încheie un proces-verbal de constatare, în care se înscriu măsurile și termenele de remediere a deficiențelor. Conducătorii unităților răspund de soluționarea în termen a măsurilor stabilite în procesul-verbal prevăzut la alin. 1.
Procesul-verbal de constatare a contravenției beneficiază de forță probantă proprie în ceea ce privește constatările personale ale agentului constatator, care sunt prezumate a fi reale cât timp procesul-verbal atacat a fost întocmit cu respectarea condițiilor de formă impuse de prevederile art. 17 din O.G. nr. 2 din 2001 privind regimul juridic al contravențiilor, iar petenta nu face dovada existenței unei alte situații de fapt decât cea reținută prin procesul-verbal atacat.
Aceste aspecte sunt în concordanță cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului în ceea ce privește asimilarea procedurii contravenționale cu cea penală și aplicarea prezumției de nevinovăție ca o garanție a procesului echitabil prevăzut de art. 6 paragraful 2 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului (cauza Anghel contra României, hotărârea din 04 octombrie 2007, definitivă la 31 martie 2008, paragrafele 60, 63, 68).
În prezenta cauză mențiunile înscrise în procesul-verbal contestat constituie aspecte percepute nemijlocit de către reprezentantul intimatului, iar petenta nu a probat o altă situație de fapt.
Astfel, deși petenta a susținut că măsurile dispuse de către lucrătorul de poliție au fost aduse la îndeplinire, planul de pază a întregii clădiri fiind avizat de P.M.I. la data de 01.02.2013, instanța constată că acest plan privește paza obiectivului C.C.M. S.A., astfel încât nu se poate reține îndeplinirea obligațiilor stabilite în sarcina petentei, în vederea asigurării pazei obiectivului propriu.
Mai reține instanța că, procesul-verbal încheiat la data de X este un înscris întocmit în urma controlului efectuat de către lucrătorii de poliție prin care s-au stabilit măsuri în vederea remedierii deficiențelor constatate în aceea ce privește asigurarea pazei și protecției, definite, prin art. 1 alin.1 din Legea nr. 333/2003, modificată, ca fiind acele activități desfășurate prin forțe și mijloace specifice, în scopul asigurării siguranței obiectivelor, bunurilor și valorilor împotriva oricăror acțiuni ilicite care lezează dreptul de proprietate, existența materială a acestora, precum și a protejării persoanelor împotriva oricăror acte ostile care le pot periclita viața, integritatea fizică sau sănătatea.
Nu rezultă din probatoriul administrat în prezenta cauză că procesul-verbal din X a fost anulat, motiv pentru care nu poate fi reținută susținerea petentei potrivit căreia procesul-verbal de contravenție seria X este netemeinic. Totodată, promovarea plângerii contravenționale are ca efect suspendarea sancțiunilor contravenționale, conform art. 32 alin.3 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, modificată. Procesul-verbal din X nu constituie un proces - verbal de contravenție, ci un înscris constatator, premergător încheierii procesului-verbal de contravenție pe care petenta l-a contestat în prezenta cauză.
Neîntemeiată este și susținerea petentei potrivit căreia nu ar avea calitatea de instituție obligată a lua măsurile reglementate de Legea nr. 333/2003, modificată.
Astfel, în conformitate cu dispozițiile art. 2 alin.1 din Legea nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor și protecția persoanelor, republicată, ministerele și celelalte organe de specialitate ale administrației publice centrale și locale, regiile autonome, companiile și societățile naționale, institutele naționale de cercetare-dezvoltare, societățile reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, indiferent de natura capitalului social, precum și alte organizații care dețin bunuri ori valori cu orice titlu, denumite în prezenta lege unități, sunt obligate să asigure paza acestora.
Așadar, lipsa scopului patrimonial al activității petentei nu poate constitui temei pentru înlăturarea răspunderii contravenționale, premisa necesară pentru aplicarea prevederilor Legii nr. 333/2003, republicată, și ale H.G. nr. 301/2012 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor și protecția persoanelor, fiind deținerea de bunuri ori de valori cu orice titlu.
Cu toate acestea, instanța a constatat că reprezentantul intimatului a avut în vedere, la încheierea procesului-verbal contestat, dispozițiile art. 3 pct. 28 din H.G. nr. 301/2012 raportate la prevederile art. 99 alin.4 din Anexa la H.G. nr. 301/2012 care stabilește răspunderea conducătorului unității pentru nesoluționarea în termen a măsurilor dispuse potrivit art. 99 alin.1 din Anexa la H.G. nr. 301/2012.
În aceste condiții, aplicarea sancțiunii contravenționale petentei C.A.R.M.C. IFN, și nu conducătorului acesteia, este nelegală, plângerea contravențională fiind întemeiată pentru acest motiv.
| ← Inadmisibilitatea constatării nevalabilităţii titlului... | Anularea executării silite. Jurisprudență Contestaţie la... → |
|---|
