Plângere împotriva încheierii de carte funciara
| Comentarii |
|
Judecătoria CARACAL Sentinţă civilă nr. 325 din data de 04.02.2015
Cu cererea înregistrată la nr ……/207/28.10.2014 reclamanta C.G., a chemat in judecată Oficiul de cadastru și Publicitate Imobiliară OLT, Biroul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Slatina și a formulat, plângere împotriva încheierii de reexaminare nr.52216 din data de 16.09.2014, pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivarea plângerii a arătat că Parchetul de pe lângă Judecătoria Caracal a solicitat ca Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Olt să înscrie sechestrul asigurător emis pe data de 12.08.2014 asupra apartamentului situat în mun. Caracal, str. Antonius Caracalla nr…, bl… sc.., ap. .. , Jud.Olt, cu motivarea că există dosarul penal nr.817/P/2014 iar pentru a se asigura repararea prejudiciului se impune instituirea ipotecii legale așa încât acest bun imobiliar să nu poată fi înstrăinat sau înlocuit deoarece săvârșesc infracțiunea de scoatere de sub sechestru.
Cererea Parchetului a fost înregistrată la nr.46143/22.08.2014, iar ca acte justificative au fost atașate Ordonata de luare a acestei măsuri asigurătorii și procesul-verbal de aplicare a sechestrului asigurător încheiat de Poliția Caracal la data de 13.08.2014.
Prin încheiere Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Olt a dispus admiterea cererii care a avut ca obiect notarea sechestrului în registru de transcripțiuni și inscripțiuni imobiliare în baza Ordonanței emisă de Parchetul Caracal, asupra imobilului până la concurența suinei de 475.000 lei.
Reclamanta a solicitat reexaminarea încheierii nr.46143/22.08.2014 prin cererea înregistrată la Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Olt, la nr.52216/16.09.2014, iar prin încheierea care poartă același număr a fost respinsă cererea de reexaminare, cu motivarea că înscrisurile reținute de registratorul de carte funciară în admiterea cererii de înscriere a sechestrului subzistă și că nu s-au formulat obiecțiuni sau observații cu privire la aplicarea sechestrului asigurător asupra imobilului apartament situat în Caracal, str. Antonius Caracalla nr…, bl…., sc…, ap. …, Jud.Olt.
Nelegalitatea și netemeinicia încheierii împotriva căreia s-a făcut plângere este vădită, astfel că se impune admiterea plângerii, desființarea încheierii și pe fond radierea mențiunii înscrisului sechestrului asigurător cu următoarea motivare: apartamentul asupra căruia s-a instituit sechestrul asigurător nu s-a dobândit ca urmare a săvârșirii unei fapte penale, acest bun a fost achiziționat de soțul său C. Ș. pe bază de act autentic de vânzare-cumpărare în anul 1995, la acea dată soțul ei fiind căsătorit legitim cu numita C. S. (fostă E. S.) de care ulterior s-a despărțit prin divorț.
Ulterior desfacerii căsătoriei prin divorț s-a pus capăt comunității de bunuri, pe bază de act de partaj voluntar apartamentul fiind atribuit în mod exclusiv soțului ei C.S..
Apartamentul constituie proprietatea exclusivă a soțului său fiind dobândit de acesta cu mult înainte de a perfecta căsătoria cu ea , astfel că nu se poate reține nici o contribuție din partea sa la achiziționarea acestuia.
În plus, a arătat că a contestat la instanță măsura asiguratorie de aplicare a sechestrului asigurător și a modului de îndeplinire a acestuia prin procesul-verbal din data de 13.08.2014 întocmit de Poliția Caracal și prin încheierea nr.47 dată de Judecătoria Caracal în dosarul nr. …./207/2014, s-a dispus în mod definitiv ridicarea sechestrului asigurător asupra apartamentului care este proprietatea exclusivă a lui C.S..
Din moment ce măsura sechestrului asigurător care a fost instituită de Parchetul Caracal a fost desființată de instanță prin hotărâre definitivă, nu se mai justifică sub nici o formă instituirea ipotecii cu titlu de sechestru asigurător, dispărând astfel orice act justificativ în acest sens.
În dovedirea cererii la dosar au fost depuse în copie:contractul de vânzare-cumpărare nr.290/1995 în baza căruia a fost dobândit apartamentul de soțul ei și fosta soție în anul 1995; sentința civilă nr.3719/1996 pronunțată de Judecătoria Caracal în dosarul 2087/1996, prin care s-a desfăcut căsătoria prin divorț dintre soțul ei și fosta sa soție, actul de partaj voluntar autentificat la nr.446/1999 la Biroul Notarial, în baza căruia apartamentul a fost atribuit în proprietatea exclusivă, liber de orice sarcină soțului său C.S.; certificatul de căsătorie nr.29 din data de 29 decembrie 2001, eliberat de Primăria Caracal, care atestă faptul că la data perfectării căsătoriei, apartamentul era deja dobândit de soțul său anterior perfectării căsătoriei; încheierea nr.47/2014 pronunțată de Judecătoria Caracal în dosarul nr…./207/2014, definitivă, prin care s-a admis contestația și s-a dispus ridicarea sechestrului asigurător instituit de Parchetul Caracal prin Ordonanța din data de 12.08.2014.
Având in vedere că la data înregistrării cererii instanța a apreciat că există semne de întrebare cu privire la calitatea procesuală pasivă a OCPI Olt și faptul că nu s-a achitat taxa de timbru de 50 lei, potrivit art. 20 din OUG 80/2013 precum și faptul că nu s-a precizat temeiul de drept pe care se întemeiază plângerea, aceasta a fost înștiințată la 30.10.2014 să-și îndeplinească aceste obligații conform art. 194 - 197 C.p.c
La 4.11.2014 reclamanta a precizat că înțelege să poarte procesul in contradictoriu cu OCPI Olt, obiectul cererii fiind plângere împotriva încheierii de carte funciară nr. 52216/16.09.2014 iar temeiul de drept al plângerii il constituie art. 52 din Lg.7/1991.
În completarea probatoriului atașat anterior la dosar reclamanta a atașat Ordonanța Parchetului de pe lângă Judecătoria Caracal din 12.08.2014 de înființarea sechestrului asigurator, procesul verbal din 13.08.2014 întocmit de Poliția Mun. Caracal prin care s-a indisponibilizat apartamentul, încheierea nr.46143 de înscrierea sechestrului in registrul de transcripțiuni și inscripțiuni al OCPI Olt, încheierea nr. 47/2014 pronunțată de Judecătoria Caracal in dosarul penal nr. …./207/2014, prin care s-a admis contestația împotriva ordonanței parchetului din 12.08.2014 și s-a desființat măsura sechestrului asigurator, încheierea 52216/16.09.2014 prin care OCPI Olt a respins reexaminarea încheierii de carte funciară nr.46143/28.08.2014 și chitanța privind plata taxei judiciare in sumă de 50 lei.
OCPI Olt a formulat întâmpinare solicitând respingerea plângerii formulată de reclamantă împotriva încheierii pe cale de excepție, deoarece nu are calitate procesuală pasivă .
În acest sens invocă decizia 72/15.10.2014 a ICCJ prin care a fost admis recursul in interesul legii și a stabilit că în cauzele ce au ca obiect plângerile privind cartea funciară întemeiate pe dispozițiile art. 50 din Lg.7/1996 nu are calitate procesuală pasivă .
De asemenea invocă dispozițiile art. 32 din Lg.7/1996 potrivit cărora soluționarea plângerii împotriva încheierii de carte funciară se face fără citare Oficiului teritorial.
În drept invocă disp.art 205 C.p.c.
La 8 dec.2014 reclamanta și -a precizat acțiunea in sensul că soluționarea litigiului având ca obiect plângere împotriva încheierii de carte funciară 52216/16.09.2014 înțelege să se poate in contradictoriu cu Parchetul de pe lângă Judecătoria Caracal la a cărui solicitare s-a înfăptuit înscrierea sechestrului asigurator pe apartamentul situat in Mun. Caracal str. A. Caracalla nr… Bl… . sc… ap…, jud. Olt.
Pe de altă parte reclamanta a menționat că își menține motivarea in fapt și in drept invocată inițial.
Cu adresa 1063/2015 OCPI Olt a înaintat instanței actele aflate in dosarul 52216/16.09.2014 care au stat la baza emiterii încheierii de reexaminare 52216/9.10.2014.
Potrivit art. 248 C.p.c. instanța se va pronunța mai întâi asupra excepției procesuale de fond dirimantă și absolută, a lipsei calității procesuale pasive a Parchetului de pe lângă Judecătoria Caracal având in vedere dispozițiile art. 248 C.p.c.
Instanța constată că excepția este întemeiată.
Astfel,instituirea sechestrului asigurator asupra pe apartamentului situat in Mun.Caracal str. A.Caracalla nr…. Bl… sc… ap…, jud.Olt, s-a dispus în cadrul unui proces penal respectiv in dosarul penal 817/P/2014 de către Parchetul de pe lângă Judecătoria Caracal prin ordonanța din 12.08.2014 care a fost adusă la îndeplinire de către organele de cercetare penală, așa cum rezultă din procesul verbal din 13.08.2014.
Ulterior, potrivit art. 253 alin.4 C.p.p Parchetul de pe lângă Judecătoria Caracal a solicitat OCPI Olt, notarea ipotecară a acestui imobil, cerere admisă , așa cum rezultă din încheierea nr. 46143/22.08.2014 prin care s-a dispus notarea sechestrului asigurator în registrul de transcripțiuni și inscripțiuni imobiliare.
Prin încheierea nr. 47/16.09.2014 pronunțată de Judecătoria Caracal în dosar ……/207/2014 a fost admisă contestația formulată de C.G. și C.S. soțul acesteia formulată în contradictoriu cu Primăria Mun. Caracal și s-a dispus ridicarea sechestrului asigurator asupra apartamentului menționat instituit prin Ordonanța din 12.08.2014. emisă în dosarul penal nr.817/P/2014, această hotărâre fiind definitivă.
Cu cererea înregistrată al OCPI Olt, la nr.52216/16.09.2014 reclamanta din prezenta cauză C.G. a solicitat reexaminarea încheierii de carte funciară nr. 46143/22.08.2014 in sensul de a se respinge cererea de înscriere a sechestrului asigurator în baza Ordonanței din 12.08.2014 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Caracal și de a fi radiată această măsură asiguratorie.
OCPI Olt prin încheierea nr. 52216/09.10.2014 a respins cererea .
Împotriva acestei încheieri reclamanta a formulat plângere .
Așa cum s-a menționat instanța se va pronunța mai întâi asupra excepției lipsei calității procesuale pasive a Parchetului de pe lângă Judecătoria Caracal.
În acest sens instanța reține că fiind mijlocul prin care se realizează dreptul statului de a pedepsi și a impune infractorului obligația de a executa pedeapsa raportul juridic procesual penal este un raport juridic de autoritate de putere așa cum s-a reținut în literatura de specialitate .
De aceea, organul judiciar penal stabilește acest raport nu ca persoană juridică ci ca organ de stat învestit cu putea de constrângere și de aceea acest raport juridic se distinge prin aceea că organul de stat care exercită constrângerea este un procuror sau o instanță judecătorească .
Prin urmare exercitarea drepturilor și îndeplinirea obligațiilor prevăzute de legea procesual penală constituie atribuții care trebuie îndeplinire de organele judiciare.
Ori din examinarea normelor de drept procesual penal rezultă că soluționarea acestui raport juridic impune desfășurarea unei activități juridice desfășurată nu numai de procuror și instanța de judecată ci și de organele de cercetare penală, de părți , ca titulare de drepturi și obligații precum și a altor persoane care deși nu sunt interesate in cauză prin activitatea lor ajută la înfăptuirea justiției cum sunt apărătorii martorii experții etc.
Dintre acești participanți la procesul penal, tot legea procesual penală conferă expres calitatea de parte atât în soluționarea laturii penale cât și a celei civile doar unora dintre participanți.
În acest sens sunt dispozițiile art. 29 C.p.p, care enumără participanții în procesul penal, organele judiciare, avocatul , părțile , subiecții procesuali principali, precum și alți subiecți procesuali, și dispoz.art 32 C.p.p. potrivit cărora părțile în procesul penal sunt subiecții procesualei care exercită sau împotriva cărora se exercită o acțiune judiciară și acestea sunt inculpatul , partea civilă și partea responsabil civilmente.
În speță, instanța constată că Ordonanța din 12.08.2014 a fost emisă de procuror în dosarul nr. 817/P/2014 , in care reclamanta din prezenta cauză este cercetată pentru săvârșirea infracțiunilor de complicitate la infracțiunea d de delapidare prevăzută în art. 48 rap.la art. 295 C.p. complicitate la infracțiunea de abuz în serviciu , infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată și infracțiunea de uz de fals prevăzută în art. 323 C.p. deoarece prin aceste infracțiuni a fost diminuat patrimoniul primăriei Mun. Caracal cu diferite sume de bani.
În vederea recuperării acestor sume d e bani ce reprezintă prejudiciul adus primăriei Mun. Caracal, procurorul, prin ordonanța menționată, a dispus aplicarea sechestrului asigurator asupra apartamentului nr. 15 situat in Mun. Caracal str. A.Caracalla nr. .. Bloc … sc…. .
Prin urmare, chiar dacă măsura sechestrului s-a dispus potrivit art. 249 al.1 de procuror , deoarece procesul penal se afla în faza de urmărire penală măsura asigurator s-a luat potrivit art. 249 al.5 C.p.c. în vederea reparării pagubei produse prin infracțiune de către reclamanta din prezenta cauză, ceea ce constituie obiect al laturii civile a procesului respectiv .
Ori, în soluționarea acestei laturi parte nu poate fi procurorul sau Parchetul de pe lângă Judecătoria Caracal pentru că nu este titular al dreptului subiectiv civil vătămat și nici al obligației corelative a acestui drept ce constituie continutul raportului juridic de drept civil substantial, care are ca izvor fapta ilicita savarsita de catre reclamantă,iar calitatea titularilor acestui drept si ai obligatiei corelative determină si calitatea lor procesuală activă sau pasivă.
Părțile conform art. 32 C.p.p. art. 19 și 21 C.p.p. și art. 25 C.p.p. sunt numai suspectul ( inculpatul ) obligat să repare prejudiciul cauzat prin infracțiune și persoana prejudiciată prin infracțiune respectiv partea civilă precum și persoana responsabil civilmente.
De aceea, chiar dacă procurorul dispune luarea unor măsuri procesuale cum este și măsura asiguratore a sechestrului , care privește soluționarea laturii civile a procesului penal, nu devine parte pentru că , așa cum s-a menționat, legea procesual penală nu conferă această calitate, iar pe de altă parte, nu este titularul dreptului civil vătămat prin infracțiune, a cărui reparație se asigură prin luarea acestei măsuri.
Procurorul dispune instituirea acestei măsuri asiguratorii și notarea ei in cartea funciară numai pentru că legea procesual penală, în calitate de organ al statului, îl investește cu aceste atribuțiuni și nu in calitate de persoană juridică, titulară de drepturi și obligații.
Mai mult, în cauză nu se poate susține nici cel puțin că procurorul ia această măsură procesuală în calitate de reprezentant al părții civile.
În raport de motivele de fapt și de drept menționate instanța apreciază că în soluționarea laturii civile a procesului penal , inclusiv cu privire la măsurile accesorii ce se iau pentru asigurarea reparării prejudiciului cauzat prin infracțiune, cum este și măsura procesuală asiguratorie a sechestrului și notarea luării acestei măsuri în cartea funciară sau in registrul de transcripțiuni sau inscripțiuni precum și contestarea încheierilor dispuse de OCPI, calitate procesuală activă sau pasivă au numai părțile raportului juridic litigios , respectiv reclamanta în calitate de titular al obligației de a repara prejudiciul cauzat prin infracțiune și Primăria Mun. Caracal titulara dreptului la reparații nu și procurorul, care nu este titular al vreunui drept sau obligații care să facă parte din conținutul raportului juridic de drept civil substanțial având ca izvor săvârșirea infracțiuni de către reclamantă.
În sprijinul acestei concluzii se poate invoca chiar și sentința civilă nr. 47/16.09.2014 pronunțată de Judecătoria Caracal in dosar nr…../207/2014 prin care s-a soluționat contestația formulată de reclamantă și soțul ei împotriva Ordonanței de instituirea măsurii asiguratorii a sechestrului instituită de procuro prin ordonanța din 12.08.2014 în care litigiul s-a purtat in contradictoriu cu Primăria Mun. Caracal și nu cu procurorul care a dispus luarea măsurii.
Pentru aceste considerente instanța constată că în cauză, având ca obiect soluționarea plângerii formulată de reclamantă împotriva încheierii de reexaminare 52216/16.09.2014 a OCPI Olt Parchetul de pe lângă Judecătoria Caracal nu are calitate procesuală pasivă, motiv pentru care plângerea urmează să fie respinsă.
Postat 27.02.2015
| ← Ordin de protectie-Respinge cererea ca inadmisibilă | Fond funciar. Jurisprudență Fondul funciar → |
|---|
