Plasament minor. Jurisprudență Minori
| Comentarii |
|
Curtea de Apel TÂRGU MUREŞ Decizie nr. 234/A din data de 18.03.2015
Legea. Nr. 272/2007- art. 2., al. 2,6.
În orice demers judiciar primează interesul copilului, iar potrivit prevederilor art.2 alin.3 din Legea nr.272/2004, interesul superior al copilului primează inclusiv în raport de drepturile ce le revin părinților.
În aprecierea interesului superior al copilului, instanța are în vedere în primul rând asigurarea unui climat corespunzător pentru o dezvoltare fizică și morală normală a copilului (art.2 alin.2 coroborat cu art.2 alin.6 din Legea 272/2004).
Nu este în interesul copilului nici înlocuirea măsurii plasamentului de la asistentul maternal profesionist la Centrul de Plasament, în sensul solicitat de apelanta pârâtă. Copilul se află la o vârstă încă fragedă (10 ani), iar o asemenea măsură ar presupune luarea copilului dintr-un mediu familial în care a fost crescută de la naștere și a dezvoltat relații de atașament cu membri familiei substitutive, la un moment la care are încă nevoie de îndrumare și ocrotire familială.
Prin sentința civilă nr. 3018 din 25 noiembrie 2014 pronunțată de Tribunalul Harghita în dosar nr. 2280/96/2014, s-a admis cererea formulată de reclamanta Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Harghita în contradictoriu cu pârâții T. I., H. E. (asistent maternal profesionist) și Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială Harghita și, pe cale de consecință, s-a dispus menținerea măsurii plasamentului stabilită prin sentința civilă nr.2553 din 16.09.2010 pronunțată de Tribunalul Harghita, în ceea ce o privește pe minora T. B., născută la data de 26.08.2010 în localitatea Odorheiu Secuiesc, fiica pârâtei T. I., la asistent maternal profesionist H. E.. S-a dispus totodată menținerea alocației de plasament acordată asistentului maternal profesionist în temeiul art.128 din legea 272/2004 și exercitarea drepturilor și obligațiilor părintești de către mama minorei, T. I..
Instanța de fond a reținut că minora T. B. se afla în plasament la asistentul maternal profesionist H. E., această măsură de protecție specială fiind menținută prin sentința civilă nr.2553/16.09.2010 pronunțată de Tribunalul Harghita. Prima instanță a avut în vedere principiul interesului superior al copilului prevăzut în art.2 din Legea nr.272/2004 și faptul că minora a declarat în fața judecătorului de fond că dorește menținerea măsurii plasamentului la asistentul maternal profesionist amintit, apreciind că măsura cea mai potrivită cu interesul copilului și care este posibilă și în prezent este cea stabilită prin sentința nr. 2553/2010.
Împotriva acestei hotărâri pârâta T. I. a declarat în termen legal apel, prin care solicită în esență schimbarea sentinței atacate în sensul redării copilului T. B. în familia naturală, la mamă. În subsidiar se solicită schimbarea sentinței atacate în sensul înlocuirii măsurii plasamentului stabilită prin sentința civilă nr. 2553/2010 la asistent maternal profesionist H. E., cu măsura de plasament la Centrul de Plasament Cristuru Secuiesc.
În dezvoltarea motivelor de apel, apelanta pârâtă arată pe de o parte că are posibilități materiale pentru a se îngriji de minoră și, pe de altă parte, în justificarea cererii de înlocuire la măsurii plasamentului cu plasament la Centrul de Plasament Cristuru Secuiesc, arată că astfel are posibilitatea de a vizita minora și de a o aduce în familie în vacanțele școlare.
Intimata reclamantă Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Harghita a formulat întâmpinare, prin care solicită respingerea apelului formulat de pârâtă și menținerea sentinței civile nr. 3018/25.11.2014. Intimata reclamantă arată că minora T. B. provine dintr-o relație ocazională a mamei, filiația față de tată nefiind stabilită. Copilul mai mare 7 frați, dintre care o soră este deja majoră, un frate se află în întreținerea mamei, doi frați se află în plasament la bunica maternă, o soră se află în plasament la Centrul de Plasament Ocland, alți doi frați fiind în plasament la Centrul de Plasament pentru copii cu handicap sever Toplița. Se arată că așa cum rezultă din Raportul de evaluare nr. 24481 din 11.09.2014 traseul instituțional al copilului T. B. a început imediat după naștere, aceasta fiind părăsită de mamă în Spitalul Municipal Odorheiu Secuiesc, motiv pentru care a fost emisă Dispoziția nr. 231/2004 a Directorului General al Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Harghita în baza căreia copilul a fost plasată în regim de urgență la asistentul maternal profesionist H. E., domiciliată în xxx. Măsura plasamentului în regim de urgență a fost înlocuită cu măsura plasamentului la același asistent maternal profesionist prin Hotărârea nr.704/20.10.2014 a Comisiei pentru Protecția Copilului Harghita, iar această măsură a fost menținută prin Hotărârea nr.287/11.05.2005 a aceleiași comisii și prin sentința civilă nr.2553/16.09.2010 a Tribunalului Harghita. Intimata reclamantă arată că în cursul anului școlar 2013-2014 copilul a frecventat clasa a III-a la Liceul Tehnologic "T. N. I."; din Sânmartin, iar în familia substitutivă este îngrijită corespunzător. Din cuprinsul anchetei sociale nr.6749/02.09.2014 întocmită de Primăria orașului Cristuru Secuiesc la domiciliul mamei copilului rezultă că apelanta pârâtă trăiește într-o relație de concubinaj cu numitul D. V. și are în îngrijire o soră a minorei, numita D. R.. Familia locuiește într-un imobil proprietate personală compusă dintr-o cameră și bucătărie, mobilată și întreținută corespunzător. Venitul familiei este asigurat din ajutor social și din alocația de stat pentru copii. Mama și-a exprimat în scris dorința ca minora să fie reintegrată în familie, prin cererea nr.24362/08.09.2014, iar Primăria Cristuru Secuiesc a propus reintegrarea minorei în familia naturală dacă este de acord minora. Intimata reclamantă mai arată că prin declarația nr.24463/11.09.2014 minora și-a exprimat dorința de a rămâne la asistentul maternal profesionist. Din Raportul de reevaluare nr.24481/11.09.2014 întocmit de Serviciul de Asistență Maternală Profesionistă, Biroul de coordonare Sânmartin, reiese că mama minorei dispune de condiții de creștere și educare, însă având în vedere faptul că a vizitat copilul foarte rar, iar copilul a declarat că dorește să rămână în familia asistentului maternal profesionist, serviciul a propus menținerea măsurii plasamentului și exercitarea drepturilor și obligațiilor părintești de către mamă. Prin planul individualizat de protecție revizuit nr.24482/11.09.2014 s-a fixat ca finalitate reintegrarea minorei în familia naturală și ca obiectiv general asigurarea condițiilor necesare creșterii și îngrijirii copilului la domiciliul asistentului maternal profesionist H. E. unde minora se află în prezent și beneficiază de toate condițiile unui climat favorabil creșterii normale, așa cum rezultă din Raportul de activitate nr.24582/03.10.2014.
Intimata reclamantă solicită ca față de motivele prezentate mai sus, să se analizeze cererea apelantei în raport de următoarele aspecte: chiar dacă apelanta cu concubinul acesteia dispun în prezent de condiții pentru creșterea copilului, nu se specifică cine va asigura creșterea și educarea minorei pe perioada în care aceștia sunt plecați la lucru în străinătate; mama are posibilitatea de a menține legături personale cu copilul, prin stabilirea de întâlniri la sediul DGASPC Harghita sau într-o altă locație stabilită de comun acord; exercitarea drepturilor și obligațiilor părintești au fost acordate mamei, prin chiar sentința apelată; din concluziile raportului de evaluare psihologică a copilului întocmit de Serviciul de asistență maternală profesionistă reiese că minora este foarte atașată de familia asistentului maternal profesionist, are nevoie de îndrumare și sprijin din partea asistentului maternal profesionist. Copilul este traumatizat după întâlnirea cu mama și sora sa, motiv pentru care nu se recomandă reintegrarea în familia biologică. Se mai arată că din Raportul de evaluare psihosocială nr.22571/2014 reiese că au avut loc mai multe întâlniri între minoră și mama acesteia, însă la aceste întâlniri minora a devenit tensionată, i-a fost frică de mama sa, nu a colaborat cu aceasta și nu a mai acceptat ideea de a se vedea mai des cu mama sau de a fi transferată la Centrul de Plasament Cristuru Secuiesc; atât prin declarația nr.24463/2014 cât și în primă instanță minora a declarat că dorește să rămână în plasament la asistentul maternal.
Analizând legalitatea sentinței atacate prin raportare la motivele de apel invocate și din oficiu în limitele efectului devolutiv al acestei căi de atac, Curtea a apreciat că apelul declarat de pârâta T. I. este nefondat, pentru următoarele considerente:
Nu se contestă în cauză faptul că la acest moment apelanta pârâtă T. I. dispune de mijloace financiare pentru creșterea copilului T. B., năsută la data de 26.08.2004, o asemenea stare de fapt reieșind din cuprinsul anchetei sociale efectuată de Primăria Cristuru Secuiesc sub nr.6749/2014 existentă la fila 14 dosar fond, însă așa cum observă intimata reclamantă, din cuprinsul acestei anchete sociale reiese că anual, în vederea completării veniturilor familiei, apelanta T. I. și concubinul acesteia numitul D. V. merg împreună pentru a lucra în străinătate, fără a reieși cine va asigura creșterea și educarea minorei în acea perioadă.
În orice demers judiciar primează interesul copilului, iar potrivit prevederilor art.2 alin.3 din Legea nr.272/2004, interesul superior al copilului primează inclusiv în raport de drepturile ce le revin părinților.
În aprecierea interesului superior al copilului T. B., instanța are în vedere în primul rând asigurarea unui climat corespunzător pentru o dezvoltare fizică și morală normală a copilului (art.2 alin.2 coroborat cu art.2 alin.6 din Legea 272/2004).
Sub acest aspect, instanța are în vedere că din coroborarea înscrisurilor depuse de intimata reclamantă la dosarul cauzei (raport de reevaluare a nevoilor copilului, plan individualizat de protecție revizuit, raport privind activitatea asistentului maternal profesionist și atestatul de asistent maternal profesionist al doamnei H. E., raport de evaluare psihosocială a copilului), rezultă că minora B. se află în familia asistentului maternal profesionist H. E. de la o vârstă fragedă. Fiind părăsită de mamă în spital, imediat după naștere, față de acest copil s-a luat inițial măsura plasamentului în regim de urgență la asistentul maternal profesionist amintit, măsură înlocuită apoi cu măsura plasamentului și menținută ca atare și în prezent.
Prin urmare, copilul a beneficiat de un mediu familial stabil, în familia asistentului maternal profesionist.
Din elementele oferite în descrierea modului de dezvoltare psihomotorie a copilului, instanța de apel reține că minora este bine îngrijită în familia asistentului maternal profesionist, unde i s-a oferit și i se oferă în continuare, ocrotire și protecție specifice vârstei.
Astfel, potrivit Raportului de reevaluare a nevoilor copilului, înregistrat sub nr.24482/2014 întocmit de Serviciul de asistență maternală profesionistă (filele 5-6 dosar fond), B. are o dezvoltare statuto-ponderală și psihomotorie potrivite, are limbaj bogat și variat, are program de somn și deprinderi personale corespunzătoare vârstei, este înscrisă la școală, are rezultate bune la învățătură, o relație bună cu familia asistentului maternal și cu colegii și nu are probleme de sănătate.
Potrivit raportului de evaluare psihosocială a copilului B. întocmit sub nr.2251/2014 de Serviciul de asistență maternală profesionistă (filele 17-19 dosar apel), copilul este foarte atașat de membri familiei substitutive. Intimata reclamantă a asigurat păstrarea relației dintre copil și apelantă, însă în decursul celor 10 ani, prima întâlnire dintre mama biologică și copil a avut loc în anul 2007 când copilul nu a manifestat interes față de mamă și de concubinul acesteia, fiind foarte atașată de asistentul maternal profesionist. O nouă întâlnire dintre mamă și copilul B. a avut loc în anul 2010, la sediul Direcției (prin urmare la un interval de 3 ani de la prima vizită), apelanta pârâtă fiind însoțită de o soră a minorei în cauză. În cuprinsul raportului de evaluare amintit s-a consemnat că la această întâlnire copilul B. a fost tensionat, nu a vorbit nici cu mama și nici cu sora ei. O echipă multidisciplinară din cadrul intimatei reclamante, compusă din medic, manager de caz, asistent social, s-au deplasat în anul 2012 la asistentul maternal profesionist pentru a consilia minora în vederea acceptării apropierii de familia naturală, însă minora a refuzat orice colaborare. A urmat o a treia întâlnire la 12.11.2014 cu același rezultat, iar ultima întâlnire a avut loc la data de 25.11.2014 la Tribunalul Harghita, cu ocazia audierii copilului de către judecătorul de fond. Copilul a refuzat orice colaborare în vederea apropierii de familia naturală, se închide în sine și nu vorbește când se discută despre mama naturală.
Toate aceste împrejurări de fapt, coroborate cu declarațiile date de copil atât în fața reprezentanților intimatei reclamante (declarația nr.24463/2014 - fila 16 dosar fond) cât și cu ocazia audierii de către judecătorul de fond la data de 25 noiembrie 2014, creează convingerea instanței de apel că la acest moment copilul nu este pregătit psihic pentru redarea în familia naturală, la mamă.
Considerentele prezentate mai sus, conduc la concluzia că nu este în interesul copilului nici înlocuirea măsurii plasamentului de la asistentul maternal profesionist la Centrul de Plasament Cristuru Secuiesc, în sensul solicitat de apelanta pârâtă T. I.. Copilul se află la o vârstă încă fragedă (10 ani), iar o asemenea măsură ar presupune luarea copilului dintr-un mediu familial în care a fost crescută de la naștere și a dezvoltat relații de atașament cu membri familiei substitutive, la un moment la care are încă nevoie de îndrumare și ocrotire familială.
Nu se poate reține ca motiv al înlocuirii măsurii plasamentului la Centrul de Plasament Cristuru Secuiesc, împrejurarea invocată de apelanta pârâtă - și anume că astfel ar avea posibilitatea de a vizita copilul - întrucât din actele dosarului nu reiese vreo împrejurare de natură a conduce la concluzia unei împiedicări a mamei de a păstra relațiile cu minora. Dimpotrivă, din cuprinsul raportului de evaluare psihosocială amintit mai sus reiese că apelanta pârâtă a fost informată cu privire la modalitățile în care poate menține relațiile cu copilul său (numere de telefon, adresa de corespondență a Biroului de Sânmartin, modul de organizare a întâlnirilor).
Din planul individualizat de protecție revizuit nr. 24482/2014 rezultă că obiectivul final este cel al reintegrării minorei în familia naturală, însă pentru ocrotirea intereselor copilului este necesară refacerea în prealabil a legăturii dintre copil și mamă. Ori dezvoltarea unor relații de atașament, în condițiile în care minora a fost crescută de la naștere în familia substitutivă, necesită timp și o disponibilitate a mamei și a copilului pentru consiliere din partea reprezentanților intimatei reclamante. Până la acest moment nu s-a format o apropiere a copilului de mama biologică și de membri familiei acesteia, astfel încât pentru motivele prezentate mai sus, măsura ce corespunde cel mai bine interesului copilului este cea de menținere a plasamentului la asistentul maternal profesionist H. E..
Pentru toate aceste considerente, apreciind legală și temeinică sentința pronunțată de instanța de fond, în temeiul art.480 alin.1 din Codul de procedură civilă, Curtea a respins prezentul apel.
| ← Prescripţia dreptului material la acţiune. Întreruperea... | Conflict de muncă. Cadre didactice. Daune-interese → |
|---|
