Plata unei sume . Jurisprudență Plăţi
| Comentarii |
|
Judecătoria MOINEŞTI Sentinţă civilă nr. 1953 din data de 07.12.2017
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 02.11.2016, sub număr de dosar 5284/260/2016, reclamanta E. E. R. S.A. a solicitat instanței ca, prin hotărârea pe care o va pronunța, să oblige pârâtul O. M. la plata sumei de 1555,97 lei reprezentând contravaloarea facturilor emise pentru recuperarea energiei electrice pentru agenți economici/casnici, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că în urma verificării instalației electrice de alimentare și măsurare la locul de consum aparținând pârâtului, inspectorii societății au întocmit nota de constatare nr. 0518310 din data de 15.01.2015, privind neregulile observate la fața locului.
A arătat că în urma controlului s-a constatat că energia electrică nu era înregistrată și nici facturată de către furnizor. A arătat că, față de aceste aspecte, reprezentanții reclamantei au procedat la inventarierea receptoarelor electrice, astfel cum sunt descrise în nota de constatare.
În final, a menționat reclamanta că această intervenție neautorizată a avut drept scop ocolirea echipamentului de măsurare a energiei electrice consumate, astfel luând naștere un prejudiciu în patrimoniul societății.
În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 194 și urm. Cpc, art. 1350, 1516 și 1521 C.civ, Regulamentul de furnizare a energiei electrice la consumatori aprobat prin HG nr. 64/2014, Legea 123/2012 și OG 13/2011.
În dovedirea cererii, reclamanta a depus la dosar înscrisuri (filele 11-20).
Pârâtul, deși legal citat, nu a formulat întâmpinare și nu s-a prezentat în instanță pentru a-și exprima punctul de vedere față de sesizarea reclamantei.
Instanța a încuviințat și administrat, la solicitarea reclamantei, proba cu înscrisuri, respectiv cele depuse la dosar, proba cu interogatoriul pârâtului și a respins administrarea probei cu expertiza tehnică de specialitate ca nefiind utilă soluționării cauzei.
Pârâtul nu s-a prezentat la administrarea probei cu interogatoriul, ordonat în baza art. 351 din C.proc.civ.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța constată următoarele:
În fapt, la data de 15.01.2015, ca urmare a unui control efectuat de către reprezentații reclamantei SC E.. E. R. SA la locul de consum al pârâtului O. M., s-a constatat că energia electrică nu era înregistrată și nici facturată de către furnizor.
Au fost întocmite o notă de constatare, un proces-verbal de analiză a abaterilor precum și un proces-verbal de stabilire a despăgubirilor (f. 15-17).
Față de aceste aspecte, reprezentanții reclamantei au procedat la inventarierea receptoarelor electrice, astfel cum sunt descrise în nota de constatare, față de care pârâtul a menționat următoarele "nu cunosc, am fost plecat în Spania"; (f. 17-verso).
La data de 13.07.2015 fost emisă o factură de recalculare a energiei electrice consumate și neînregistrate în perioada 15.07.2014-15.01.2015, stabilindu-se în sarcina pârâtului un prejudiciu în cuantum de 1.312,74 lei (f. 19). La aceeași dată a fost emisă și factura pentru contravaloarea serviciilor de constatare în teren a elementelor de intervenție neautorizată și constatare a stării tehnice a echipamentelor din componența instalației de alimentare deteriorate din culpa consumatorului și stabilire a măsurilor de recuperare a daunelor, în valoare de 243,23 lei (f. 20).
În drept, instanța reține că au fost invocate dispozițiile răspunderii contractuale, respectiv art. 1350 C.civ. care, în alin. (1) prevede următoarele: "Orice persoană trebuie să își execute obligațiile pe care le-a contractat";.
În ceea ce privește contractul invocat ca temei al răspunderii de reclamantă și depus la dosar de aceasta, la solicitarea instanței, se reține că acesta a fost încheiat la data de 07.10.1978 (f. 39) și prevede drepturi și obligații în sarcina ambelor părți.
În temeiul art. 6 alin. (2) C.civ., actele și faptele juridice încheiate ori, după caz, săvârșite sau produse înainte de intrarea în vigoare a legii noi nu pot genera alte efecte juridice decât cele prevăzute de legea în vigoare la data încheierii sau, după caz, a săvârșirii ori producerii lor.
Prin urmare, potrivit principiului neretroactivității legii civile, raspunderea contractuală invocată de reclamantă nu poate avea, în teorie, ca temei juridic, decât art. 969 din vechiul Cod civil.
Pentru a interveni răspunderea civilă contractuală trebuie îndeplinite următoarele condiții:
- existența unei fapte care constă în nerespectarea unei obligații contractuale (neexecutarea, executarea cu întârziere sau necorespunzătoare),
- existența unui prejudiciu,
- raportul de cauzalitate între faptă și prejudiciu,
- vinovăția debitorului.
În cazul răspunderii contractuale, aceasta ia naștere, așadar, ca urmare a încălcării (nerespectării) unei obligații ce derivă dintr-un contract, adică a unei obligații contractuale; este vorba, prin urmare, despre o obligație ce derivă dintr-un act juridic, a cărei încălcare atrage răspunderea contractuală, iar modul concret în care răspunde partea semnatară care nu și-a executat contractul este reglementat, în principal, de convenția părților și, în subsidiar, de lege.
Deși în contractul depus la doasr, la art. 3 lit. d) este prevăzută obligația utilizatorului de a păstra intacte contorul și plombele (f. 39), instanța reține că o eventuală intervenție a acestuia asupra aparatului de măsurare a energiei electrice ar fi constituit o faptă ilicită și nu o nerespectare a unei obligații contractuale.
Astfel, în cazul răspunderii delictuale, nu se poate vorbi despre existența unui contract, întrucât nu se poate imagina existența unei convenții prealabile între autorul faptei ilicite și victimă. Prin urmare, răspunderea delictuală are ca temei doar legea iar nu convenția părților.
Răspunderea civilă pe care ar fi trebuit întemeiată în drept prezenta acțiune nu poate fi decât de natură delictuală, în esență, reclamanta urmărind acoperirea unui pretins prejudiciu generat de utilizarea frauduloasă a serviciului de furnizare energie electrică. Existența unui contract încheiat de părți și emiterea facturii nu poate schimba cauza juridică a obligației solicitată a fi executată de pârâtă.
Pentru aceste motive, constatand ca nu sunt indeplinite conditiile raspunderii contractuale, instanța va respinge acțiunea ca neîntemeiată.
| ← Anularea procesului verbal. Jurisprudență Contravenţii.... | Obligarea la plata unei sume . Jurisprudență Plăţi → |
|---|
