Procură specială. Lipsa procurii pentru exerciţiul dreptului de chemare în judecată. Consecinţe
| Comentarii |
|
În procesul civil părţile pot să-şi exercite drepturile procedurale personal sau prin mandatar. Conform art. 69 alin. (2) C.proc.civ., „mandatarul cu procură generală poate să reprezinte în judecată pe mandant, numai dacă acest drept i-a fost dat anume”. Textul art. 133 alin. (1) C.proc.civ. prevede că în cazul în care cererea de chemare în judecată nu cuprinde, printre alte menţiuni obligatorii, şi semnătura, va fi declarată nulă, în condiţiile respectării art. 133 alin. (2) C.proc.civ. În temeiul art. 161 alin. (2) C.proc.civ., cererea va fi anulată dacă reprezentantul părţii nu face dovada calităţii sale.
Secţia comercială, maritimă şi fluvială, Decizia nr. 83 din 9 octombrie 2009
Prin cererea înregistrată sub nr. 2468/91/07.07.2008 la Tribunalul Vrancea, Secția comercială, reclamanții M.M. și B.M. în calitate de administratori ai SC H.D.C. SRL Focșani au chemat în judecată pe pârâtul C.C.N., solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să dispună excluderea pârâtului din SC H.D.C. SRL, cu consecința ca părțile sociale ale pârâtului asociat exclus să fie atribuite reclamantului M.M.; obligarea pârâtului C.C.N. la plata sumei de 110.000 lei cu titlu de daune pe care le-a provocat societății în perioada octombrie 2007 - 31.05.2008, plus cheltuieli de judecată.
Reclamanții au învederat instanței că societatea SC H.D.C. SRL Focșani are trei administratori, că în perioada octombrie 2007 - 31.05.2008 pârâtul C.C.N. a condus societatea. Aceștia au susținut că prin activitatea sa pârâtul a provocat o fraudă societății ce constă în faptul că a luat suma de 110.000 lei, motiv pentru care la data de 27.06.2008 ceilalți doi asociați, respectiv reclamanții au hotărât în adunarea generală excluderea pârâtului. în drept, reclamanții și-au întemeiat acțiunea pe dispozițiile art. 217 lit. d), art. 80 și art. 81 din Legea nr. 31/1991.
Tribunalul Vrancea, Secția comercială, prin sentința civilă nr. 51/23.02.2009, în temeiul art. 133 alin. (1) C.proc.civ., a declarat nulă acțiunea formulată de reclamantul B.M.; a admis excepția invocată de pârâtul C.C.N., a lipsei calității de reprezentant al mandatarului C.L. de a formula acțiuni în justiție împotriva terților în numele lui M.M. și, în baza art. 161 alin. (2) C.proc.civ., a anulat acțiunea formulată de reclamantul M.M. împotriva pârâtului C.C.N.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că procurile speciale nr. 2109/26.05.2009 și nr. 550/06.02.2008 atestă faptul că mandatara C.L. a fost împuternicită de către reclamantul M.M. să-l reprezinte în semnarea unui act adițional la actul constitutiv al societății (procura specială nr. 550/06.02.2008), precum și în fața organelor și instituțiilor competente și oriunde va fi necesară îndeplinirea formalităților specifice, și anume încheierea de contracte, reprezentarea în fața organelor vamale, semnarea actelor contabile ale societății, reprezentarea în fața organelor judecătorești competente „pentru a trata și încheia orice contracte cu firme românești, străine, persoane fizice”. S-a mai reținut că împuternicirea avocațială depusă la data de 18.09.2008, încheiată în baza contractului nr. 45/12.09.2008 a fost dată pentru asistarea sau reprezentarea clientului în fața Tribunalului Vrancea, nu și pentru redactare acțiune.
în ceea ce privește pe reclamantul B.M., instanța a reținut că, deși a acordat un termen în condițiile art. 133 alin. (2) C.proc.civ., acesta nu s-a prezentat în instanță. însă, la termenul acordat, s-a prezentat tatăl său cu o procură specială din care nu rezultă și posibilitatea de a promova acțiuni în instanță (procura specială autentificată sub nr. 4731/10.01. 2008).
împotriva menționatei hotărâri, în termen legal, SC H.D.C. SRL Focșani prin administratorii M.M. și B.M., a declarat apel, solicitând în principal admiterea apelului, schimbarea în tot a sentinței apelante și pe fond admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată, iar în subsidiar admiterea apelului și în temeiul art. 297 alin. (1) C.proc.civ. desființarea sentinței apelate și trimiterea cauzei spre rejudecare.
Apelanta a invocat nelegalitatea și netemeinicia sentinței pentru următoarele motive:
- prima instanță nu a acordat un termen de judecată pentru complinirea lipsurilor, astfel cum prevede textul art. 161 C.proc.civ.;
- pe fondul cauzei, materialul probator administrat în cauză demonstrează faptul că pârâtul C.C.N. a cauzat SC H.D.C. SRL Focșani un prejudiciu în cuantum de 80.229,67 lei.
în ședința publică din 30.09.2009, intimatul pârât a invocat excepția inadmisibilității apelului. în motivarea acestei excepții, intimatul pârât a susținut că textul art. 294 alin. (1) C.proc.civ. prevede expres că „în apel nu se poate schimba calitatea părților, cauza sau obiectul cererii de chemare în judecată și nici nu se pot face alte cereri noi”. S-a susținut că cererea de chemare în judecată a fost formulată de cei doi asociați, respectiv M.M. și B.M., și că apelul a fost declarat de SC H.D.C. SRL Focșani, o terță persoană, care nu a avut calitate în fața primei instanțe. Pe fondul cauzei, intimatul-pârât a solicitat respingerea apelului ca nefondat și menținerea sentinței apelate ca fiind legală și temeinică.
Este de necontestat că cererea de chemare în judecată de la dosarul de fond a fost formulată de cei doi asociați M.M. și B.M. în calitate de administratori ai SC H.D.C. SRL Focșani, care au solicitat excluderea din această societate a pârâtului C.C.N.. Susținerea intimatului că SC H.D.C. SRL Focșani nu a fost parte în cauza în care a fost pronunțată sentința apelată este infirmată de aplicarea ștampilei acestei societăți pe cererea introductivă de instanță de cererea din 4.09.2008 prin care societatea a solicitat termen pentru a-și angaja avocat, de nota cu obiectivele pentru efectuarea expertizei contabile, formulată de această societate prin apărător, de chitanța din 10.11.2008 privind plata onorariului avocatului efectuată de SC H.D.C. SRL Focșani; citativul de la dosarul fond în care figurează această societate, precum și din dovada de comunicare a sentinței apelate către SC H.D.C. SRL Focșani.
în raport de cele expuse mai sus, Curtea a reținut că apelanta a figurat în procesul civil în primă instanță în calitate de reclamantă și că în atare situație nu sunt aplicabile dispozițiile art. 294 alin. (1) C.proc.civ. și a respins excepția inadmisibilității apelului ca nefiind fondată.
Curtea a reținut că apelul nu este fondat pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 67 alin. (1) C.proc.civ., „Părțile pot să exercite drepturile procedurale personal sau prin mandatar”, iar potrivit art. 67 alin. (2) C.proc.civ., „Mandatarul cu procură generală poate să reprezinte în judecată pe mandant, numai dacă acest drept i-a fost dat anume”.
în speță, corect a reținut prima instanță că cererea de chemare în judecată de la fila 3 dosar fond a fost formulată și semnată de C.L.G. în numele reclamantului M.M., fără ca acest drept să fie materializat într-o procură prin care M.M. să-i fi dat împuternicire numitei C.L.G., conform textului mai sus citat [art. 67 alin. (2) C.proc.civ.].
Cele două procuri autentificate sub nr. 550/06.02.2008 și nr. 2109/26.05.2008 atestă faptul că reclamantul M.M. a împuternicit pe numita C.L.G., printre altele, să îl reprezinte în fața „instanțelor judecătorești”.
Prin urmare, C.L.G. a avut mandat de reprezentare a reclamantului M.M. în fața instanțelor judecătorești, nicidecum să exercite un drept de dispoziție, și anume acela de a formula cerere de chemare în judecată, care poate fi formulată prin mandatar numai dacă este împuternicit în acest scop printr-o procură specială.
De altfel, textul art. 68 alin. (1) C.proc.civ. distinge între exercițiul dreptului de chemare în judecată și reprezentarea în judecată.
în niciuna din procurile menționate mai sus, reclamantul M.M. nu a împuternicit-o expres pe C.L.G. să exercite dreptul de chemare în judecată a pârâtului, situație în care, corect prima instanță a făcut aplicarea dispozițiilor art. 161 C.proc.civ.
Nici avocatul reclamantului M.M. nu poate semna cererea de chemare în judecată, deoarece din împuternicirea avocațială depusă la data de 18.09.2008 rezultă că „în baza contractului de asistență juridică nr. 45/12.09.2008, acesta a fost împuternicit doar să „asiste/ reprezintă clientul în fața Tribunalului Vrancea”.
în ceea ce privește aplicarea dispozițiilor art. 133 alin. (2) C.proc.civ. față de cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul B.M. și nesemnată, prima instanță la data de 9.02.2009 a repus cauza pe rol „în vederea discutării îndeplinirii dispozițiilor art. 133 alin. (1) C.proc.civ. și a acordat termen la data de 19.02.2009, pentru când a dispus citarea părților. La acest termen s-a prezentat tatăl reclamantului B.M., care a prezentat un mandat de reprezentare din partea fiului său, ce conținea precizarea „că nu-și însușește acțiunea și nici nu înțelege să o semneze”, aspect consemnat în practicaua sentinței apelate. în atare situație, prima instanță a făcut o aplicare corectă a dispozițiilor art. 133 alin. (1) C.proc.civ. în ceea ce îl privește pe reclamantul B.M.
în raport de cele expuse mai sus, Curtea a constatat că apelul declarat de reclamantă prin administratorii M.M. și B.M. nu este fondat și în temeiul art. 296 C.proc.civ. l-a respins.
Ca parte căzută în pretenții, în temeiul art. 274 C.proc.civ., apelanta-reclamantă a fost obligată să plătească intimatului pârât suma de 1.500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în apel, constând din onorariul de avocat.
(Judecător Alexandrina Zaharia)
| ← Încheiere preparatorie. Căi de atac | Act juridic civil. Absenţa cauzei. Consecinţe → |
|---|
