RĂSPUNDERE CIVILĂ - Autor al prejudiciului - Persoane străine de producerea prejudiciului, dar care nu au luat măsuri de prevenire şi limitare a acestuia
| Comentarii |
|
Răspundere solidară (da) - Art. 998 şi 1003 C.civ.; art. 3 al. 2 HG 738/1995
Curtea de Conturi, colegiul jurisdicţional Cluj, sent. 38/2000
Prin sesizarea procurorului finandar, înregistrată la 16 mai 2000, sub nr. de dosar 27/2000, s-a solidtat obligarea, în solidar, a pârâţilor W, diredor general al Direcţiei Generale pentru Muncă şi Protecţie Sodală Cluj (DGMPS), IDM, director general adjunct, Ml, diredor general adjund, MD, diredor general adjund, CL, inspedor de spedalitate şi AM, şef servidu la plata de despăgubiri dvile, compuse din 8.720.237 lei daune efedive (echivalentul unor convorbiri telefonice şi a abonamentului la un telefon celular) şi 3.867.348 lei foloase nerealizate, reprezentând dobânda legală calculată până la 21 martie 2000 şi în continuare, în favoarea Inspedoratului Teritorial de Muncă Cluj (ITM).
Prin adul nr. 134 din 19 iunie 2000, ITM, arătând că are personalitate juridică, şi-a însuşit sesizarea procurorului finandar solidtând obligarea pârâţilor “la repararea prejudidilor cauzate prin fapta ilidtă reţinută în sardna lor prin adul de învestire”.
Pârâţii, prin apărările făcute, au susţinut, în esenţă, că, întrucât sursele de finanţare a plăţilor o constituie venituri extrabugetare, nu se poate antrena răspunderea juridică.
Prin încheierea din 22 iunie 2000, în baza art. 67 din Legea nr. 94/1992, republicată, s-au luat măsuri asigurătorii faţă de pârâţi, ce s-au aplicat prin procesul verbal de sechestru asigurător din 15 august 2000.
Totodată, în conformitate cu aceeaşi încheiere, s-au solidtat relaţii de la Ministerul Muncii şi Protediei Sodale (MMPS), cu privire la următoarele împrejurări:
- dacă utilizarea telemobilului, aparţinând Camerei de Muncă Cluj, (antecesoarea ITM), de către numitul PV, ded de către o persoană din afara instituţiei, a avut acordul Ministerului Mundi şi în baza căror reglementări;
- pentru ipoteza că a existat această aprobare, s-a cerut să se precizeze dacă sunt posibilităţi de recuperare a costului abonamentului şi a contravalorii convorbirilor telefonice de la MMPS, domnul P fiind salariatul acestei instituţii sau de la Inspecţia Muncii Bucureşti, forul tutelar la ITM.
MMPS, prin adresa Direcţiei Generale Legislaţia Muncii nr. 53702 din 2 august 2000 a arătat în principal, că, prin convorbirile telefonice efectuate de către un director din minister, nu s-a depăşit limita muncii pentru plata convorbirilor telefonice pe telefoane mobile, stabilită prin bugetul unităţii din teritoriu.
în şedinţa din 3 august 2000, la cererea procurorului financiar, cu referire şi la dispoziţiile art. 70 din Legea nr. 94/1992, republicată, producându-se o extindere in personam a cadrului procesual s-a introdus în cauză, în calitate de pârât, PV.
Prin întâmpinare, pârâtul PV a arătat că nu a solicitat “expres, nici în formă scrisă, nici verbal punerea la dispoziţie a unui telemobil de către DJMPS Cluj”. Se repetă şi ideea conţinută în adresa MMPS, cum că ITM nu poate fi considerat unitate păgubită, “deoarece a început să funcţioneze numai cu data de 1 ianuarie 2000”.
Din examinarea actelor şi lucrărilor instanţei şi a dosarului de control, Colegiul Jurisdicţional reţine următoarele:
a. instanţa Curţii de Conturi din Cluj-Napoca este competentă să soluţioneze acest litigiu în conformitate cu art. 18, 37, 40, 51(1) şi 97(1) din Legea nr. 94/1992, republicată, pentru organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi.
b. cu privire la legitimarea procesuală activă a Inspectoratului Teritorial de Muncă Cluj în cauză:
MMPS, în răspunsul dat la cererea de relaţii, a invocat împrejurarea menţionată şi mai înainte, că Inspectoratul de Muncă s-a înfiinţat la începutul acestui an, deci, de principiu, nu ar putea să pretindă că are creanţe derivând din răspunderea civilă pentru fapte ilicite săvârşite anterior înfiinţării.
Asupra acestui incident urmează a se lua în considerare următoarele:
- ca urmare a punerii în aplicare a dispoziţiilor art. 25 (1) şi 27 din Legea nr. 108/1999 pentru înfiinţarea şi organizarea Inspectoratului Muncii, patrimoniul Camerei de Muncă din cadrul DJMPS Cluj, s-a comasat cu cel al Inspectoratului de Stat pentru Protecţia Muncii Cluj, dând naştere ITM al judeţului Cluj, instituţie subordonată Inspecţiei Muncii Bucureşti.
- fiind de esenţa unei persoane juridice să aibă un patrimoniu distinct, consecinţele patrimoniale ale reorganizării, deci transmiterea activelor şi pasivelor către succesori sunt reglementate de dispoziţiile cu caracter general cuprinse în Decr. 31/1954 privitor la persoanele fizice şi juridice (în acest sens, decizia Curţii de Conturi, secţia Jurisdicţională nr. 812 din 7.12.1999, nepublicată).
- potrivit art. 46 al. 1 din Decr. 31/1954, “în cadrul fuziunii drepturile şi obligaţiile persoanelor juridice fuzionate trec asupra noii persoane juridice astfel înfiinţate”.
Aşa fiind, conchidem că ITM are legitimare procesuală activă pentru prejudiciile încercate de fosta Cameră de Muncă Cluj.
c. Cu privire la starea de fapt se impun a se lua în considerare cele de mai jos:
- aşa cum arată pârâtul W în nota explicativă scrisă de la fila 26 din dosarul d4e control: "Telefonul mobil cu nr. de inventar 1796 a fost procurat pentru corpul de control de la Camera de Muncă, în iulie 1998. La finele anului 1998 MMPS ne-a solicitat transmiterea cu titlu de împrumut a unui telefon mobil pe o perioadă limitată. în 1999 s-a omis solicitarea returnării telefonului mobil. Cu ocazia inventarierii patrimoniului s-a constatat că el este în continuare la MMPS”(subl.ns.).
Cele arătate de pârât au fost confirmate prin toate celelalte acte de control şi prin cercetarea autorităţii jurisdicţionale, dar comportă şi două amendamente:
- telefonul a fost utilizat până la finele anului 1998 de Camera de Muncă;
- solicitantul telefonului nu a fost ministerul ci pârâtul PV, director general în MMPS, la Direcţia Generală Management Resurse Umane, actualmente la Direcţia de Organizare şi Gestiune de Personal.
Abordând în continuare aspectele relevante ale stării de fapt, se impun a se mai lua în considerare următoarele împrejurări:
- telefonul celular a fost restituit proprietarului numai după învestirea instanţei, deci, sub presiunea procesului, dar şi acest lucru s-a realizat în două etape: cu procesul verbal din 6 iunie 2000 s-a predat telefonul, iar încărcătorul cu procesul verbal din 3 august 2000;
- nu este exclus ca, la funcţia ce o deţine în minister, pârâtul să aibă în folosinţă un celular din partea instituţiei.
Faţă de cele arătate, instanţa consideră că este indiscutabil faptul că pârâtul PV a prejudiciat unitatea păgubită cu sumele reţinute în actul de învestire.
Apărarea pârâtului se cantonează pe aceea că, întrucât aparatul a fost procurat din venituri extrabugetare, este indiferent cine îl foloseşte, mai ales că PV face parte din personalul MMPS.
Acest punct de vedere nu poate fi primit deoarece folosirea resurselor financiare ale instituţiilor publice, chiar a celor extrabugetare, presupune competenţă, rigoare şi spirit de răspundere. Dacă s-ar accepta ideea avansată de pârât şi s-ar duce raţionamentul până la ultimele consecinţe, ar rezulta că este indiferent cine a fost beneficiarul “liberalităţii" Camerei de Muncă, deoarece resursele financiare au fost extrabugetare ceea ce este de neconceput.
Pentru ipoteza că, în speţă, DJMPS Cluj sau Camera de Muncă nu ar fi avut nevoie de aparat, puteau să renunţe la abonament şi să-l pună la dispoziţia ministerului pentru ca, printr-un act administrativ, să-l redistribuie la o structură pentru care era necesar.
Prejudiciul în cauză nu s-ar fi produs sau s-ar fi diminuat, dacă nu exista concursul celorlalţi pârâţi, adică al numiţilor W, IDM, MD, CL, Ml şi AM. Examinându-se “situaţia” de la fila 23 din dosarul de control, în care sunt consemnate facturile emise de Mobil Rom S A Bucureşti, se constată că s-a acordat viză de control preventiv şi s-a dispus plata facturilor pentru cele 12 luni din anul 1999 de persoanele enunţate mai înainte. “Exigenţele sociale de prevenire şi limitate a prejudiciului reprezintă o obligaţie generală, având şi valenţe juridice, impunând creditorului să ia toate măsurile posibile pentru preîntâmpinarea şi evitarea lui, iar, dacă, totuşi, s-a produs, creditorul trebuie să aibă o conduită activă pentru a limita întinderea lui... De regulă, prejudiciul are o semnificaţie ilicită, antisocială şi, de aceea, persoana fizică sau juridică care a suferit o daună nu poate să aibă o atitudine pasivă.” (A. Man, Notă la dec. nr.244/10.05.1995 a Curţii de Conturi, Secţia Jurisdictională, în Dreptul nr. 12/1997, p. 104).
Revenind la premisa juridică enunţată, ar fi fost suficient ca la Cluj să nu se plătească o singură factură pentru ca operatorul să-l împiedice pe pârât să beneficieze de serviciile telefonului.
Aşa fiind, în baza art. 998 şi 1003 C.civ, cu referire şi la dispoziţiile art. 3 al. 2 din H.G. 738/1995, se obligă, în solidar, pârâţii W, IDM, Ml, MD, CL, AM şi PV la 8.720.237 lei pagubă efectivă, echivalente cu sumele plătite nelegal pentru utilizarea telefonului respectiv.
în baza art. 71 (2) Legea nr. 94/1992, republicată, pârâţii sunt ţinuţi şi la plata foloaselor nerealizate, egale cu dobânda bancară, foloase calculate până la 21 martie 2000. De la această dată şi până la recuperarea integrală a pagubei efective, foloasele nerealizate vor fi calculate şi încasate de unitatea păgubită prin raportarea la dobânda de 46,95% pe an de la data pronunţării hotărârii conform actului de la fila 113.
Pârâţii se mai obligă şi la câte 100.000 lei cheltuieli de judecată avansate de stat.
Se menţin măsurile asigurătorii dispuse prin încheierea din 22.06.2000.
Nu se acceptă cererea Procurorului financiar din şedinţa din 21.09 a.c. de a se institui măsuri asigurătorii suplimentare faţă de pârâtul PV, deoarece din actul de la fila 20 rezultă că s-a indisponibilizat un bun mobil în valoare de 20 mii. lei, deci despăgubirile civile au condiţii de a fi recuperate. Cel ce plăteşte pentru ceilalţi îndatoraţi solidari are posibilitatea de a recurge la actio de in rem verso pentru ca această problemă să fie rezolvată echitabil.
| ← Donaţie cu sarcina întreţinerii - Neexecutare a sarcinii | PROPRIETATE INTELECTUALĂ - Drepturi de autor - Momentul... → |
|---|
