Recurs fond funciar - anulare act- parcele suprapuse
| Comentarii |
|
Tribunalul BOTOŞANI Decizie nr. 367R din data de 13.05.2014
Dosar nr. XXXX/222/2012 Anulare act - Recurs
R O M Â N I A
TRIBUNALUL BOTOȘANI
SECȚIA - I - CIVILĂ
DECIZIA NR. XXX R
Ședința publică de la xx.xx.xxxx
Completul compus din:
Președinte -
Judecător -
Judecător -
Grefier -
Pe rol, pronunțarea asupra recursului, având ca obiect anulare act, formulată de recurenții C. V., C. L., în contradictoriu cu intimații S. A. și Unitatea Administrativ Teritorială a Municipiului Dorohoi, județul Botoșani, împotriva sentințelor civile nr. XXXX din xx.xx.xxxx și nr. XXX din xx.xx.xxxx pronunțate de Judecătoria Dorohoi.
Dezbaterile în fond asupra cauzei au avut loc în ședința publică xx.xx.xxxx, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea dată ce face parte integrantă din prezenta decizie și când, din lipsă de timp mai îndelungat pentru deliberare s-a amânat pronunțarea pentru astăzi,
După deliberări,
T R I B U N A L U L
Asupra recursului civil, de față;
La data de xx.xx.xxxx pe rolul Tribunalului Botoșani secția I civilă au fost înregistrate recursurile declarate de recurentele C. V. și C. L. împotriva sentințelor civile XXXX din xx.xx.xxxx și nr. XXX din xx.xx.xxxx pronunțate de Judecătoria Dorohoi prin care au solicitat admiterea recursurilor în sensul admiterii în totalitate a acțiunii și respingerea cererii de intervenție formulată de S. A..
Prin primul recurs formulat în termen legal ce vizează sentința civilă nr. XXXX din xx.xx.xxxx recurentele au susținut că instanța nu a fost alcătuită potrivit dispozițiilor legale, încălcându-se dispozițiile art. 304 pct. 1 C. proc. civ , s-au incalcat formele de procedura prevăzute sub sancțiunea nulității de art. 105 alin. (2), încălcându-se dispozițiile art. 304 pct. 5 C. proc. civ. respectiv s-a acordat ceea ce nu s-a cerut, încălcându-se dispozițiile art. 304 pct. 6 C. proc. civ;
A mai apreciat că sunt date și motivele de recurs prevăzute de art. 304 pct. 7 C. proc. Civ, art. 304 pct. 8 C. proc. Civ, art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
Recurentele au apreciat în primul rând că trebuie administrată proba cu înscrisuri în sensul solicitării de relații de la OCPI în temeiul art. 304 indice 1 coroborat cu art. 294 al. 2 C. proc. civ. si cu adeverința nr. XXXX/xx.xx.xxxx emisa de OCPI Botoșani după comunicarea hotărârii.
Singurul suport probator al instanței, dar si acesta interpretat greșit ca titlu de proprietate, este dovada de la fila 80 (extras de c.f.) care atesta ca din xx.xx.xxxx certificatul de moștenitor nr. XX/xx.xx.xxxx - titular S. A. - a fost intabulat prin încheierea de c.f. nr. XXXX/xx.xx.xxxx, deci actul sau ar fi opozabil anterior titlului autorilor noștri constând în contract de vânzare cumpărare nr. XXXX/xx.xx.xxxx.
Această statuare este profund eronată si contrazisă de Planul de amplasament si delimitare a bunului imobil existent în dosar la filele 219-217 căruia ii lipsește prima filă. Acesta atesta indubitabil ca pana la apariția art. 45 al. 21 din Legea 10/2001 contractul nr. XXXX/xx.xx.xxxx este opozabil de la data încheierii lui - xx.xx.xxxx . Planul cadastral avizat sub nr. XXXX/xx.xx.xxxxatesta că actul nr. XXXX/xx.xx.xxxx este opozabil anterior, din xx.xx.xxxx, urmare a operațiunii de transcriere si vizare a Planului de amplasament si delimitare a imobilului din str. X nr. Y in Registru cadastral de publicitate mobiliara al OJCGC Botoșani, plan avizat sub nr. XXXX/xx.xx.xxxxcând s-a alocat nr. cadastral provizoriu XXXX parcelei cadastrale nr. XXXX, aceeași parcelă înscrisă si in certificatul de moștenitor nr. XX/2006.
In concret, conform art. 58 al. 2 si 57 din Legea 7/1996, forma in vigoare in 2003, text la care face trimitere art. 3 al. 2 din Regulamentul aprobat prin Ordinul nr. 633/2006, dat fiind ca erau considerate cărți funciare speciale cele aparținând entităților administrativ teritoriale, armata etc., se asigura publicitatea in regiunile de transcripțiuni si inscripțiuni imobiliare, "până la deschiderea cărților funciare", de însăși înscrierea imobilului "in vechile registre de publicitate imobiliara".
Ori contractul nr. XXXX/2003 cu adițional, însoțit de Planul de amplasament si delimitare al imobilului a fost înregistrat, înscris si avizat sub nr. XXXX/xx.xx.xxxx si i s-a alocat nr. cadastral XXXX, provizoriu, in registru menționat, conform art. 57 din Legea 7/1996. Când S. A. a obținut acordul UAT Municipiul Dorohoi sa deschidă c.f. XXXX pentru înscrierea certificatului de moștenitor nr. XX/xx.xx.xxxx, în mod automat înscrierea anterioară își produce efectele de la data înscrierii in cartea funciară a certificatului nr. XX/2006, deci era impediment absolut de suprapunere a celor 951,50 m.p. din p.c. XXXX peste 1074 m.p. cat are parcela reala p.c. XXXX din Dorohoi, str. X nr. Y.
Legea a fost fraudată ocazionat de intabularea prin încheierea nr. XXXX/xx.xx.xxxx a certificatului de moștenitor nr. XX/2006 suprapus contractului deja transcris în registru in vederea opozabilității Aceasta suprapunere este explicitată si prin s. civ. XXX/2008 a Judecătoriei Dorohoi, rămasa definitivă prin decizia civilă XXX/R/xx.xx.xxxx a Tribunalului Botoșani.
S-a demonstrat ca suprafața trecuta in certificatul de moștenitor nr. XX/2006 nici nu putea fi moștenită de S. A. după propria mamă, fiind proprietatea statului, in folosința pe durata existentei construcției imobil casa de locuit din str. X nr. Y, dobândit de autorii lor - I. M. si C. - încă din 2003 astfel că unei singure parcele (s.n. - XXXX) nu i se pot aloca trei numere cadastrale,
Au făcut trimitere la prevederile art. 3 alin. (2) și 18 alin. 6 din Regulamentul aprobat prin Ordinul nr. 633/2006 și au apreciat că se impune administrarea acestei probe.
În ceea ce privește motivele de recurs au apreciat că nu s-au respectat dispozițiile imperative procedurale vizând compunerea completului sau constituirea instanței. Deși era incompatibil si cunoștea acest lucru, magistratul in cauza a intrat in mod special, pentru a-i face intimatului cadou proprietatea lor.
In dosarul nr. XXXX/222/2009 prin încheierea nr. XXX/xx.xx.xxxx s-a admis cererea de abținere a judecătoarei O. L.. Cererea se întemeia pe dosarul nr. XXX/222/2008 in care a pronunțat s. civ. XXX/2008, definitiva prin dec. XXXXR/2008.
In prezenta cauza se invocă drept argument soluția dată prin s. civ. XXX/2008, definitiva prin dec. XXXX/R/xx.xx.xxxx a Tribunalului Botoșani.
În ceea ce privește dispozițiile art. 304 pct. 5 C. proc. civ.au arătat că la termenul prim, din xx.xx.xxxx, in pline dezbateri, se prezintă numitul S. A. cu o cerere. Instanța oprește dezbaterile, ii citește cererea si-l îndruma să si-o motiveze. Prin dispozitiv, insa, dispune introducerea in cauza, in calitate de intervenient. Nulitatea si vătămarea este evidenta, insa e dublata si de necunoașterea legii.
Instituția introducerii in cauza, din oficiu, sub incidența C. proc. civ. 1865 este inexistenta, necunoscuta. In cuprinsul încheierii instanța motivează că "urmează ca instanța să pună in discuție, la termenul următor, admisibilitatea în principiu a cererii" fiind astfel încălcate principiile contradictorialității si a dreptului la apărare prin legitimarea calității de parte anterior discutării admisibilității cererii. Consideră că S. A. nu avea nici interesul legitim si nici calitatea de a dezbate in contradictoriu cu moștenitorii lui I. M. , completarea emolumentului succesoral omis de notar - dreptul real de folosința asupra terenului aferent pe durata existentei construcțiilor.
Adevărat ca art. 88 din Legea 36/1995, supus si unei excepții de neconstituționalitate respinsa de Curtea Constituționala, conferă terților (avânzilor cauză) posibilitatea de a ataca un bun sau un drept înscris in certificatul de moștenitor al altuia, însa terenul aferent de 950,16 m.p. (913,40 real măsurat) din str. X nr. Y încă nu era înscris in certificatul nr. XXX/2012; acesta era obiectul litigiului.
Minuta de la fila 274 in privința intervenției incepe cu "Admite ... S. A.", fara a-i preciza adresa tocmai pentru motivul de a nu se observa suprapunerea, căci mai jos, in minuta, se indica de doua ori str. X nr. Y.
Prima instanță a acordat ceea ce nu s-a cerut ( ultra petita ) întrucât S. A. arată ca nu solicită nimic fata de părți ci doar respingerea acțiunii ca nefondată deoarece este proprietarul suprafeței de teren care se solicită a fi introdusă în certificatul de moștenitor a cărui modificare s-a solicitat .
Prin cererea de la fila 77 a cerut sa se constate o situație de fapt, prin formularea repetitiva în 6 puncte, "sa luați act de...". Deci a cerut constatarea unei situații de fapt cărei cereri ii corespundea o respingere ca inadmisibila, pe temeiul art. 111 C. proc. civ. Cererea n-a fost modificata pana la fond.
Instanța de fond nu constata prin dispozitiv ca S. A. este proprietarul celor 951,50 m.p. teren deoarece același magistrat, O. L., care nu s-a abținut in prezenta cauza, era ținuta de s. civ. XXX/2008 definitiva, prin care statuase ca statul, prin UAT Municipiul Dorohoi, este proprietarul terenului aferent casei de locuit dobândita de autorii lor prin cumpărare, în 2003, prin actul nr. XXXX/2003, in baza Legii nr. 112/1995. Si mai spusese, de asemenea, că asupra acestei suprafețe I. M. are un drept de folosința "pe durata existentei construcțiilor" conform art. 3 din contract, având si facultatea de a cumpăra terenul de 950,16 m.p., aferent casei dobândita in proprietate. Ba chiar invocase, in mod corect, si o decizie nr. 4447/2006 a ICCJ in acea hotărâre, aplicabila spetei la acel moment.
Oricum au solicitat în temeiul art. 281 - 281ind. 3 C. proc. civ. lămurirea dispozitivului.
În ceea ce privește dispozițiile art 304 pct. 7 C. proc. civ. deja a anticipat acest motiv întrucât hotărârea trebuie sa cuprindă motivele de fapt si drept care au format convingerea instanței. Or prima instanță nu s-a preocupat prin niciun rând din hotărâre de obiectul cererii lor iar motivarea în drept lipsește cu desăvârșire. Dobândirea bunului imobiliar s-a făcut pe temeiul Legii 112/1995 cu modificările la zi, incidente datei de xx.xx.xxxx - data decesului si deschiderii succesiunii.
Statuând drepturi potrivnice părților, spune Curtea Europeana, instanțele au îndatorirea prevăzuta de lege sa emită o hotărâre clară, limpede, lămuritoare, explicită si convingătoare. Au datoria de a invoca si face trimitere la textele de lege care îndreptățesc sau nu părțile, câtă vreme menirea unui judecător este de a aplica legea, instrumentul unic cu care acesta operează.
În privința prevederilor art. 304 pct. 8,9 C. proc. Civ a apreciat că certificatul de moștenitor nr. XXX/xx.xx.xxxx, urmat de hotărârea în cauză sfidează legea si statul de drept. Actele in discuție au drept finalitate deposedarea vădit ilegala a moștenitorilor de o proprietate.
Cei 950,16 m.p. teren aferent atribuiți in folosința pe perioada existentei construcțiilor sunt, in sensul art. 621 C. civ. 1864 o servitute urbana in favoarea construcțiilor, teren fără de care proprietatea însăși este inutilizabila. La momentul judecății, având in vedere dispozițiile art. 6 al. 6 NCC, faptul ca situația născuta din c.v.c. nr. XXXX/2003, respectiv art. 3 subzista, contractul nefiind anulat de vreo instanța, art. 621 C. civ. iși are corespondent in dispozițiile legii noi, respectiv 551 pct. 6 NCC.
Regimul parcelei cadastrale nr. XXXX din Dorohoi, str. X nr. Y, de 1074 m.p. a fost stabilit cu putere de lucru judecat prin s. civ. nr. XXX/2008 a Judecătoriei Dorohoi, definitiva si irevocabila prin dec. civ. XXX/R/xx.xx.xxxx a Tribunalului Botoșani. Nici notarul si nici instanța nu pot încălca hotărârea in cauza întrucât s-a statuat că p.c. XXXX este de 1074 m.p., str. X nr. Y;
160,60 m.p. - terenul de sub construcțiile C1 - C6 din Planul de amplasament si delimitare este proprietatea lui I. M. restul terenului de 950,16 m.p. (scriptic) si 913,40 m.p. real măsurat este proprietatea statului atribuit in folosința "pe durata existenței construcțiilor" dobânditorului casei de locuit - I. M. (bun comun cu tatăl lor si el decedat);
Sentința civilă nr XXX/2008 are caracter retroactiv si pentru viitor întrucât confirmă tocmai faptul ca dreptul real de folosința asupra celor 950,16 m.p. a aparținut autorilor părinți si este transmis urmașilor împreuna cu imobilul casa de locuit, prin efectul art. 644 C. civ. 1864 caci ne raportam la xx.xx.xxxx (data decesului lui l. M.), nu cu titlu de proprietate, ci exact cu regimul pe care l-a avut, ca drept real de folosința.
Iar art. 621 C. civ. , aplicabil moștenirii deschise in xx.xx.xxxx spune: "Servitutile sunt stabilite sau in folosul clădirilor, sau in folosul pământului. Cele de felul dintâi se numesc urbane, chiar când clădirile pentru care servituțile sunt instituite se vor afla nu numai în oraș, dar si la tara; cele de al doilea fel se numesc rurale".
Astfel ca la data de xx.xx.xxxx, in virtutea art. 45 al. 21, contractul de vânzare - cumpărare al autorilor avea valoare de act autentic, titlu de proprietate, opozabil de la data Încheierii sale - xx.xx.xxxx.
Hotărârea este nelegala si netemeinica inclusiv in referire la soluționarea excepției de nelegalitate a autorizației nr. XX/xx.xx.xxxx
Drepturile reale principale (de folosința, servitute, superficie etc.) care au aparținut defunctului nu se sting la moartea autorului, ci se transmit așa cum au fost dobândite.
Si in aceasta privința instanța face doar o trimitere generica la dispozițiile Legii 50/1991 pretinzând ca "din cuprinsul acestei legi nu se desprinde obligația solicitantului de a face dovada existentei unui drept de proprietate asupra terenului pe care se va edifica construcția care face obiectul autorizației, prin urmare va respinge aceasta excepție ca neîntemeiata" . Dar in baza cărui drept s-a obținut autorizația? În considerente dar nu si in dispozitiv, instanța retine ca in prezent cei 951,50 m.p. teren ar fi in proprietatea lui S. A., lăsând sa se înțeleagă că autorizația ar fi fost emisă in considerarea faptului sau calității ca si in trecut ar fi fost proprietar, deși nu o spune explicit. Parafrazează si sentința civilă nr. XXX/2008, definitivă, inclusiv considerentele dec. XXX/R/2008 care atestă fără echivoc ca din parcela XXXX de 1074 m.p. din str. X nr. Y . S. A. nu are nici dreptul formal de reconstituire după mamă, inclusiv faptul ca mama sa n-a avut în proprietate acest amplasament, iar in p. c. XXXX de 1074 mp. I. M. are 160,60 m.p. teren in proprietate, de sub construcții, fapt pe care-l preia si instanța in prezenta hotărâre, iar restul in folosința pe durata existentei construcțiilor, deși sunt proprietatea statului -UAT Municipiul Dorohoi.
Iar instanța a avut in vedere tocmai ceea ce spune si practica CEDO si a ICCJ ca atunci când se încalcă dreptul de folosința care este un drept real, deci tot "un bun" în sensul Convenției, aferent utilizării imobilului "se incalca insasi substanța dreptului de proprietate, fiind cunoscut ca lipsirea de folosința a acestuia afectează utilizarea normala a dreptului de proprietate legal dobândit asupra imobilului casa de locuit, contravenind însăși rațiunii pentru care atribuirea s-a făcut pe durata existentei construcțiilor"
Au apreciat că certificatul de moștenitor nr. XX/2006 este nelegal întrucât a fost anulat procesul verbal de punere în posesie. Deci la baza autorizației a stat un act nul sau mai exact un drept inexistent .
În final au învederat că activul succesoral la data deschiderii succesiunii este compus din totalitatea drepturilor reale si de creanța ale celui care lasă moștenirea, după cum urmează:
-1/2 din dreptul de proprietate asupra terenului de sub construcții de 160,60 m.p. si asupra imobilului casa de locuit, cu anexe si dependințe, identificate c1 - c6 in planul de amplasament si delimitare al imobilului situat in dorohoi, str. X nr. Y, p.c. XXXX, in mărime de 1074 m.p., nr. cadastral provizoriu XXXX, avizat de ojcgc Botoșani sub nr. XXXX/xx.xx.xxxxsi înscris in registrul cadastral de publicitate imobiliara si/sau opozabil din xx.xx.xxxx in lumina art. 45 al. 21 din legea 10/2001;
- dreptul real de servitute in folosul clădirilor c1 - c6 din planul de amplasament si delimitare al imobilului avizat sub nr. XXXX/xx.xx.xxxxin suprafața integrala de 913,40 m.p., teren proprietatea UAT Municipiul Dorohoi, pe durata existentei construcțiilor, imobil situat in Dorohoi, str. X nr. Y.
În ceea ce privește recursul declarat împotriva sentinței civile XXX din xx.xx.xxxx au susținut că nelegal s-a soluționat petitul privind trimiterea hotărârii rămasa definitiva la notarul public in vederea eliberării unui nou certificat.
S-a reținut în mod greșit că din moment ce dreptul este prevăzut in lege, iar certificatul a fost anulat parțial, n-ar avea nicio rațiune sa se mai solicite trimiterea hotărârii definitive la notar, asa cum a cerut ea, astfel ca cererea a fost respinsa ca fiind neîntemeiata.
Nu crede ca hotărârea in cauza va ajunge singura la notar daca instanța care a corectat chiar si parțial actul nu a dispus in acest sens.
Si soluția pronunțată în privința cererii de lămurire a dispozitivului este nelegala.
In considerente instanța retine ca S. A. este proprietar al suprafeței rezultând din extrasul de c. f. de la fila 80, adică al suprafeței de 951,50 m.p. teren, adică cel aferent casei de locuit cu anexe, dependințe, cumpărata de autori în 2003 in baza Legii nr. 112/1995.
In dispozitiv nu se regăsește această constatare. In lumina dispozițiilor C. proc. civ. 1865, incident prezentei judecați, singura parte a hotărârii care dobândește autoritate de lucru judecat este dispozitivul.
Dispozitivul in cauza însă precizează generic faptul ca se admite o cerere de intervenție in nume propriu a numitului S. A..In consecința, prin hotărârea in cauza instanța nu determina, nu precizează, nu stabilește ce drept a vizat intervenția si ce a decis instanța in consecința.
Proprietatea celor 950,16 m.p. teren din Dorohoi, str. X nr. Y aparțin statului, respectiv UAT Municipiul Dorohoi (913,40 m.p. real măsurat), cum rezulta din s. civ. definitiva nr. XXX/2008 a Judecătoriei Dorohoi, irevocabila prin dec. civ. nr. XXX R/2008 a Tribunalului Botoșani.
In consecința, S. A. nu poate fi proprietar fără dreptul de posesie care i-a fost anulat. Practic instanța a admis o revendicare prin comparare de titluri si atunci trebuia sa precizeze faptul ca atare si în dispozitiv si prin considerente si, inclusiv in timpul procesului pentru a nu anula contradictorialitatea si dreptul la apărare.
Prin întâmpinare S. A. a solicitat respingerea recursului ca fiind netemeinic, nelegal, întrucât recurentele au avut posibilitatea recuzării completului de judecata in termenul legal iar daca instanța iar fi respins-o ar fi putut constitui un motiv de recurs privind nerespectarea legii.
În cauză, aspectul invocat nu se încadrează în prev. art. 304 pct. 5 Cod pr.
civ., întrucât instanța nu a încălcat nici o formă de procedură prevăzută sub
sancțiunea nulității de art. 105 alin 2 Cod pr. civ.
Recurentele au invocat un motiv de recurs întemeiat pe disp. art.304 pct.6 cod pr. civilă, susținând că instanța de fond a acordat ceea ce nu s-a cerut respectiv ca intervenientul nu solicita nimic fata de părți. Este evident ca nu putea solicita nimic fata de părți însă a solicitat instanței sa ia act ca este proprietar tabular al suprafeței de 951,5 mp teren din parcela cadastrala XXXX pe care se afla si construcțiile moștenite de recurente.
Un alt motiv de recurs invocat îl constituie motivul de nelegalitate prevăzut de art.304 pct.7 cod pr.civilă, recurentele susținând că decizia instanței de fond nu cuprinde motivarea in drept susținîndu-se ca prin hotărâre a fost împroprietărit nelegal intervenientul S. A.. Art.304 pct.7 cod pr. civilă este aplicabil pentru situațiile invocate de recurente atunci când hotărârea cuprinde considerente contradictorii, în sensul că din unele rezultă temeinicia pretențiilor deduse judecății iar din altele netemeinicia acestora, când motivarea este superficială ori cuprinde considerente străine de pricina respectivă. Decizia instanței de fond nu este afectată de acest motiv de nelegalitate întrucât nu cuprinde considerente contradictorii și nici străine de natura pricinii.
Motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 8 C. Proc. Civ., nu este incident in cauza recurentele trebuind sa arate în motivarea căii de atac in ce consta "deposedarea vădit ilegala a moștenitorilor de o proprietate". Potrivit dispozițiilor art. 304 pct. 8 C. Proc. Civ., interpretarea dată de judecător unui act juridic civil ale cărui clauze sunt neclare, îndoielnice, în baza probelor administrate în dosar, constituie o chestiune de fapt, care nu poate fi criticată în recurs.
Deși se invocă Sentința civilă XXX/2008 rămasă definitivă și irevocabilă prin Decizia civilă XXX/R/2008, prin care autoarei recurentelor i s-a admis acțiunea de anulare a procesului verbal XXXX/2006 recurentele nu fac nici o vorbire de expertiza judiciara efectuata in acest dosar însușită de acestea, întocmită de către expertul T. C.l care combate Sentința civila invocata si care combate hotărârea pronunțată în Dosar XXXX/222/2008,precum si faptul ca parcela XXXX nu are 1074 mp(cum susțin recurentele) ,ci o suprafața de 1462 mp. Aplicarea greșită a legii și respectiv pronunțarea unei hotărâri cu încălcarea acesteia, de care face vorbire pct. 9 al art. 304 cod procedură civilă, semnifică două ipoteze, respectiv situația în care din modul de redactare a hotărârii nu se poate stabili dacă legea s-a aplicat corect sau nu, sau interpretarea eronată a unui text legal. Textul legal aplicabil în cauză reiese din motivarea instanței de fond raportata la art. 480 cod civil.
Privitor la soluționarea cererii privind excepția de nelegalitate a autorizației de construcție XX/xx.xx.xxxx se explicitează si în motivare ca la emiterea acesteia nu au fost încălcate dispozițiile cuprinse in Legea 50/1991.
Împrejurarea că recurentele sunt nemulțumite de soluția adoptată, nu este de natură a conduce la casarea hotărârii atacate în scopul administrării unei alte probe.
Așa cum este susținut si în întimpinarea Primăriei Dorohoi,aflata la dosarul cauzei suprafața de 951,5 mp se afla in posesia si proprietatea lui S. A. lucru certificat si în încheierea de intabulare de la fila 80 din acest dosar. Cu toate acestea insasi prin acțiunea introdusa de recurenta reclamanta C. V. a incercat sa ascundă instanței adevărul juridic sustinind ca notarul public nu a valorificat adeverința nr. XXXXX/2012 a Primăriei Dorohoi,care reproduce evidenta greșita din Registrul agricol necorectat sau adus la zi.
Desi a fost depus inițial si in dosarul cauzei si Planul de amplasament nr.XXXX din xx.xx.xxxx, avizat de OJCGC Botoșani avind nr.cadastral provizoriu XXXX,insusit de instanța de fond recurenta reclamanta C. V. vine in recurs cu adeverința nr.XXXX/xx.xx.xxxx care nu este altceva decit nr.cadastral alocat in documentația depusa inițial la dosarul cauzei,si căreia pentru a induce in eroare instanța îi schimbă datarea in xx.xx.xxxx. Consideră ca nu este nici un probatoriu nou si de aceia rugam sa-1 respingeți ca atare.
Pentru o justă soluționare a cauzei, instanța a dispus atașarea dosarului nr. XXXX/222/2012 .
Din actele și lucrările acestuia rezultă că prin acțiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei Dorohoi cu nr. XXXX/222/2012, reclamanta C. V. a chemat în judecată pe pârâta C. L. solicitând instanței ca prin hotărârea pe care o va pronunța să dispună anularea certificatului de moștenitor nr. XXX din xx.xx.xxxx emis de BNP T. D. P. L.din Dorohoi și să dispună obligarea acesteia să emită un nou certificat în care la rubrica patrimoniu succesoral să înscrie totalitatea drepturilor aparținând autoarei ei I. M. și întinderea lor și starea de coproprietate cu Statul pe cote părți determinate în legătură cu întreg imobilul teren construcții în suprafață de 1074 mp din p.c. XXXX.
În motivare arată că notarul public a valorificat la emiterea certificatului de moștenitor adeverința nr. XXXXX/2012 emisă de Primaria Dorohoi în care autoarea ei figurează cu suprafața de teren înscrisă în Registrul agricol, registru care nu a fost actualizat conform actului adițional la contractul de vânzare cumpărare nr. XXXX/2003, act prin care suprafața construită a fost stabilită la 115,82 mp astfel încât suprafața construită totală dobândită de autoare este de 160,60 mp și nu 123,84 mp. Arată că în conformitate cu același act adițional, suprafața terenului asupra căreia există un drept de folosință pe durata existenței construcțiilor este de 913,40 mp și nu de 950,16 mp. Arată că titlul de proprietate al autoarei I. M. este contractul de vânzare cumpărare nr. XXXX/2003 modificat prin actul adițional din xx.xx.xxxx, că autoarea a avut un litigiu cu vânzătorul Statul Român și terțul S. A. cu privire la dreptul de folosință și posesie pentru terenul aferent casei respectiv suprafața de 950,16 mp care a fost atribuită în folosință pe durata existenței construcției la data încheierii contractului de vânzare cumpărare. Mai arată că prin sentința civilă nr. XXX/2008 a Judecătoriei Dorohoi, rămasă irevocabilă prin decizia nr. XXX/R/2008 a Tribunalului Botoșani, terțul S. A. a pierdut irevocabil posesia suprafeței de 950 mp și prin aceiași sentință s-a statuat cu putere de lucru judecat regimul juridic, întinderea și amplasamentul imobilului precum și drepturile fiecărui coproprietar în legătură cu suprafața de 1.074 mp din Dorohoi, strada X nr. Y.
În dovedirea acțiunii a depus la dosar certificatul de moștenitor nr. XXX din xx.xx.xxxx, adeverința nr. XXXXX din xx.xx.xxxx emisă de Primaria Municipiului Dorohoi, certificat de atestare fiscală nr. XXXXX din xx.xx.xxxx, contract de vânzare cumpărare nr. XXXX din xx.xx.xxxx, anexa la contractul de vânzare cumpărare, act adițional la contractul de vânzare cumpărare din xx.xx.xxxx, sentința civilă nr. XXX din xx.xx.xxxx a Judecătoriei Dorohoi, plan de amplasament pentru terenul situat în Dorohoi, strada Xi nr. Y, p.c. XXXX și a solicitat efectuarea unei expertize topografice.
Pârâta C. L. a formulat întâmpinare prin care arată că este de acord cu acțiunea și emiterea unui nou certificat de moștenitor care să evidențieze în mod corect masa succesorală transmisă prin moștenire, cu toate drepturile conexe acesteia, respectiv dreptul de proprietate asupra imobilului casă de locuit cu anexe și dependințe, inclusiv terenul de sub construcții în suprafață de 160,6 mp situat în p.c. XXXX din Dorohoi, strada X nr. Y cu indicare vecinătăților din planul de amplasament încheiat la data de xx.xx.xxxx, dreptul de folosință pe durata existenței construcțiilor asupra terenului aferent în suprafața de 913,40 mp și de garanția pentru evicțiune privind proprietatea și folosința supra terenului aferent casei de locuit, drepturi dobândite prin contractul de vânzare cumpărare nr. XXXX din xx.xx.xxxx.
În cauză a formulat cerere de intervenție S. A. (fila 34), precizată la termenul din xx.xx.xxxx, prin care arată că planul de amplasament depus la dosar de către reclamantă nu mai este de actualitate, p.c. XXXX este în prezent dezmembrată, iar suprafața menționată ca fiind atribuită în folosință pe durata existenței construcției conform contractului de vânzare cumpărare încheiat între autoarea părților și Municipiul Dorohoi, nu face parte din masa succesorală deoarece este proprietatea sa conform certificatului de moștenitor nr. XX din xx.xx.xxxx emis de BNPA T. D. P. L.din Dorohoi. Arată că suprafața de 951,5 mp teren este intabulată în cartea funciară nr. XXXXX a Municipiului Dorohoi pe numele său și a soției sale iar pe terenul respectiv și-a construit o casă.
În dovedirea acțiunii a depus la dosar încheierea nr. XXXX din xx.xx.xxxx a OCPI Botoșani, extras de carte funciară, sentința civilă nr. XXX din xx.xx.xxxx a Judecătoriei Dorohoi, sentința civilă nr. XXX din aprilie 2008 a Judecătoriei Dorohoi, decizia civilă nr. XXXX R din xx.xx.xxxx a Tribunalului Botoșani, încheierea nr. XXX din xx.xx.xxxx a OCPI Botoșani, certificatul de moștenitor nr. XX din 17 mai 2006.
Reclamanta C. V. a formulat întâmpinare (fila 101) prin care solicită respingerea cererii de intervenție ca inadmisibilă deoarece intervenientul S. A. nu este parte în cauză. Mai arată că situația juridică a terenului în litigiu, în raport cu intervenientul S. A., a fost stabilită prin sentința civilă nr. XXX/2008 a Judecătoriei Dorohoi.
Din oficiu s-a solicitat de la BNP T. D. P. L. din Dorohoi documentația care a stat la baza emiterii certificatului de moștenitor după defuncta I. M..
Prin precizările la acțiune (fila 134 și 165) reclamanta invocă excepția de nelegalitate a autorizației de construire nr. XX/2006 emisă intervenientului S. A. și a adeverinței nr. XXXXX/2012 emisă de Primaria Dorohoi.
În motivare arată că autorizația de construire este emisă în baza procesului verbal de punere în posesie nr. XXXX din xx.xx.xxxx iar prin sentința civilă nr. XXX/2008 a Judecătoriei Dorohoi s-a stabilit că intervenientul nu este proprietarul suprafeței de 950,50 mp teren ci Statul prin UAT Municipiul Dorohoi. În ce privește adeverința de proprietate nr. XXXXX/2012, arată că aceasta cuprinde mențiuni incomplete cu privire la suprafața construită și nu conține dreptul de folosință asupra terenului aferent iar această adeverință a stat la baza emiterii certificatului de moștenitor a cărui anulare o solicită. Arată că prin sentința civilă nr. XXX/2008 a Judecătoriei Dorohoi s-a stabilit că autoarea I. Maria a dobândit în proprietate imobilul casă cu anexe și dependințe în suprafață de 160,60 mp și nu 123,84 cât se menționează în adeverință și suprafața de 913,40 mp teren în folosință pe durata existenței construcțiilor.
În dovedire s-a depus la dosar autorizația de construire nr. XX din xx.xx.xxxx, certificat de urbanism, certificatul de moștenitor nr. XX din xx.xx.xxxx.
La termenul din xx.xx.xxxx (fila 202) reclamanta și pârâta au chemat în garanție UAT Dorohoi și au solicitat obligarea acesteia să ia toate măsurile legale și să promoveze acțiunile care se impun în vedere asigurării repunerii lor în posesie cu suprafața de 950,16 mp (913,40 conform măsurătorilor) teren aferent casei de locuit situată în Dorohoi, strada X nr. Y.
Municipiul Dorohoi a formulat întâmpinare (fila 236) prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive .
Prin sentința civilă nr. XXXX din xx.xx.xxxx Judecătoria Dorohoi a admis în parte acțiunea principală formulată de reclamanta C. V. în contradictoriu cu pârâta C. L..
A admis cererea de intervenție în interes propriu formulată de intervenientul S. A..
A constatat nulitatea parțială a certificatului de moștenitor nr. XXX din xx.xx.xxxx emis de Biroul Notarilor Publice Asociați T. D. P. L.din Dorohoi, cu privire la componența masei succesorale rămase după defuncta I. M., CNP XXXXXXXXXXXXXX, decedată la data de xx.xx.xxxx.
A constat că masa succesorală rămasă după defuncta I. M., CNP XXXXXXXXXXXXX, decedată la data de xx.xx.xxxx, cu ultimul domiciliu în municipiul Dorohoi, jud. Botoșani, se compune din următoarele bunuri imobile: dreptul de proprietate de ½ din locuința compusă din 4 camere de locuit cu o suprafață construită de 115,82 mp, dreptul de proprietate de ½ din anexele gospodărești, respectiv o magazie din scândură acoperită cu tablă în suprafață de 6 mp, o magazie construită din PFL, acoperită cu tablă în suprafață de 15,98 mp, o magazie din PFL acoperită cu azbociment în suprafață de 15,19 mp, un WC construit din scândură cu suprafața de 1 mp, un beci construit din chirpici și acoperit cu tablă cu suprafața de 6,61 mp și dreptul de proprietate de ½ din suprafața de 160,60 mp teren de sub construcții (casă și anexe), imobile situate în Dorohoi, strada X nr. Y, în p.c. XXXX.
A respins ca neîntemeiată cererea privind stabilirea ca făcând parte din masa succesorală a defunctei I. M. și a dreptului de folosință pe durata existenței construcțiilor casă și anexe, a suprafeței 913,40 mp teren din p.c. XXXX din Dorohoi, strada X nr. Y.
A respins ca neîntemeiată excepția de nelegalitate a autorizației de construire nr. XX/2006 și ca inadmisibilă excepția de nelegalitate a adeverinței nr. XXXXX/2012 emise de Primaria Municipiului Dorohoi.
A luat act de renunțarea la cererea de chemare în garanție a UAT Municipiul Dorohoi.
Pentru a pronunța această soluție a reținut prima instanță că prin contractul de vânzare cumpărare nr. XXXX din xx.xx.xxxx încheiat între I. M. și Municipiul Dorohoi, s-a vândut în temeiul Legii 112/1995 o locuință compusă din patru camere cu suprafața utilă de 79,06 mp și anexe gospodărești, respectiv un WC cu suprafața de 1mp, un beci cu suprafața de 6,61 mp, și trei magazii cu dimensiunile de 6 mp, 15,98 mp și 15,19 mp. La art. 2 din contract se menționează că suprafața totală de teren de sub construcții și aferent acestora este de 1.074 mp din care suprafața de 123,84 mp trec în proprietatea cumpărătoarei reprezentând suprafața construită.
Prin actul adițional la contractul de vânzare cumpărare nr. XXXX din xx.xx.xxxx, se menționează că locuința compusă din patru camere care face obiectul contractului are o suprafață utilă de 70,06 mp și o suprafață construită de 115,82 mp.
I. M. a decedat la data de xx.xx.xxxx, iar prin certificatul de moștenitor nr. XXX din xx.xx.xxxx emis de Biroul Notarilor Publici Asociați T. D. P. L.din Dorohoi s-au stabilit moștenitorii, cotele părți și componența masei succesorale, respectiv dreptul de proprietate de ½ din locuința situată în Municipiul Dorohoi, strada Poștei nr. 26, construită din paiantă și acoperită cu tablă, dreptul de proprietate de ½ din magazia situată în aceiași localitate, construită din scândură acoperită cu tablă, dreptul de proprietate de ½ din magazia situată în aceiași localitate construită din PFL, acoperită cu tablă, dreptul de proprietate de ½ din magazia situată în aceiași localitate construită din PFL acoperită cu azbociment, dreptul de proprietate de ½ WC construit din scândură, dreptul de proprietate de ½ din beciul construit din chirpici și acoperit cu tablă și dreptul de proprietate de ½ din suprafața de 123,84 mp teren aferent. Se menționează că imobilele construcții și terenul aferent au fost cumpărate de către defunctă, în timpul căsătoriei, conform contractului de vânzare cumpărare nr. XXXX din xx.xx.xxxx, încheiat cu Primaria Municipiului Dorohoi, jud. Botoșani, valabil cu anexa din xx.xx.xxxx și cu actul adițional din xx.xx.xxxx.
Conform actelor depuse la dosar de către BNPA T. D. P. L.din Dorohoi (fila 40 - 68) în vederea stabilirii masei succesorale după defuncta I. M. s-au depus la dosarul succesoral contractul de vânzare cumpărare nr. XXXX din xx.xx.xxxx, încheiat cu Primaria Municipiului Dorohoi, anexa la contract din xx.xx.xxxx, actul adițional din xx.xx.xxxx, schița și dimensiunile imobilelor construcții, certificat de atestare fiscală nr. XXXXX din xx.xx.xxxx emis de Municipiul Dorohoi - Serviciul Impozite și Taxe și adeverința nr. XXXXX din xx.xx.xxxx emisă de Municipiul Dorohoi.
Instanța a constatat că la stabilirea componenței masei succesorale nu s-a avut în vedere și actul adițional la contractul de vânzare cumpărare nr. XXXX din xx.xx.xxxx, act prin care s-a menționat că locuința cumpărată este compusă din 4 (patru camere) cu suprafața utilă de 79,06 mp și suprafața construită de 115,82 mp și s-a stabilit în mod greșit că terenul în suprafață de 123,84 mp este teren aferent construcțiilor în loc să se menționeze suprafața de 160,60 mp teren de sub construcții, rezultată prin însumarea suprafețelor construite a casei și anexelor.
Suprafața de 160,60 mp a terenului de sub construcții rezultă și din planul de amplasament depus la dosar (fila 24) și considerentele sentinței civile nr. XXX din xx.xx.xxxx a Judecătoriei Dorohoi astfel că masa succesorală rămasă după acesta se compune din următoarele bunuri imobile: dreptul de proprietate de ½ din locuința compusă din 4 camere de locuit cu o suprafață construită de 115,82 mp, dreptul de proprietate de ½ din anexele gospodărești, respectiv o magazie din scândură acoperită cu tablă în suprafață de 6 mp, o magazie construită din PFL, acoperită cu tablă în suprafață de 15,98 mp, o magazie din PFL acoperită cu azbociment în suprafață de 15,19 mp, un WC construit din scândură cu suprafața de 1 mp, un beci construit din chirpici și acoperit cu tablă cu suprafața de 6,61 mp și dreptul de proprietate de ½ din suprafața de 160,60 mp teren de sub construcții (casă și anexe), imobile situate în Dorohoi, strada X nr. Y, în p.c. XXXX.
Reclamanta a solicitat instanței să constate că din masa succesorală a defunctei face parte și dreptul de folosință pe durata existenței construcției asupra terenului aferent imobilului casă de locuit proprietatea Municipiului Dorohoi în suprafață de 913,40 mp din parcela cadastrală XXXX.
Conform art. 3 din contractul de vânzare cumpărare nr. XXXX din xx.xx.xxxx, s-a atribuit cumpărătoarei în folosință pe durata existenței construcției, terenul aferent în suprafață de 950,16 mp, cu o plată anuală care va fi stabilită prin contractul de închiriere.
Din înscrisurile depuse la dosar de către reclamantă și intervenientul S. A., rezultă că după încheierea contractului de vânzare cumpărare, pe terenul în suprafață de 951,50 mp din p.c. XXXX a fost pus în posesie intervenientul în calitate de moștenitor al defunctei B. M. I..
Procesul verbal de punere în posesie a intervenientului a fost anulat prin sentința civilă nr. XXX din xx.xx.xxxx a Judecătoriei Dorohoi cu motivarea că prin punerea în posesie cu suprafața de 951,50 mp, s-a încălcat dreptul de proprietate al cumpărătoarei cu privire la terenul de sub construcții, respectiv 160,6 mp.
Arată reclamanta că prin sentința civilă nr. XXX din xx.xx.xxxx a Judecătoriei Dorohoi, intervenientul a pierdut în mod irevocabil și retroactiv posesia suprafeței de 950 mp situație care nu rezultă din considerentele și dispozitivul sentinței menționate deoarece procesul verbal de punere în posesie a fost anulat, cu recomandarea ca punerea în posesie să se realizeze cu respectarea dreptului de proprietate al cumpărătoarei cu privire la terenul în suprafață de 160,6 mp de sub construcții și de asemenea să se aibă în vedere și suprafața de teren necesară folosinței normale a construcțiilor.
Prin sentința civilă nr. XXX din Xx.xx.xxxx a Judecătoriei Dorohoi, menținută prin decizia nr. XXXX R din xx.xx.xxxx a Tribunalului Botoșani, a fost respinsă acțiunea autoarei reclamantei prin care a solicitat să se constate că prin efectul Legii 112/1995, este proprietara și a suprafeței de 950,16 mp teren situată în Dorohoi, strada Xi nr. Y, teren aferent construcțiilor cumpărate prin contractul de vânzare cumpărare nr. XXXX din xx.xx.xxxx.
Conform extrasului de carte funciară terenul în suprafață de 951,50 mp care solicită reclamanta a fi menționat în certificatul de moștenitor ca fiind dat în folosință pe durata existenței construcțiilor conform contractului de vânzare cumpărare, este în prezent în proprietatea intervenientului S. A. prin urmare, trebuie admisă cererea de intervenție formulată de către acesta respectiv respinsă cererea reclamantei prin care solicită să se constate că din masa succesorală face parte și dreptul de folosință cu privire la acest teren.
Reclamanta a invocat și excepția de nelegalitate a autorizației de construire nr. XX/2006 emisă intervenientului S. A. și a adeverinței nr. XXXXX/2012 emisă de Primaria Dorohoi.
Actul administrativ, este actul unilateral cu caracter individual emis de o autoritate publică în vederea executării sau a organizării executării legii, dând naștere, modificând sau stingând raporturi juridice.
Obiect al excepției de nelegalitate, pot fi doar actele administrative.
Adeverința nr. XXXXX/2012 emisă de Primaria Dorohoi nu este act administrativ în sensul Legii 554/2004 .
În ce privește autorizația de construire, prima instanță reține că la emiterea acesteia nu au fost încălcate dispozițiile cuprinse în Legea 50/1991, din cuprinsul acestei legi nu se desprinde obligația solicitantului de a face dovada existenței unui drept de proprietate asupra terenului pe care se va edifica construcția care face obiectul autorizației .
Ulterior prin cererea înregistrată la Judecătoria Dorohoi la data de xx.xx.xxxx, reclamanta C. V. și pârâta C. L. în contradictoriu cu intervenientul S. A., chematul în garanție Unitatea Administrativ Teritorială a Municipiului Dorohoi au solicitat completarea dispozitivului sentinței civile nr. XXXX din xx.xx.xxxx a Judecătoriei Dorohoi cu mențiunea trimiterii sentinței la Biroul Notarilor Publici T. D. P. L. a în vederea completării certificatului de moștenitor cu petitul admis de către instanță în sensul de a se trece suprafața de 160,60 mp în loc de 123,84 mp și lămurirea mențiunii din dispozitiv prin care s-a admis cererea de intervenție în interes propriu formulată de către intervenientul S. A..
În motivare se arată că nu înțelege ce s-a admis în raport cu intervenientul deoarece acesta nu a cerut nimic prin urmare nu știu ce ar putea critica în calea de atac.
Prin sentința civilă XXX din xx.xx.xxxx Judecătoria Dorohoi a respins cererea .
A reținut că prin sentința civilă nr. XXXX din xx.xx.xxxx pronunțată în dosarul nr. XXXX/222/2013 al Judecătoriei Dorohoi s-a admis în parte acțiunea principală formulată de reclamantă, s-a admis cererea de intervenție în interes propriu formulată de către intervenientul S. A., s-a constatat nulitatea parțială a certificatului de moștenitor nr. XXX din xx.xx.xxxx emis de Biroul Notarilor Publice Asociați T. D. P. L.din Dorohoi, cu privire la componența masei succesorale rămase după defuncta I. M., CNP XXXXXXXXXXXXX, decedată la data de xx.xx.xxxx și s-a respins cererea prin care s-a solicitat a se constata că din masa succesorală a defunctei I. M. face parte și dreptul de folosință pe durata existenței construcțiilor a suprafeței de 913,40 mp.
Conform art. 119 alin. 4 din Legea 36/1995 în cazul anulării certificatului de moștenitor total sau parțial, notarul public va elibera un nou certificat pe baza hotărârii judecătorești definitive. În acest scop, instanțele judecătorești au obligația să trimită la biroul notarului public competent în soluționarea cauzei o copie de pe hotărârea rămasă definitivă și irevocabilă, împreună cu dosarul notarial, dacă acesta a fost cerut în timpul judecății.
Având în vedere că obligația de a comunica hotărârea judecătorească biroului notarului public, este stabilită prin Legea 36/1995, instanța a apreciat că este neîntemeiată cererea de completare a dispozitivului.
În ce privește cererea de lămurire a dispozitivului cu privire la cererea de intervenție instanța arată următoarele:
Intervenția în interes propriu reprezintă cererea unui terț de a interveni într-un proces pornit de alte părți, cerere prin care acesta pretinde un drept propriu sau urmărește să-și apere un drept propriu.
Prin cererea de intervenție în interes propriu formulată în cauză, intervenientul S. A. a arătat că este proprietarul terenului în suprafață de 951,50 mp cu privire la care reclamanta a solicitat să i se recunoască un drept de folosință pe durata existenței construcțiilor, drept care să fie înscris în certificatul de moștenitor, prin urmare, acesta a înțeles ca prin formularea cererii de intervenție să își apere dreptul său de proprietate.
Cererea de intervenție se judecă împreună cu cererea principală iar instanța se pronunță prin dispozitiv asupra ambelor cereri și le analizează pe amândouă în considerentele hotărârii.
În considerentele sentinței s-a arătat de ce instanța a apreciat ca fiind întemeiată și a admis cererea de intervenție, respectiv pentru faptul că intervenientul a făcut dovada faptului că este proprietarul terenului în suprafață de 951,5 mp cu privire la care reclamanta a solicitat să i se recunoască un drept de folosință pe durata existenței construcțiilor, prin urmare trebuie respinsă cererea de lămurire a dispozitivului sentinței civile nr. XXXX din xx.xx.xxxx a Judecătoriei Dorohoi.
Pentru termenul din xx.xx.xxxx recurentele au solicitat admiterea excepției de conexitate și sau litispendență cu dosarul XXXX/222/2009*/ a1 , nr. XXX/222/2014 și XXX/222/2014 .Tribunalul constată că soluționarea primului dosar XXXX/222/2009* este suspendată potrivit art. XXX pct.1 din vechiul Cod astfel că nu poate fi admisă excepția de conexitate/litispendență . În ceea ce privește celelalte două dosare se reține că au alte obiect respectiv revendicare și obligație de a emite autorizație de demolare. Autorizație.Ca urmare nu este dată excepția litispendenței . În ceea ce privește conexitatea nu s-a relevat care ar fi legătura dintre cauze. În consecință va fi respinsă cerea de reunire a acuzelor.
Recurentele au mai invocat la xx.xx.xxxx și prevederile art. 267 din TFUE . Atâta timp cât aceste chestiuni nu au fost invocate și prin recurs rezultă că excede cadrului procesual strict delimitat prin calea de atac exercitată de recurente constituind un motiv nou de recurs invocat cu depășirea termenului legal. Drept urmare valoarea de chestiune prejudicială a sentinței XXX/2008 prin raportare la art. 267 din TFUE nu va fi analizat.
Înainte de analiza calea de atac declarată de C. V. și C. L. stabilește Tribunalul că nu e necesară administrarea probei cu relații de la OCPI Botoșani., întrucât prezenta cauză nu privește dreptul de proprietate cu privire la suprafața de 913,40 m.p. măsurată (950.16 mp)
C. V. și C. L. au solicitat înscrierea în certificatul de moștenitor a dreptului de folosință cu privire la această suprafață de teren. În aceste condiții, nu are relevanță în prezenta cauză cine este proprietarul suprafeței de teren atâta timp cât se formulează pretenții în legătură cu posesia asupra terenului care poate fi exercitată de o persoană diferită față de cea care are în proprietate suprafața. Mai mult, Tribunalul stabilește că nu are a cerceta dacă S. A. este sau nu proprietar asupra suprafeței de teren pentru motivele expuse în cererea de intervenție formulată de acesta.
Obiectul cauzei este anularea unui certificat de moștenitor și nu o acțiune în revendicare.
În ceea ce privește motivele de recurs formulate de către C. V., acestea vor fi analizate împreună , chiar dacă privesc cele două sentințe civile, respectiv nr. XXXX/xx.xx.xxxx și nr. XXX/2014 privind completare dispozitiv întrucât cererea de lămurire are legătură cu admiterea cererii de intervenție formulată de S. A. iar anularea uni act notaruial produce anumite efecte în raport cu Legea 36/1995.
În raport cu primul motiv de recurs privind prev. art. 304 pct. 1 din vechiul Cod procedură civilă instanța reține că recurentele au menționat că judecătorul ce a soluționat cauza era incompatibil. S-a apreciat în acest sens că magistratul trebuia să formuleze cerere de abținere, așa cum a înțeles să depună în dosarul nr. XXXX/222/2009. Au făcut trimitere recurentele la sentința civilă nr. XXX/2008. Din analiza acestei sentințe, rezultă că magistratul ce a soluționat prezenta cauză a respins anterior acțiunea formulată de reclamanta I. M., în ds. XXX/222/2008 prin sentința XXX din xx.xx.xxxx rămasă irevocabilă prin decizia XXXX a Tribunalului Botoșani. Obiectul cererii a fost o acțiune în constatare în care numita I. M., în contradictoriu cu S. M. și cu Municipiul Dorohoi a solicitat să se constate că este proprietara suprafeței de 950,16 m.p. teren aferentă construcției situată în Dorohoi, str. Poștei nr. 26. În dosarul nr. XXXX/222/2012 magistratul a fost învestit cu soluționarea unei acțiuni în anularea unui certificat de moștenitor printre altele solicitându-se și notarea dreptului de folosință pe durata existenței construcției asupra terenului în suprafață de 950,16 m.p. Printre înscrisurile depuse în dovedire a fost și contractul de vânzare-cumpărare nr. XXXX/2003. Rezultă așadar că obiectele celor două dosare sunt total diferite în primul cerându-se constatarea dreptului de proprietate iar în cel de-al doilea, modificarea unui certificat de moștenitor cu privire la un drept de folosință ce decurgea dintr-un act juridic. În consecință, magistratul nu numai că nu este incompatibil dar nici nu poate aprecia că și-a spus părerea în legătură cu pricina ce formează obiectul dosarului nr. XXXX/222/2012. În consecință, nu este dat motivul prev. de art. 304 pct. 1 Cod procedură civilă privind reaua compunere a completului de judecată.
În ceea ce privește prevederile art. 304 pct. 5 din Cod procedură civilă, instanța apreciază că acesta poate fi analizat doar împreună cu celelalte motive de recurs prev. de art. 304 pct. 6 - 9 invocate de către recurentă. Practic, criticile importante ale recurentei în legătură cu sentința civilă nr. XXXX/xx.xx.xxxx și respectiv cu hotărârea nr. XXX/2014 privesc modul de instrumentare procedurală a cererii de intervenție formulată de S. A. cât și soluția dată de prima instanță în legătură cu această cerere de intervenție.
Din actele și lucrările dosarului de primă instanță rezultă că într-adevăr S. M. a intitulat cererea depusă la dosar la fila 34 ca fiind "de intervenție în interes propriu";, dar prin intermediul acesteia nu a formulat pretenții în legătură cu acțiunea formulată de C. V. și respectiv nici pretenții proprii cu privire la vreo suprafață de teren pentru care părțile au avut litigii repetate anterioare. Or, pentru a se putea aprecia că prima instanță ar fi fost învestită cu soluționarea unei cereri veritabile de intervenție în interes propriu ar fi trebuit ca S. A. să consemneze în aceasta ce pretenții are față de părțile ce se judecau în ds. nr. XXXX/222/2012. Astfel potrivit art. 50 din vechiul cod cererea de intervenție în interes propriu va fi făcută în forma prevăzută pentru cererea de chemare în judecată. Așa cum arată art. 112 din vechiul cod cererea de chemare în judecată va cuprinde
1. numele și prenumele, domiciliul sau reședința părților ori, pentru persoanele juridice, denumirea și sediul lor, precum și, după caz, numărul de înmatriculare în registrul comerțului sau de înscriere în registrul persoanelor juridice, codul fiscal și contul bancar. Dispozițiile art. 82 alin. 1 teza a II-a sunt aplicabile. Dacă reclamantul locuiește în străinătate, va arăta și domiciliul ales în România, unde urmează să i se facă toate comunicările privind procesul;
2. numele și calitatea celui care reprezintă partea în proces, iar în cazul reprezentării prin avocat, numele acestuia și sediul profesional. Dispozițiile art. 82 alin. 1 teza a II-a sunt aplicabile în mod corespunzător;
3. obiectul cererii și valoarea lui, după prețuirea reclamantului, atunci când prețuirea este cu putință.
Pentru identificarea imobilelor se va arăta comuna și județul, strada și numărul, iar, în lipsă, vecinătățile, etajul și apartamentul, sau, când imobilul este înscris în cartea funciară, numărul de carte funciară și numărul topografic;
4. arătarea motivelor de fapt și de drept pe care se întemeiază cererea;
5. arătarea dovezilor pe care se sprijină fiecare capăt de cerere. Dacă S. A. a înțeles să formuleze o cerere de intervenție în interes propriu trebuia să arate în mod expres și obiectul cererii .
În lipsa unui asemenea obiect, cererea de intervenție trebuia respinsă ca inadmisibilă încă de la momentul depunerii. Totuși, prima instanță a consemnat în continuare că S. A. are calitatea de intervenient în interes propriu și a acceptat ca acesta să depună la dosar diferite înscrisuri. La data de xx.xx.xxxx în cuvântul asupra fondului, este consemnat faptul că intervenientul S. A. arată că nu solicită nimic față de părți și că a formulat cererea de intervenție pentru a aduce la cunoștința instanței situația juridică a terenului. Cu toate acestea, prin sentința civilă nr. XXXX/xx.xx.xxxx Judecătoria Dorohoi a admis cererea de intervenție în interes propriu.
Această soluție trebuie modificată de către Tribunalul Botoșani în raport cu prev. art. 304 pct. 6,7, 9 din vechiul Cod procedură civilă și implicit prin raportare la art. 304 pct. 5 din vechiul Cod procedură civilă, întrucât nu au fost respectate formele de procedură privind obiectul unei cereri de intervenție în interes propriu, prima instanță a acordat mai mult decât s-a cerut cât timp a statuat cu privire la proprietate terenului de 950,16 mp în lipsa unei acțiuni în revendicare, și au fost încălcate prevederile legale privitoare la situația intervenientului pe parcursul soluționării cauzei, cât și cu privire la soluția posibil a fi adoptată în legătură cu cererea acestuia. În consecință, stabilește Tribunalul că este necesară modificarea sentinței civile nr. XXXX/xx.xx.xxxx în sensul că va fi respinsă ca inadmisibilă cererea de intervenție în interes propriu formulată de intervenientul S. A.. Nu este dat în schimb motivul de modificare prevăzut de art. 304 pct. 8 întrucât instanța nu a interpretat greșit vreun act juridic dedus judecății, și nici nu a schimbat natura ori înțelesul lămurit și vădit neîndoielnic al acestuia.
Tribunalul va înlătura de la soluționarea cauzei toate celelalte motive expuse de recurentă în legătură cu dreptul de proprietate asupra suprafeței de 950,40 m.p. teren, întrucât obiectul cauzei nu este reprezentat de stabilirea vreunui drept de proprietate, ci de necesitatea anulării sau menținerii unui certificat de moștenitor.
C. V. în recursurile declarate a arătat, pe de o parte, că prima instanță ar fi trebuit ca pe lângă bunurile ce au fost deja enumerate în sentința civilă nr. XXXX să consemneze ca fiind necesar a fi introdus în certificatul,de moștenitor și dreptul de folosință cu privire la suprafața de 950,40 m.p. aferent construcției de pe str. X nr. Y. Ca principal motiv, a fost invocat contractul de vânzare cumpărare nr. XXXX/xx.xx.xxxx. Acesta se află în copie la fila 10 dosar. La punctul 3 din act, s-a consemnat că se atribuie cumpărătoarei în folosință pe durata existenței construcției terenul aferent în suprafață de 950,16 m.p. cu o plată anuală ce va fi stabilită prin contractul de închiriere încheiat separat de prezentul contrat. Nici în anexa la contract și nici în actul adițional la contractul de vânzare cumpărare nu au fost făcute mențiuni cu privire la închirierea acestei suprafețe de teren. Potrivit Legii nr. 36/1995 notarul public era obligat să consemneze în certificatul de moștenitor un eventual drept de folosință ce rezulta cu certitudine din actele de proprietate sau privind posesia prezentate de părți. Atâta timp cât Municipiul Dorohoi și respectiv I. M. au stabilit că vor încheia un contract de închiriere separat pentru terenul în suprafață 950,16 m.p., rezultă că doar în condițiile în care ar fi fost prezentat un asemenea contract de închiriere, notarul public ce a întocmit certificatul de moștenitor nr. XXX/2012 ar fi trebuit să consemneze despre existența acestui act și implicit a dreptului de folosință. Un asemenea contract însă nu a fost depus la dosar și nici nu s-a făcut dovada că ar fi fost prezentat notarului public.
La dosarul de fond a fost atașată documentația ce a stat la baza emiterii actului de moștenire la filele 40-68. Doar în baza acestor documente notarul public putea să emită un certificat.
Potrivit art. 78 din Legea 36/1995 în forma în vigoare în octombrie 2010 calitatea de moștenitor și numărul acestora se stabilesc prin acte de stare civilă și cu martori, iar bunurile ce compun masa succesorală se dovedesc prin înscrisuri sau orice alte mijloace de probă admise de lege. Recurentele au invocat sentința civilă nr. XXX/2008 doar în fața instanței însă nu au depus hotărârea și la notar.
Separat de cele consemnate, observă instanța că notarul public nu putea să efectueze prea multe verificări privind situația terenului arătat mai sus, dar din actele depuse la prezenta cauză rezultă că au existat litigii repetate în legătură cu dreptul de proprietate cât și dreptul de folosință asupra terenului din str. X nr. Y. Or, regimul juridic al bunului trebuie să fie clar determinat, pentru a se putea constata apartenența vreunui drept de proprietate sau al unui dezmembrământ al dreptului de proprietate la o anumită masă succesorală. Chiar reclamanții au invocat în susținerea motivelor de recurs existența unei sentințe civile nr. XXX/2008 în care s-a pus în discuție existența dreptului de proprietate cu privire la acel teren, raportat la legile privind reconstituirea proprietății, iar din sentința nr. XXX/2007 rezultă că terenul din str. X nr. Y a fost consemnat și în Ordinul Prefectului nr. 15 din 1992 filele 239-240 dosar. Doar în situația în care se soluționează definitiv situația juridică a terenului de 950,40 mp teren, părțile interesate pot cere consemnarea inclusiv a dreptului de folosință cu privire la acesta. Ar deveni astfel aplicabile prevederile art. 118 din Legea 36/1995 forma în vigoare în prezent care arată că , cu acordul tuturor moștenitorilor, notarul public poate relua procedura succesorală, în vederea completării încheierii finale cu bunurile omise din masa succesorală, eliberând un certificat de moștenitor suplimentar. În situația prevăzută la alin. (2) se prezumă acordul pentru eliberarea unui certificat suplimentar de moștenitor al moștenitorului care, legal citat, nu-și manifestă opunerea. Citația va cuprinde enumerarea bunurilor pentru care s-a solicitat suplimentarea masei succesorale și dreptul moștenitorului de a se opune la eliberarea certificatului de moștenitor suplimentar. Opoziția va fi motivată și se va depune până la termenul fixat pentru dezbaterea cauzei.
În ceea ce privește excepția de nelegalitate a autorizației de construcție XX/2006 constată tribunalul că potrivit art. 4 din Legea 554/2004 legalitatea unui act administrativ cu caracter individual, indiferent de data emiterii acestuia, poate fi cercetată oricând în cadrul unui proces, pe cale de excepție, din oficiu sau la cererea părții interesate.
Instanța învestită cu fondul litigiului și în fața căreia a fost invocată excepția de nelegalitate, constatând că de actul administrativ cu caracter individual depinde soluționarea litigiului pe fond, este competentă să se pronunțe asupra excepției, fie printr-o încheiere interlocutorie, fie prin hotărârea pe care o va pronunța în cauză. În situația în care instanța se pronunță asupra excepției de nelegalitate prin încheiere interlocutorie, aceasta poate fi atacată odată cu fondul.
Pentru a se face aprecieri cu privire la modalitatea de soluționare a excepției tribunalul ar trebui să constate deci că soluționarea litigiului depinde de actul administrativ. Însă așa cum s-a arătat și mai sus obiectul cauzei este anularea unui certificat de moștenitor prin raportare la actele prezentate în procedura succesorală notarială. Or în niciunul din actele depuse de părțile interesate la notar nu se face vorbire de această autorizație și implicit nu putea face obiectul cercetării de către notar. În consecință acțiunea în anularea certificatului de moștenitor nu depinde de legalitatea autorizației de construcție XX/2006 astfel că nu este necesară cercetarea motivelor expuse de recurente în legătură cu condițiile emiterii autorizației.
Nici chestiunile legate de servituțile urbane nu au legătură cu cauza întrucât reclamanta C. V. a invocat că este necesară înscrierea în certificat a unui drept de folosință ce decurge dintr-un act juridic încheiat cu Municipiul Dorohoi și nu a unui drept de servitute, regimul juridic al celor două chestiuni fiind diferit în sensul art. 479 din vechiul Cod civil.
Sunt întemeiate criticile recurentelor C. V. și C. L. cu privire la sentința civilă nr. XXX/xx.xx.xxxx privind respingerea cererii de completare dispozitiv. Într-adevăr potrivit art. 119 alin. 4 din Legea nr. 36/1995 în cazul anulării certificatului de moștenitor instanța este obligată să comunice Biroului Notarial o copie de pe hotărârea rămasă definitivă și irevocabilă. Cum prin sentința civilă nr. XXXX/xx.xx.xxxx s-a constatat nulitatea parțială a certificatului de moștenitor nr. XXX, rezultă că după rămânerea definitivă a acesteia este obligatorie comunicarea acesteia către notarul public. În consecință, în temeiul art. 304 pct. 9 rap. art. 312 din vechiul Cod procedură civilă, va fi modificată sentința și sub aspectul comunicării hotărârii către notarul public.
Pentru aceste motive,
În numele legii,
D E C I D E :
Respinge cererea de reunire a cauzelor.
Admite recursul declarat de recurentele C. V., C. L., în contradictoriu cu intimații S. A. și Unitatea Administrativ Teritorială a Municipiului Dorohoi, județul Botoșani, împotriva sentințelor civile nr. XXXX din xx.xx.xxxx și nr. XXX din xx.xx.xxxx pronunțate de Judecătoria Dorohoi.
Modifică sentința civilă nr. XXXX/xx.xx.xxxx în sensul că:
Respinge, ca inadmisibilă, cererea de intervenție în interes propriu formulată de intervenientul S. A..
Dispune comunicarea sentinței civile nr. XXXX din xx.xx.xxxx pronunțată de Judecătoria Dorohoi către BNP A.T. D. P. L.a din Dorohoi, județul Botoșani, conform art. 119 al. 4 din Legea nr. 36/1995.
Menține restul dispozițiilor sentințelor ce nu contravin prezentei.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică din xx.xx.xxxx.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI, GREFIER,
| ← Incheiere Camera de Consiliu Incompatibilitate jdl-jcp | Pensie - contestatie executare silita. Jurisprudență... → |
|---|
