RECURS LITIGII CU PROFESIONIŞTI. PROCEDURA INSOLVENŢEI. NELEGALITATEA CONEXĂRII UNUI DOSAR ÎN CARE PROCEDURA INSOLVENŢEI ESTE ÎN DERULARE CU UN DOSAR ÎN CARE PROCEDURA INSOLVENŢEI A FOST ÎNCHISĂ. ADMISIBILITATEA ATACĂRII CU RECURS A ÎNCHEIERII DE CONEXARE
| Comentarii |
|
Curtea de Apel ORADEA Decizie nr. 617 din data de 28.11.2013
SECȚIA A II - A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL.
RECURS LITIGII CU PROFESIONIȘTI. PROCEDURA INSOLVENȚEI. NELEGALITATEA CONEXĂRII UNUI DOSAR ÎN CARE PROCEDURA INSOLVENȚEI ESTE ÎN DERULARE CU UN DOSAR ÎN CARE PROCEDURA INSOLVENȚEI A FOST ÎNCHISĂ. ADMISIBILITATEA ATACĂRII CU RECURS A ÎNCHEIERII DE CONEXARE PE CALE SEPARATĂ DE FONDUL CAUZEI. NEINCIDENȚA PREVEDERILOR ART.282 ALIN.2 COD PROCEDURĂ CIVILĂ ÎN PROCEDURA INSOLVENȚEI.
-art.282 alin.2 Cod procedură civilă.
Decizia nr.617/28.11.2013 a Curții de Apel Oradea - Secția a II -a civilă, de contencios administrativ și fiscal.
Prin încheierea din 27 martie 2013, Tribunalul Bihor a dispus conexarea dosarului 3333/111/2012 la dosarul 12886/111/2011, constatând că pe rolul instanței există două dosare, care privesc insolvența debitoarei SC T. T. SRL și care nu au fost soluționate definitiv, având în vedere că în nici unul dintre cele două dosare nu s-a dispus închiderea procedurii insolvenței, dosarul 12886/111/2011 aflându-se în faza de suspendare până în 27.03.2013, conform prevederilor art.2441 din Vechiul Cod de procedură civilă, pronunțată în ședința publică din data de 19.04.2012, iar dosarul 3333/111/2012 având termenul de judecată la data de 27.03.2013 - complet de judecată F 10 - .
Judecător sindic a reținut că în dosarul 12886/111/2011 procedura insolvenței debitoarei a fost deschisă la data de 28.11.2011, iar în dosarul 3333/111/2012 procedura a fost deschisă la data de 06.04.2012, astfel, având în vedere dispozițiile art.31 alin.5 din Legea nr.85/2006, conform cărora dacă o procedură s-a deschis toate celelalte cereri se vor conexa la dosar mai întâi deschis, dispune conexarea dosarului 3333/111/2012 la dosarul 12886/111/2011.
Prin încheierea din 12 iunie 2013, Tribunalul Bihor a dispus afișarea la ușa instanței a tabelului definitiv rectificat al creanțelor. Astfel, având în vedere cererea formulată de debitoarea/falită SC T. T. SRL privind redisjungerea dosarului 12886/111/2011 față de dosarul 3333/111/2012, ținând cont de împrejurarea că judecătorul sindic în cadrul dosarului 12886/111/2011 la termenul de judecată din data de 19.04.2012 a dispus suspendarea judecării cauzei în baza art.244 pct.1 CPC, a constatat că dosarul 12886/111/2011 nu a fost închis la data de 27.03.2013, dată la care instanța a fost sesizată că pe rol există două cereri privind aceeași debitoare, în cauză fiind incidente dispozițiile art.31 alin.5 din Legea nr.85/2006, considerente față de care a respins cererea de redisjungere a dosarului 3333/111/2012 din dosar 12886/111/2011, cererea supra căreia instanța s-a mai pronunțat la data de 27.03.2013.
Împotriva celor două încheieri au formulat recursuri debitoarele SC";T. T. ";SRL Oradea și SC";T. T. ";SRL Italia, cu sediul ales în Oradea, solicitând instanței admiterea recursurilor, și desființarea în totalitate a măsurii de conexare a dosarului nr. 3333/111/2012 la dosarul nr. 12886/111/2011, dispunând: redisjungerea dosarului nr.3333/111/2012 al Tribunalului Bihor de la dosarul nr. 12886/111/2011 urmare a faptului că în cadrul acestui dosar din urmă: 12886/111/2011 s-a dispus închiderea procedurii insolvenței prin admiterea opoziției creditoarei din acel dosar S.C. G. G. S.R.L. prin sentința nr. 866/F/2012 rămasă irevocabilă prin încheierea nr. 829/C/2012 a Curții de Apel Oradea, continuarea procedurii insolvenței firmei recurente exclusiv în dosarul nr. 3333/111/2012 unde a fost respinsă prin sentință definitivă și irevocabilă opoziția formulată de S.C. G. G. S.R.L. și exclusiv în baza documentelor și declarațiilor de creanță depuse în acest dosar.
În dezvoltarea motivelor de recurs recurentele au arătat că, la data de 27.03.2012 în ședința publică de judecare a dosarului nr. 3333/111/2012, instanța din oficiu a constatat că mai există pe rol un dosar de deschiderea procedurii insolvenței, dosar nr. 12886/111/2011, suspendat în baza art. 244 CPC la data de 19.04.2012 - și din oficiu, fără ca vreo parte să ceară repunerea pe rol a acestui dosar, fără să dispună citarea părților și fără să pună în discuția părților conexarea celor 2 dosare a dispus conexarea dosarului nr. 3333/111/2012 la acest dosar nr. 12886/111/2011 și continuarea procedurii insolvenței în acest dosar, în care fusese admisă cererea de opoziție a creditoarei S.C. G. G. S.R.L.
O astfel de soluție încalcă toate regulile procedurii civile care guvernează și procedura insolvenței. În primul - chiar suspendat fiind în baza art. 244 Cod procedură civilă - repunerea pe rol a dosarului nr. 12886/111/2011 nu se putea face decât la cererea părților, și nu din oficiu de instanța de judecată. Există o practică constantă că, chiar și în ipoteza suspendării în baza art. 244 nu instanța dispune repunerea pe rol a cauzei, ci aceasta se repune la cererea părților. Potrivit art. 244 alin. ultim suspendarea în baza art. 244 va dăinui până la data pronunțarea hotărârii în dosarul pentru care s-a dispus suspendarea. După această dată, suspendarea își încetează efectele, iar dacă nici o parte nu cere repunerea pe rol și continuarea judecății, și expiră termenul de 1 an de la încetarea efectelor suspendării în baza art. 244 CPC dosarul se perimă.
În altă ordine de idei, chiar dacă admitem că instanța va putea dispune repunerea din oficiu pe rol a dosarului, aceasta se face întotdeauna cu citarea tuturor părților din dosar. Or, în cauza de față, instanța din oficiu a adus dosarul în sală și a dispus conexarea dosarului nr. 3333/111/2012 la acest dosar, fără să citeze părțile din dosarul nr. 12886/111/2011. Mai mult, instanța a dispus din oficiu conexarea celor 2 dosare, fără să pună în discuția părților, nici măcar a celor prezente această excepție, și mai ales fără să citeze părțile lipsă din dosarul nr. 12886/111/2011 cu mențiunea de a se pronunța asupra acestei excepții. A fost astfel încălcat grav principiul contradictorialității și a dreptului de tratament egal a tuturor creditorilor din dosarul de insolvență.
Pe fondul problemei soluția instanței de a dispune conexarea dosarului nr. 3333/111/2012 la dosarul nr. 12886/111/2011 încalcă clar prevederile art. 164 Cod procedură civilă care reglementează conexarea. Și aceasta deoarece, conexarea poate fi dispusă doar între dosare aflate în stare de judecată. Or, în prezenta speță dosarul nr. 12886/111/2011 nu se mai afla în stare de judecată, fiind admisă opoziției creditoarei din acel dosar S.C. G. G. S.R.L. prin sentința nr. 866/F/2012 rămasă irevocabilă prin încheierea nr. 829/C/2012 a Curții de Apel Oradea. Prin sentința nr. 866/F/2012, rămasă irevocabilă, s-a dispus nedeschiderea procedurii insolvenței în acest dosar. Și întrebarea care se pune cum se poate conexa un dosar în care n-a fost deschisă procedura cu unul în care este deschisă procedura insolvenței. Instanța a dispus la termenul din 27.03.2013 întocmirea tabelului final al creditorilor în dosarul nr. 12886/111/2011. Cum este posibil a se urma procedura insolvenței într-un dosar în care a fost admisă opoziția unei creditoare și se consideră că procedura n-a fost niciodată deschisă.
În măsura în care acceptăm raționamentul judecătorului de fond că, fiind suspendat în baza art. 244 Cod procedură civilă, dosarul nr. 12886/111/2011 era încă în stare de judecată, deși s-a admis opoziția, din punct de vedere procedural, singurul act procesual ce mai putea fi făcut aici era repunerea pe rol la cererea părților (sau dacă chiar se vrea de judecător) și închiderea lui. Nu este posibil din punct de vedere juridic conexarea unui dosar cu procedură insolvenței este deschisă la un dosar în care procedura nu s-a mai deschis, fiind admisă cererea de opoziție. Conexarea mai multor dosare de insolvență este admisibilă doar între dosare în care există doar cereri de deschidere a procedurii nesoluționate încă, sau soluționate prin admiterea cererilor mai multor creditori în dosare separate, nu prin conexarea între un dosar din 2011 în care a fost deschiderea procedurii insolvenței a fost respinsă prin admiterea cererii de opoziție a unui creditor.
Dosarul nr. 12886/111/2011 își pierde individualitatea procedurală nemaiavând nici un fel de valoare juridică, astfel că insolvență recurentei își urmează cursul firesc în dosarul nr. 3333/111/2012. Eventualele acte și declarații de creanță depuse în dosarul nr. 12886/111/2011 nu pot fi folosite în acest dosar, cele 2 nefiind conexate la data până la care puteau fi depuse declarațiile de creanță.
Pentru aceste motive solicită a disjunge cele 2 dosare și a continua procedura insolvenței exclusiv în dosar nr. 3333/111/2012, în baza actelor și declarațiilor de creanță depuse în acest dosar.
Ambele recurente, prin recursurile declarate au invocat și solicitat aceleași aspecte.
Prin concluziile scrise și depuse în termenul de pronunțare, SC";G. G. ";SRL învederează instanței următoarele:
Recursurile sunt inadmisibile raportat la prevederile art. 282 (2) Cod procedură civilă: împotriva încheierilor premergătoare nu se poate face apel decât odată cu fondul, în afară de cazul când prin ele s-a întrerupt cursul judecății. " Nu poate fi atacată separat o încheiere de conexare a dosarelor " - Decizia civilă nr. 859/1971 Tribunalul Suprem - Secția civilă. De asemenea, în conformitate cu dispoziâiile art. 149 din Legea nr. 85/2006: Dispozițiile prezentei legi se completează, în măsura compatibilității lor, cu cele ale Codului de procedură civilă, Codului civil, Codului comercial și ale Regulamentului (CE) 1.346/2000 referitor la procedurile de insolvență, publicat în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene nr. L 160 din 30 iunie 2000. Având în vedere că Legea nr. 85/2006 nu conține nici un fel de dispoziții privitoare la încheierile premergătoare apreciază că legea specială se completează cu dispozițiile art. 298 (2) Cod de procedură civilă.
Pe fond: În conformitate cu art. 31 din Legea nr. 85/2006: Dacă între momentul înregistrării cererii de către un creditor si cel al judecării acestei cereri sunt formulate cereri de către alți creditori împotriva aceluiași debitor, tribunalul va verifica, din oficiu, la data înregistrării, existenta dosarului pe rol, va dispune conexarea acestora și va stabili îndeplinirea condițiilor prevăzute la alin. (1) referitoare la cuantumul minim al creanțelor, în raport cu valoarea însumată a creanțelor tuturor creditorilor care au formulat cereri si cu respectarea valorii-prag prevăzute de prezenta lege. Daca exista o cerere de deschidere a procedurii insolventei formulată de către debitor și una sau mai multe cereri formulate de creditori, nesoluționate încă, toate cererile de deschidere a procedurii se conexează la cererea formulata de debitor.
(5) Daca s-a deschis o procedura într-un dosar, celelalte eventuale dosare aflate pe rol, cu același obiect, vor fi conexate la același dosar. În conformitate cu art. 32 din Legea nr. 85/2006: (2) Prin încheierea de deschidere a procedurii judecătorul-sindic va dispune administratorului judiciar sau, după caz, lichidatorului să efectueze notificările prevăzute la art. 61. În cazul în care, în termen de 10 zile de la primirea notificării, creditorii se opun deschiderii procedurii, judecătorul-sindic va ține, în termen de 5 zile, o ședință la care vor fi citați administratorul judiciar, debitorul și creditorii care se opun deschiderii procedurii, în urma căreia va soluționa deodată, printr-o sentință, toate opozițiile. Admițând opoziția, judecătorul-sindic va revoca încheierea de deschidere a procedurii. Deschiderea ulterioară a procedurii, la cererea debitorului sau a creditorilor, nu va putea modifica data apariției stării de insolvență.
Instanța de recurs a reținut că judecătorul sindic, deși a revocat încheierea de deschidere a procedurii nu a închis procedura în schimb, la data de 19.04.2012 a suspendat judecata, în temeiul dispozițiilor art. 244 (1) pct. 1 Cod procedură civilă, până la soluționarea irevocabilă a opoziției, pronunțată în dosar 12886/111/2011/a1, la data de 29.03.2012. în dosar 3333/111/2012 procedura a fost deschisă la data de 06.04.2012. Or, la data de 5.12.2012 când Curtea de Apel Oradea a luat act de renunțarea SC T. T. S.R.L. la judecata recursului, era deschisă procedura în dosar 12886/111/2011 și în dosar 3333/111/2012.
Prin urmare, atâta vreme cât în dosar 12886/111/2011 procedura a rămas deschisă, iar procedura în dosar 3333/111/2012 s-a deschis cu neobservarea deschiderii procedurii în dosar 12886/111/2011, în mod corect judecătorul sindic, în temeiul dispozițiilor art. 31 din lege, a dispus conexarea dosarului 3333/111/2012 la dosar 12886/111/2011. În nici un caz judecătorul sindic nu ar fi fost dator să închidă dosarul nr. 12886/111/2011, aflat pe rol, ca urmare a admiterii opoziției/respectiv a renunțării la recurs, având în vedere dispozițiile finale ale art. 32: Deschiderea ulterioară a procedurii, la cererea debitorului sau a creditorilor, nu va putea modifica data apariției stării de insolvență. O astfel de soluție, avansata de recurenții de azi, ar putea fi acceptata exclusiv pentru situația în care nu ar fi fost deschisă procedura în dosar 3333/111/2012.
Prin concluziile scrise, SC";T. T. ";SRL a solicitat instanței admiterea recursului astfel cum au fost formulate. În ceea ce privește excepția inadmisibilității recursului arată că, ne aflăm în procedura insolvenței și nu în materia dreptului comun astfel că, în conformitate cu art.12 alin.1 din legea insolvenței";hotărârile judecătorului sindic sunt definitive și executorii. Ele pot fi atacate separat cu recurs";.
Examinând cu prioritate excepția inadmisibilității recursurilor, în baza art. 137 Cod procedură civilă, instanța a reținut că aceasta este nefondată, urmând a fi respinsă, pentru următoarele considerente:
Încheierile ce fac obiectul recursurilor de față vizează măsura de conexare dispusă de judecătorul-sindic, respectiv de respingere a cererii de disjungere, a dosarului nr. 3333/111/2012 al Tribunalului Bihor la dosarul nr. 12886/111/2011 al aceleiași instanțe.
Într-adevăr, potrivit art.282 alin. 2 Cod procedură civilă, aplicabile și în recurs potrivit art. 299 alin. 1 Cod procedură civilă, împotriva încheierilor premergătoare nu se poate face apel decât odată cu fondul, în afară de cazul când prin ele s-a întrerupt cursul judecății.
Numai că, potrivit art. 149 din Legea 85/2006, dispozițiile prezentei legi se completează, în măsura compatibilității lor, cu cele ale Codului de procedură civilă.
Problema care se pune în speță este dacă, raportat la prevederile art. 149 din legea insolvenței, dispozițiile art. 282 alin. 2 Cod procedură civilă sunt compatibile cu această procedură. Iar pentru a răspunde la această întrebare, trebuie avute în avere toate particularitățile procedurii insolvenței ca procedură colectivă, menită a asigura mijloacele adecvate pentru acoperirea pasivului debitorului. Pornind de la această premisă, deschiderea procedurii insolvenței prin hotărârea judecătorului-sindic generează un complex de procese, cu părți, obiect și cauze diferite, toate soluționate de judecătorul-sindic. Procedura insolvenței nu este, deci, un singur proces, ci o pluralitate de procese nelimitate ca număr, astfel că dosarul de insolvență nu este dosarul unui singur proces.
Instanța de recurs a apreciat că, pornind tocmai de la aceste particularități, prevederile art. 282 alin. 2 Cod procedură civilă nu sunt aplicabile de plano în cadrul procedurii insolvenței, fiind la aprecierea instanței dacă, în fiecare caz în parte, acestea pot fi aplicate.
Scopul pentru care legiuitorul a instituit inadmisibilitatea declarării căii de atac împotriva încheierilor premergătoare (altele decât cele prin care se întrerupe judecata) este acela de a se evita tergiversarea soluționării fondului cauzei. Încheierea este tot o hotărâre, dar este o hotărâre dată pe parcursul judecății, astfel că, exceptând situația în care prin încheierea respectivă s-a întrerupt cursul judecății, aceasta va putea fi atacată doar odată cu hotărârea dată asupra fondului. Însă, în cazul procedurii insolvenței, nu se poate vorbi despre o singură sentință dată asupra fondului, ca și în cazul unui proces obișnuit, ci, astfel cum s-a arătat, de la deschiderea procedurii și până la închiderea ei, pot fi declanșate în cadrul procedurii o serie de procese, soluționate prin hotărâri diferite, astfel că în această situație nu se poate vorbi despre o singură hotărâre care să rezolve fondul. De asemenea, nu se poate reține nici că hotărârea de închidere a procedurii ar fi cea care soluționează fondul cauzei.
Ci, în speța de față, singura soluție logică este că, date fiind particularitățile procedurii insolvenței, care presupune o succesiune de etape care atrag posibilitatea declanșării unui număr nelimitat de procese, luarea măsurii conexării unor dosare pe calea unei încheieri premergătoare se impune a fi cenzurată pe cale separată, în primul rând datorită faptului că nu se poate vorbi în procedura insolvenței de o singură hotărâre care să rezolve fondul, neputând atașa încheierile premergătoare date în speța de față unei anume hotărâri ce se va putea pronunța ulterior în dosar.
În al doilea rând, se vor avea în vedere și implicațiile irevocabile pe care măsura conexării le poate atrage asupra derulării ulterioare a procedurii. Din acest punct de vedere, Curtea a reținut împrejurarea că, urmare a conexării dosarelor, prin aceeași încheiere din data de 27.03.2013, judecătorul-sindic a pus în vedere administratorului judiciar să întocmească tabelul definitiv al creanțelor cu luarea în considerare a tuturor declarațiilor de creanțe formulate în cele două dosare. Astfel, conexarea dosarelor produce consecințe importante asupra derulării ulterioare a procedurii, determinând includerea în tabelul de creanțe a unor creditori care nu și-au înregistrat cereri în dosarul nr. 3333/111/2012, cu posibilitatea ca aceștia să fie îndestulați din sumele atrase în cadrul procedurii, astfel că ipoteza recurării încheierii de conexare doar odată cu închiderea procedurii insolvenței poate să nu mai reprezinte nici un folos practic pentru recurent și de natură a prelungi și îngreuna mult procedura, în cazul în care respectiva încheiere ar fi găsită ca nelegală și într-o asemenea ipoteză s-ar impune și anularea actelor de procedură ulterioare.
Tocmai de aceea, se impune admisibilitatea cenzurării pe cale separată a încheierilor premergătoare date de către judecător-sindic în speța de față, în vederea tranșării cu celeritate a cadrului în care se va derula în continuare procedura. Raportat la aceste aspecte, se impune respingerea excepțeii inadmisibilității recursurilor ca neîntemeiată, textul art. 282 alin. 2 Cod procedură civilă nefiind compatibil în speța de față cu procedura insolvenței.
În privința fondurilor recursurilor, instanța de recurs a reținut că, prin încheierea dată în ședința publică din 27.03.2013, judecătorul-sindic a dispus conexarea dosarului nr. 3333/111/2012 la dosarul nr. 12886/111/2011, reținând incidența prevederilor art. 31 alin. 5 din Legea 85/2006, punând în vedere administratorului judiciar să procedeze la întocmirea tabelului definitiv de creanțe ținând cont de toate declarațiile de creanțe din cele două dosare. De asemenea, prin încheierea de ședință din data de 12.06.2013, același judecător-sindic a respins cererea debitoarei de redisjungere a dosarelor, reținând incidența aceluiași text de lege.
Verificând legalitatea celor două încheieri recurate, Curtea va avea în vedere următoarele:
În dosarul nr. 12886/111/2011, la cererea debitoarei S.C. T. T. S.R.L., prin încheierea nr. 2778/F/2011 a fost deschisă procedura generală de insolvență împotriva acesteia. Ulterior, prin sentința nr. 866/F/29.03.2012, a fost admisă opoziția formulată de creditorul S.C. G. G. S.R.L., dispunându-se revocarea încheierii nr. 2778/F/2011. Prin încheierea de ședință din data de 19.04.2012, judecătorul-sindic, reținând că s-a declarat recurs împotriva sentinței nr. 866/F/29.03.2012, în baza art. 244 pct. 1 Cod procedură civilă, a dispus suspendarea cauzei până la soluționarea recursului. Prin încheierea nr. 826/05.12.2012, Curtea de Apel Oradea a luat act de renunțarea recurentei S.C. T. T. S.R.L. la judecarea recursului declarat împotriva sentinței nr. 866/29.03.2012.
La data de 04.04.2012, aceeași debitoare S.C. T. T. S.R.L. formulează o nouă cerere de deschidere a procedurii generale de insolvență, sub dosar nr. 3333/111/2012, admisă prin încheierea nr. 955/06.04.2012. În acest dosar, prin încheierea de ședință din data de 27.03.2012, judecătorul-sindic a dispus conexarea acestui dosar la dosarul nr. 12886/111/2011. În luarea acestei măsuri, judecătorul-sindic a avut în vedere că în dosarul nr. 12886/111/2011, s-a dispus deschiderea procedurii mai întâi, iar în acest dosar nu s-a închis procedura, ci este suspendat în baza art. 244 pct. 1 Cod procedură civilă.
Față de situația rezultând din cele două dosare, instanța de recurs a reținut că judecătorul-sindic a procedat în mod greșit la conexarea acestora, dând o interpretare eronată atât prevederilor art. 31 alin. 5, cât și prevederilor art. 32 alin. 5 din Legea 85/2006.
Astfel, nu se poate reține aplicabilitatea în speță a prevederilor art. 31 alin. 5, dat fiind că, prin sentința nr. 866/F/29.03.2012, pronunțată în dosarul 12886/111/2011, a fost admisă opoziția formulată de creditorul S.C. G. G. S.R.L., dispunându-se revocarea încheierii nr. 2778/F/2011, prin care se deschisese procedura insolvenței împotriva debitoarei S.C. T. T. S.R.L. Prin urmare, începând cu data de 29.03.2012, când s-a revocat încheierea de deschidere a procedurii insolvenței, debitoarea nu mai era în insolvență. Sentința nr. 866/F/29.03.2012 are caracter executoriu, potrivit art. 12 alin. 1 din legea insolvenței. De altfel, această sentință a devenit irevocabilă prin încheierea nr. 826/05.12.2012 a Curtea de Apel Oradea.
În acest context, este greșită însăși încheierea dată de judecătorul-sindic la data de 19.04.2012, prin care s-a dispus suspendarea dosarului în baza art. 244 pct. 1 Cod procedură civilă, până la soluționarea recursului declarat împotriva sentinței nr. 866/F/29.03.2012, câtă vreme acesta se dezinvestise odată cu pronunțarea sentinței de admitere a opoziției și de revocare a încheierii de deschidere a procedurii. Sentința fiind executorie de la data pronunțării sale, nu se mai punea dispune nici o măsură în respectivul dosar.
Raportat la aceste aspecte, greșit a procedat judecătorul-sindic și ulterior, considerând că în dosarul nr. 12886/111/2011 nu era închisă procedura insolvenței, iar acest dosar era suspendat. Ci, acesta trebuia să dea incidență sentinței nr. 866/29.03.2012, care era irevocabilă la data la care s-a dispus conexarea dosarelor, din cuprinsul acesteia rezultând în mod expres că încheierea de deschidere a procedurii fusese revocată.
Pentru aceste motive, nu se poate reține că la data de 27.03.2013, procedura în dosarul nr. 12886/111/2011 mai era încă deschisă, ci acest dosar fusese soluționat, prin revocarea încheierii de deschidere a procedurii insolvenței debitoarei S.C. T. T. S.R.L, încă la data de 29.03.2012, sentința nr. 866/F/29.03.2012 devenind irevocabilă prin încheierea nr. 826/05.12.2012 a Curtea de Apel Oradea.
Din această perspectivă, măsura conexării dosarului nr. 3333/111/2012 (în care se deschisese procedura insolvenței și care era în faza întocmirii unui plan de reorganizare), la dosarul nr. 12886/111/2011 (în care procedura era închisă de la data de 29.03.2012) este nelegală, nefiind îndeplinite condițiile art. 31 alin. 5 din legea insolvenței.
În consecință, în baza art. 312 alin. 2 și 3 Cod procedură civilă, au fost admise recursurile și modificată în parte încheierea de ședință din data de 27.03.2013, în sensul desființării măsurii conexării celor două dosare și continuării procedurii insolvenței debitoarei exclusiv în dosarul nr. 3333/111/2012.
În ceea ce privește încheierea de ședință din data de 12.06.2013, prin care s-a respins cererea de redisjungere a celor două dosare, față de soluția arătată în aliniatul precedent, se impune modificarea în parte și a acesteia, în sensul constatării ca rămasă fără obiect a cererii de disjungere.
S- a luat act de faptul că nu au fost solicitate cheltuieli de judecată în recurs.
| ← DREPT CIVIL. Acţiune în revendicare reglementată de art.26... | RECURS LITIGII CU PROFESIONIŞTI. CONTESTAŢIE ÎMPOTRIVA... → |
|---|
