Semnale luminoase şi acustice. Caracterul de urgenţă al deplasării autoutilitarei de pompieri.
| Comentarii |
|
Curtea de Apel CRAIOVA-Sectia penala Decizie nr. 412 din data de 26.03.2014
Chiar dacă s-ar presupune că deplasarea autoutilitarei de pompieri nu ar fi avut caracter de urgență, ținând cont de faptul că în momentele premergătoare producerii accidentului și în momentul impactului, autoutilitara avea în funcțiune semnalele luminoase și acustice, inculpatul avea obligația să-i acorde prioritate de trecere, potrivit art.37 alin.2 din OUG nr.195/2002 și art.130 din Regulamentul de aplicare a acestei ordonanțe, în condițiile în care, în acel moment, inculpatul nu avea cum să cunoască faptul că semnalele luminoase și acustice erau sau nu folosite,conform dispozițiilor legale .
Prin sentința penală nr.3847 din 20 noiembrie 2013, Judecătoria Craiova, în baza art. 184 alin. 2 și 4 C.pen. a condamnat pe inculpatul D. M. V., la pedeapsa de 6 luni închisoare (parte vătămată B. Ș. M.).
În baza art. 184 alin. 2 și 4 C.pen. a fost condamnat același inculpat la pedeapsa de 6 luni închisoare (parte vătămată B. S. G.).
In baza art. 33 lit.b C.pen, art. 34 C.pen. s-au contopit pedepsele astfel stabilite în pedeapsa cea mai grea de 6 luni închisoare.
În temeiul 71 C.pen. s-au interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a și lit. b C.pen. pe durata executării pedepsei.
În baza art. 81 C.pen. s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate inculpatului pe durata termenului de încercare de 2 ani și 6 luni, compus din pedeapsa aplicată prin prezenta sentință penală la care se adaugă termenul de 2 ani prev. de art. 82 C.pen.
S-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 C.pen.
În baza art. 71 alin. 5 C.pen. s-a suspendat executarea pedepsei accesorii a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II-a și lit. b C.pen.
Au fost admise acțiunile civile formulate de parțile civile.
În fapt s-a reținut că în jurul orelor 14:30 Ț M. în timp ce conducea pe drumul județean C.-G., autospeciala de pompieri, având în funcțiune semnalele luminoase și acustice din dotarea autovehiculului, la intersecția cu drumul prioritar ,a intrat în coliziune cu autoturismului marca Dacia Papuc 1304 condus de către inculpatul D. M. V. care circula pe centura de Nord a C., lovindu-l și producând rănirea celor 3 ocupanți ai acestuia, respectiv, a inculpatului (șofer), a părții vătămate B. Ș. M. (care se afla pe locul din dreapta șoferului) și a părții vătămate B. S. G. ( care se afla în partea din spate a autovehiculului).
Împotriva acestei sentințe a declarat apel,printre alții,inculpatul,unul dintre motive fiind acela că autoutilitara de pompieri nu se deplasa în regim de urgență.
Prin decizia penală nr.412 din 26 martie 2014 a Curții de Apel Craiova s-au respins toate apelurile ca nefondate.
Referitor la critica inculpatului,în motivare,Curtea a arătat următoarele:
Din probele administrate atât la urmărirea penală, cât și la instanța de fond, respectiv declarațiile martorilor G. G., D. G., C. L., rezultă că autoutilitara de pompieri condusă de martorul Ț.M. avea în funcțiune, în momentul impactului, semnalele luminoase și acustice.
Prin rechizitoriul nr.3788/P/2007 din 12 decembrie 2012 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Craiova, s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală a învinuitului Ț. M. sub aspectul săvârșirii a trei infracțiuni de vătămare corporală din culpă prevăzute de art.184 alin.2, 4 Cod penal.
Ori, inculpatul nu a dovedit că împotriva acestei dispoziții din rechizitoriu s-a formulat plângere, potrivit art.278 și art.2781 alin.1 Cod pr.penală anterior, nereținându-se în sarcina acestuia vreo culpă în producerea accidentului sau vreo încălcare a dispozițiilor legale.
Pe de altă parte, din probele administrate în speță, nu rezultă că deplasarea autovehiculului de pompieri condus de martorul Ț. M. nu trebuia efectuată în regim de urgență.
Astfel, martorul V. V. a declarat la urmărirea penală că "folosirea semnalelor acustice și luminoase rămâne la aprecierea conducătorului autospecialei"; și că "instalația dezbenzinare C. a societății este o instalație cu grad ridicat de pericol în exploatare";.
Același martor în fața instanței de fond a arătat că "urgența este dată în sine de starea situației de fapt, de ce efecte se pot produce";, precizând, totodată, că în ceea ce privește intervenția de la dezbenzinare nu există o persoană care să o califice urgentă, aceasta fiind urgentă prin natura ei, având în vedere faptul că se află sub incidența directivei SEVESCO";.
Martorul a mai arătat că "nu există instrucțiuni speciale în cadrul formației cu privire la folosirea semnalelor acustice și luminoase, noi prelucrând numai legislația rutieră care prevede acest lucru";.
În altă ordine de idei, chiar dacă s-ar presupune că deplasarea autoutilitarei condusă de martorul Ț. M. nu ar fi avut caracter de urgență, ținând cont de faptul că în momentele premergătoare producerii accidentului și în momentul impactului, autoutilitara avea în funcțiune semnalele luminoase și acustice, inculpatul avea obligația să-i acorde prioritate de trecere, potrivit art.37 alin.2 din OUG nr.195/2002 și art.130 din Regulamentul de aplicare a acestei ordonanțe, în condițiile în care, în acel moment, inculpatul nu avea cum să cunoască faptul că martorul Țene Marin nu avea dreptul să folosească semnalele luminoase și acustice.
Inculpatul trebuia să respecte legislația rutieră, iar, ulterior, dacă se dovedea că martorul Ț. M. a folosit pe nedrept acele semnale, urma să suporte consecințele.
Însă, ulterior, prin rechizitoriul nr. 3788/P/2007 din 12 decembrie 2012 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Craiova, s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală a învinuitului Ț. M. sub aspectul săvârșirii a trei infracțiuni de vătămare corporală din culpă prevăzute de art.184 alin.2, 4 Cod penal, iar inculpatul nu a făcut dovada că această dispoziție a fost contestată, potrivit art.278 și art.2781 alin.1 Cod pr.penală anterior, nereținându-se în sarcina acestuia vreo culpă în producerea accidentului sau vreo încălcare a dispozițiilor legale.
Pe de altă parte, potrivit concluziilor raportului de expertiză criminalistică nr.8 din 17 ianuarie 2011, întocmit de INEC - Laboratorul Interjudețean de Expertize Criminalistice București, rezultă că în momentele premergătoare producerii accidentului, autoutilitara Dacia 1304, condusă de inculpat, se deplasa cu o viteză de circa 88 km/h, peste limita legală admisă pe acel sector de drum (70 km/h), iar în momentul impactului autovehiculul condus de inculpat avea o viteză de circa 64 km/h.
| ← Interpretarea dispoziţiilor art. 28 din Legea nr. 448/2006... | Recurs-drept de creanta. Jurisprudență Contracte → |
|---|
