Suspendarea executarii. Jurisprudență Executarea silită; Suspendare a executării
| Comentarii |
|
Tribunalul COVASNA Decizie nr. 4/A din data de 31.01.2017
R O M Â N I A
TRIBUNALUL COVASNA
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr. …………..
DECIZIA CIVILĂ NR. 4/A
Ședința publică din data de 31 ianuarie 2017
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: ………….
JUDECĂTOR: …………
GREFIER: …………
Pe rol fiind pronunțarea asupra apelului declarat de ……….. ……….., în contradictoriu cu intimata SC C….. A……. SRL, împotriva încheierii din data de 8 iulie 2016, pronunțată în dosarul nr. …../322/2016, având ca obiect suspendarea executării, formulată în cadrul contestației la executare.
Instanța constată că a rămas în pronunțare asupra cauzei în ședința publică din data de 17 ianuarie 2017, potrivit celor consemnate în încheierea de ședință din acea dată, parte integrantă din prezenta hotărâre, când, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru data de astăzi.
TRIBUNALUL
Sentința pronunțată de judecătorie.
Prin încheierea din data de 08.07.2016 pronunțată de Judecătoria Târgu Secuiesc s-au dispus următoarele:
- respingerea contestație la executare și a opoziției la somația de executare, formulate de contestatoarea S………………. în contradictoriu cu intimata SC C…… A…….. SRL;
- respingerea ca neîntemeiată a cererii de suspendare a continuării executării silite, în dosarul execuțional nr. 347/2016 al Biroului Executorului Judecătoresc ………., până la soluționarea prin hotărâre definitivă și irevocabilă a cererii privind acordarea termenului/termenelor de plată a sumei datorate.
- fără cheltuieli de judecată.
Motivele pe care se întemeiază sentința judecătoriei.
În considerentele încheierii pronunțate, judecătoria a reținut că între contestatoare și intimată a intervenit contractul nr. 425/27.09.2013 valabil până la 31.12.2014, pentru acordarea contestatoarei de către intimată a unei linii de credit, cu discount, pentru achiziționare produse (pesticide sau semințe) furnizate pe baza comenzilor ferme transmise de cumpărător, în anul agricol 2014. Art. 7.1. din condițiile generale prevede penalități de întârziere de 0,2 % pe zi de întârziere.
Contestatoarea a dat comandă fermă și intimata a emis facturile fiscale la 24.10.2013, 27.03.2014, 31.03.2014, 11.04.2014, 06.04.2014, 21.08.2014, 16.10.2014, 21.10.2014, 30.10.2014, 15.12.2014 în baza acestui contract, pentru sămânță cartof și îngrășăminte.
Părțile au mai încheiat și contractul nr. 123/24.03.2014 pentru furnizare îngrășăminte chimice, în baza căruia s-au emis facturi, dar în tabelul de calcul al debitului și penalităților nu s-au avut în vedere decât facturile emise în baza contractului nr. 425/27.09.2013.
Conform art. 7.11 pct. A 2 din contractul nr. 425/27.09.2013 părțile convin completarea biletului la ordin de C….. la rubricile - lit. d - în cazul în care nu a fost completată de beneficiar rubrica "suma de plată"; va fi completată cu suma debitelor restante reprezentând valoarea produselor neachitate la care se adaugă costul de finanțare și/sau penalitățile, acolo unde este cazul.
Intimata a completat biletul la ordin emis de contestatoare la 27.11.2015, seria WBAN3BA nr. 0061204 cu suma de 286.515,17 lei, din care 147.802,55 lei debit și 138.712,62 lei penalități de întârziere.
Fiind înaintat la plată la data de 03.12.2015, la 04.12.2015 plata a fost refuzată din lipsă totală de disponibil.
Intimata a pornit executarea silită în dosarul execuțional nr. 347/2016 al Biroului Executorului Judecătoresc ……… , cu sediul în Brașov, la 24.03.2016 înființându-se poprirea asupra conturilor debitoarei deținute la Trezoreria Târgu Secuiesc, poprire suspendată provizoriu începând cu 04.04.2016.
Somația i-a fost comunicată debitoarei la 29.03.2016 - fila 63.
Contestatoarea a supus analizei caracterul cert, lichid și exigibil al creanței din acest titlu executoriu. Analizând aceste cerințe ale creanței instanța de fond a constatat că ele sunt respectate.
Din factura 1019388/24.10.2013 cu suma de 69.720,45 lei, scadentă la 08.12.2014 contestatoarea a achitat la datele de 11.09.2014, 25.09.2014, 06.10.2014, 15.10.2014, suma de 75.875,71 lei - fila 16, dar în baza contractului nr. 425/27.09.2013 intimata a mai avut și alte creanțe, așa cum rezultă din tabelul de la fila 93, cu calculul debitului și al penalităților de 0,2 % (prevăzut de acest contract). O mare parte din facturi reprezintă ajustare preț în urma unor plăți efectuate de contestatoare, dar rezultă că debitul în baza contractului nr. 425/27.09.2013 nu a fost stins prin aceste plăți.
Contestatoarea nu a dovedit că facturile din 2014 nu au fost emise în baza contractului nr. 425/27.09.2013 și nici faptul că în baza acestui contract s-ar fi emis doar factura 1019388/24.10.2013.
Astfel, creanța în sumă de 286.515,17 lei înscrisă pe titlul executoriu, din care 147.802,55 lei debit și 138.712,62 lei penalități de întârziere este certă, lichidă, exigibilă, a apreciat prima instanță.
Judecătoria a reținut în continuare că nu este întemeiată contestația la executare nici cu privire la susținerea că procedura aleasă de executor prin poprirea conturilor în unitățile bancare este nelegală și contrară prevederilor OG 22/2002, deoarece poprirea sumelor de bani din conturile bancare poate purta atât asupra soldului creditor cât și asupra încasărilor viitoare cu respectarea limitelor prevăzute de art. 729 C.proc.civ..
Art. 3 din OG 22/2002 prevede că dacă instituțiile publice nu-și îndeplinesc obligația de plată în termenul prevăzut la art. 2 creditorul va putea solicita efectuarea executării silite potrivit Codului de procedură civilă și/sau potrivit altor dispoziții legale aplicabile în materie. S-ar putea trage concluzia că ori de câte ori o entitate are o creanță împotriva unei instituții publice anterior demarării procedurii execuționale este necesar să urmeze procedura prealabilă instituită de art. 2 din OG 22/2002. Din redactarea textului rezultă că este obligatorie emiterea unei somații de plată prin organul de executare de la momentul recepționării căreia începe să curgă termenul de 6 luni prevăzut de art. 2 din OG 22/2002, dar practica judiciară este unanimă în a aprecia inexistența obligației de parcurgere a acestei proceduri, executarea silită fiind perfect legală chiar dacă creditorul va fi îndestulat înăuntrul termenului de 6 luni instituit de lege. Creanța nu comportă dubiu, titlul executoriu trebuie pus în executare cu bună - credință, iar achitarea debitelor urmează de regulă de bună - voie.
Solicitarea ca în baza art. 6 al. 1 din OG 22/2002 să se acorde un termen de grație a obligației de plată a fost analizată din prisma textului legal care prevede că "(1) În cazurile în care, din motive temeinice privind realizarea atribuțiilor prevăzute de lege, instituția debitoare nu își poate îndeplini obligația de plată în condițiile prevăzute la art. 1 alin. (1), art. 2 sau 4, aceasta va putea solicita instanței judecătorești care soluționează cauza acordarea, în condițiile legii, a unui termen de grație sau/și stabilirea unor termene de plată eșalonată a obligației respective";. În cauză nu s-a invocat nici un motiv temeinic din cele prevăzute de textul suscitat.
Instanța a apreciat ca neîntemeiată această cerere deoarece creanța are o vechime de 2 ani, fiind scadentă la 15.08.2014, iar debitoarea contestatoare a motivat că îi este necesar termenul de grație pentru a înscrie sumele necesare în bugetul de venituri și cheltuieli pe anul 2016. Însă avea la dispoziție și bugetul de venituri și cheltuieli pe anii 2014, 2015, în care totuși nu a cuprins sumele. Instituirea carantinei fito - sanitare, suspendarea autorizației de producere și comercializare a cartofului pentru sămânță, prețul cartofului și al cerealelor în anul agricol 2014 - 2015 nu pot constitui de plano un indiciu al lipsei de lichidități a contestatoarei, față de suprafața pe care lucrează conform contractelor depuse la dosar, cu semințele și îngrășămintele chimice asigurate conform acestor contracte. Mai mult, încheierea de contracte de o instituție publică este doar dacă sumele ce urmează să fie achitate cu titlu de preț au fost prevăzute în buget.
Faptul că este o instituție publică nu justifică nici el, de plano, întârzierea recuperării creanței intimatei, deoarece trebuie să existe un just echilibru între interesul public (văzut din prisma instituției publice debitoare) și interesul privat al creditorului persoană de drept privat. Vechimea de 2 ani a creanței, în condițiile în care părțile au derulat raporturi comerciale anual, înnoindu-și situația soldurilor (a se vedea facturile de ajustare preț), depășește termenul rezonabil de executare a datoriei. Instituțiile publice nu pot aduce atingere drepturilor și intereselor legitime ale persoanelor.
Asupra opoziției la executare împotriva titlului executoriu (biletul la ordin seria WBAN3BA nr. 0061204 emis la 27.11.201) și a actelor de executare efectuate în dosarul execuțional nr. 347/2016 al Biroului Executorului Judecătoresc ………………, cu sediul în Brașov, cu anularea titlului executoriu și a actelor de executare, instanța a reținut că potrivit art. 63 din Legea nr. 58/1934 în procesele cambiale pornite, fie pe cale de acțiune, fie pe cale de opoziție la somația de executare, debitorul nu va putea opune posesorului decât excepțiunile de nulitatea titlului, potrivit dispozițiunilor art. 2, precum și cele care nu sunt oprite de art. 19.
Art. 2 prevede că Titlul căruia îi lipsește vreuna din condițiunile arătate la articolul precedent nu are valoarea unei cambii, afară de cazurile arătate în alineatele ce urmează.
Art. 1 prevede cuprinsul titlului: denumirea de cambie trecută în însuși textul titlului și exprimată în limba întrebuințată pentru redactarea acestui titlu; ordinul necondiționat de a plăti o sumă determinată; numele aceluia care trebuie să plătească (tras), respectiv numele și prenumele, în clar, ale persoanei fizice, respectiv denumirea persoanei juridice ori a entității care se obligă. În cazul în care numele trasului depășește spațiul alocat pe titlu, se vor înscrie pe cambie primele caractere din numele și prenumele, respectiv din denumirea trasului, în limita spațiului special alocat, fără ca prin aceasta să se atragă nulitatea cambiei; codul trasului, respectiv un număr unic de identificare prevăzut în documentele de identificare sau de înregistrare ale trasului; arătarea scadenței; arătarea locului unde plata trebuie făcută; numele acelui căruia sau la ordinul căruia plata trebuie făcută; arătarea datei și a locului emiterii; semnătura celui care emite cambia (trăgător).
Art. 19 prevede că persoanele împotriva cărora s-a pornit acțiune cambială nu pot opune posesorului excepțiunile întemeiate pe raporturile lor personale, cu trăgătorul sau cu posesorii anteriori, afară numai dacă posesorul dobândind cambia a lucrat cu știință în paguba debitorului.
Rezultă că motivul invocat de debitoare pentru anularea titlului executoriu și a actelor de executare (caracterul incert al creanței cuprinse în titlul executoriu) nu este din cele prevăzute de lege ca putând fi invocate pentru această anulare.
Întrucât potrivit art. 6 al. 4 din OG 22/2002 instanța sesizată potrivit alin. (1) - (3), la cererea instituției debitoare, prin încheiere executorie, când este cazul, va putea suspenda începerea ori continuarea executării silite până la soluționarea prin hotărâre definitivă și irevocabilă a cererii privind acordarea termenului/termenelor de plată a sumei datorate. Suspendarea se dispune fără plata unei cauțiuni. Încheierea poate fi atacată cu recurs, în mod separat.
Întrucât instanța a respins prezenta contestație la executare și opoziție la executare ca neîntemeiată, potrivit considerentelor sus expuse, a respins ca neîntemeiată și suspendarea până la soluționarea prin hotărâre definitivă și irevocabilă a cererii privind acordarea termenului/termenelor de plată a sumei datorate.
Calea de atac declarată împotriva sentinței.
Sentința a fost atacată cu apel de către contestatoarea-apelantă S………………. solicitându-se schimbarea hotărârii pronunțată de instanța de fond, în sensul admiterii contestației la executare și a cererii de suspendare a executării silite.
În motivarea apelului se invocă următoarele critici:
1. greșita reținere de către instanța de fond a situației de fapt existent în speță.
Astfel, apelanta precizează că suma înscrisă în biletul la ordin ce constituie titlul executoriu este mai mare decât suma corectă rezultată din fișele de contabilitate, anume 73.243,48 lei. Partea arată că a avut încheiate cu intimata două contracte, anume cel cu nr. 425/27.09.2013-pentru care au fost achitate toate debitele și cel cu nr nr. 123/24.03.2014 în temeiul căruia s-au emis 10 facturi în valoare totală de 162.380,33 lei. Din acest total apelanta a plătit suma de 89.136,85 lei, rămânând un rest de 73.243,48 lei. Numai această din urmă sumă reprezintă debitul cert pe care apelanta îl are de plată către creditoarea intimată. Partea intimată nu recunoaște însă că suma rămasă de plată este datorată în baza contractului nr. 123/24.03.2014 iar nu în baza contractului nr. 425/27.09.2013. Acest aspect este deosebit de important și sub aspectul penalităților de întârziere care trebuiau să fie de 0,01 % pe zi, iar nu de 0,2 % pe zi.
Ca urmare, în mod greșit a reținut judecătoria că, în speță, suma înscrisă în biletul la ordin este certă, lichidă și exigibilă.
2. apelanta a contestat cuprinsul biletului la ordin cu excepția semnăturii date în alb, cu precădere sub aspectul sumei datorate. Atâta timp cât biletul la ordin nu se poate anula doar în parte și nici nu se poate corecta suma înscrisă în acesta se impune admiterea opoziției și desființarea titlului executoriu.
3. greșita aplicare și interpretare a prevederilor OG nr 22/2002.
Apelanta apreciază că ordonanța sus menționată stabilește un regim special și derogatoriu cu privire la executarea silită declanșată împotriva instituțiilor publice. În bugetul de venituri și cheltuieli a SCDC Tg. Secuiesc pe anul 2015, trimestrul I, la codul bugetar 20.30.09 a fost înscrisă suma de 200.000 lei pentru plata titlurilor executorii, dar, datorită nerealizării veniturilor planificate, aceste sume nu au fost disponibile. Instanța de fond nu a avut în vedere aceste aspecte, nici nu a aplicat prevederile art. 6 din OG nr. 22/2002.
În drept, au fost invocate prevederile art. 466 Cod procedură civilă.
Apărările formulate față de cererea de apel.
Prin întâmpinarea depusă la fila 13 din dosar, intimata SC C…… A…… SRL a solicitat respingerea apelului ca nefondat.
În cuprinsul acestei întâmpinări se arată că apelanta nu a depus la dosar nici o dovadă care să ateste susținerile sale referitoare la faptul că facturile neachitate au fost emise în baza unui alt contract, anume cel cu nr. 123/24.03.2014. În ceea ce privește modalitatea de calculare a penalităților de întârziere aceasta s-a făcut conform art 7.1 din contractul nr. 425/27.09.2013, reținându-se penalitatea de 0,2%. Creanța în cuantum de 286.515,17 l lei care a fost completată pe biletul la ordin este certă, lichidă și exigibilă, cum corect a reținut judecătoria.
Sunt neîntemeiate și susținerile apelantei referitoare la aplicarea în speță a art 6 din OG nr. 22/2002 în sensul acordării unui termen de plată ca urmare a lipsei de disponibil bănesc.
Referitor la opoziția la executare, potrivit art. 63 din Legea nr. 58/1934, debitorul nu poate invoca decât excepțiile de nulitate a titlului, conform art. 2, precum și cele care nu sunt oprite de art. 19 din aceeași lege.
Probe administrate în apel.
În apel, partea apelantă a depus la dosar înscrisuri, constând în: ordinul de plată nr 223/12.08.2016 prin care a achitat către intimata-creditoare suma de 73.243,48 lei; contractul nr. 123/24.03.2014, alte acte.
Verificând, în limitele cererii de apel, stabilirea situației de fapt și aplicarea legii de către prima instanță, tribunalul apreciază apelul ca fiind nefondat, conform considerentelor ce vor fi dezvoltate în cele ce urmează.
Susținerea apelantei referitoare la interpretarea și aplicarea greșită de către instanța de fond a prevederilor OG nr 22/2002 este nefondată.
Este adevărat că prevederile ordonanței invocate de contestatoarea-apelantă consacră în materia executării creanțelor față de instituțiile publice un regim derogatoriu de la dreptul comun, însă aceste prevederi legale nu trebuie să aducă atingere principiului păstrării unui just echilibru între interesul public (văzut din prisma instituției publice debitoare) și interesul privat al creditorului persoană de drept privat. În lumina acestui principiu, instanța de fond a analizat cererea contestatoarei vizând suspendarea executării silite și/sau acordarea unui termen de grație prin raportare la elementele specifice speței, anume: faptul că titlul executoriu constă într-un bilet la ordin în alb; vechimea de doi ani a creanței urmărite; lipsa probării existenței motivelor temeinice prevăzute de art. 6 al. 1 din OG 22/2002. Prin raportare la aceste elemente, soluția judecătoriei de respingere ca nefondată a cererii contestatoarei este legală și temeinică.
Ca urmare, tribunalul apreciază nefondată critica indicată la punctul 3 de mai sus.
Referitor la criticile grupate sub nr. 1 și 2 de mai sus, tribunalul le va analiza prin raportare la specificul titlului executoriu în baza căruia a fost pornită executarea silită în speță.
Astfel, titlu executoriu constă într-un bilet la ordin în alb emis de contestatoarea-apelantă în beneficiul intimatei-creditoare. Biletul la ordin a constituit, potrivit convenției părților materializată în contractul nr. 425/27.09.2013, garanția dată de cumpărătoarea-apelantă S…………………….. vânzătorului SC C….. A…….. SRL, conform celor stipulate în art 7.11 din contract. S-a stipulat în mod expres la litera d din punctul A2 al art. 7.11 (fila 91 dosar de fond) că " părțile convin completarea biletelor la ordin de către SC C…. A…… SRL la rubrica suma de plată";. C……….. va completa acea rubrică cu suma debitelor restante, reprezentând valoarea produselor neachitate, la care se adaugă costul de finanțare și/sau penalități, acolo unde este cazul. S-a convenit, de asemenea, că biletul la ordin poate fi introdus la plată pentru fiecare dată scadentă din contract sau pentru toate datele scadente, la alegerea C………..
În calitate de deținătoare a acestui titlu de valoare, intimata-creditoare a completat biletul la ordin emis de contestatoare cu suma de 286.515,17 lei, din care 147.802,55 lei debit și 138.712,62 lei penalități de întârziere (calculul acestor sume fiind prezentat în tabelul depus la fila 93 dosar de fond). Fiind înaintat la plată la data de 03.12.2015, la 04.12.2015 plata a fost refuzată din lipsă totală de disponibil.
Tribunalul reține că biletul la ordin a fost emis de la început și în mod voluntar de către apelantă fără să cuprindă toate mențiunile cerute de legea cambială, dar cu autorizarea dată de emitent beneficiarului de a-l completa conform înțelegerii intervenite între ei. Așadar, emitentul a conferit în mod intenționat beneficiarului un drept de completare a biletului la ordin emis în alb.
Exercitarea de către beneficiar a acestui drept s-a făcut potrivit convenției emitentului cu beneficiarul, denumită în practică clauză, pact cambial ("clauză";, conform pct. 72 alin. 2 din Norma nr. 6/1994, și "înțelegere";, conform pct. 323 din Norma nr. 6/1994), conform celor arătate anterior.
Se constată, în continuare, că, în speță, contestatoarea/apelantă a înțeles să invoce excepția completării abuzive a biletului la ordin emis în alb, excepție personală (subiectivă), absolută, care poate fi opusă de oricare dintre debitorii cambiali.
Completarea trebuie să fie neapărat abuzivă, în contra voinței emitentului sau depășind limitele fixate de acesta, nefiind suficient a fi doar arbitrară.
Sarcina probei completării abuzive revine debitorului urmărit pentru plata biletului la ordin, care se poate folosi doar de probe scrise de grabnică soluționare, conform art. 63 alin. 2 din Legea nr. 58/1934, fiind vorba despre o excepție personală împotriva creditorului care a completat biletul la ordin emis în alb.
În speță, nu există mijloace de probă care să ateste, fără putință de tăgadă, faptul că beneficiarul biletului la ordin a procedat la o completare abuzivă a sumei datorate lui de către debitor.
Apelanta susține că suma datorată ar fi de numai 73.243,48 lei și că această sumă este aferentă unui alt contract încheiat între părți, anume cel cu nr. 123/24.03.2014. Contractul nr. 123/24.03.2014 invocat de parte a fost depus numai în faza apelului. Se constată că din cele 10 facturi indicate în situația scrisă a debitului, fila 93 dosar de fond, numai patru sunt emise în lunile martie, aprilie 2014 (termen în care ar fi fost valabil contractul nr. 123/24.03.2014 invocat de apelantă). Situația contabilă depusă de contestatoare în susținerea contestației la executare (filele 15, 16) este aferentă anului 2013 (când contractul nr. 123/24.03.2014 nu era în vigoare) și perioadei martie -decembrie 2014 (însă în acea situație apare numai o singură factură din cele zece indicate în situația debitului). Acel document contabil nu înlătură cele consemnate de creditoarea intimată în actul depus la fila 93 din dosarul judecătoriei.
În plus, tribunalul reține că sancțiunea completării abuzive a biletului la ordin în alb nu este nulitatea titlului (cum cere contestatoarea), ci corectarea completării, în sensul că, în locul mențiunilor neconforme acordului dintre părți se vor substitui mențiunile reale conform înțelegerii în limitele căreia emitentul a voit să se oblige, soluția corespunzând și intereselor practice și de echitate. Se ajunge la restrângerea obligațiunii cambiale în limitele acordului de completare. O astfel de pretenție nu a fost formulată însă de contestatoare în cuprinsul acțiunii sale, iar tribunalul nu poate modifica în faza apelului pretențiile deduse judecății deoarece, pe de o parte, s-ar încălca principiul disponibilității, pe de altă parte nu ar fi respectate prevederile art. 478 alin 1 Cod procedură civilă.
Astfel fiind, tribunalul apreciază ca nefondate criticile formulate de apelantă și grupate sub punctele 1 și 2 de mai sus.
Este de reținut și împrejurarea că pe parcursul soluționării prezentei căi de atac partea apelantă a achitat în contul intimatei-creditoare suma de 73.243,48 lei prin ordinul de plată nr 223/12.08.2016. Față de recunoașterile scrise ale intimatei cuprinse în nota depusă la fila 46 din prezentul dosar (în sensul că S…………….. a achitat întreg debitul datorat), urmează ca părțile să aprecieze dacă se impune, și în caz afirmativ să ceară încetarea executării silite. Plata făcută de apelantă și recunoașterea acestei plăți de către intimată nu pot produce consecințe juridice cu privire la soluționarea prezentei căi de atac atâta vreme cât nu s-a formulat o cerere clară de renunțare la judecata fondului sau la judecarea apelului.
Având în vedere aceste considerente, tribunalul apreciază apelul ca fiind nefondat, astfel că, în temeiul art. 480 alin 1 Cod procedură civilă va dispune respingerea acestuia.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge ca nefondat apelul declarat de apelanta S………………, cu sediul în municipiul …………………….., C.I.F. RO ………….., în contradictoriu cu intimata SC C………. A……….. SRL, cu sediul în ……………………., împotriva încheierii pronunțată la data de 08.07.2016 de Judecătoria Târgu Secuiesc, încheiere pe care o păstrează.
Definitivă.
Pronunțată azi, 31.01.2017, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR GREFIER
| ← Pretenţii civile. Jurisprudență Prejudicii, daune | Tutela administrativa. Jurisprudență Prefecturi, prefecţi → |
|---|
