Termenul de formulare a contestaţiei în anulare împotriva unei hotărâri irevocabile nesusceptibile de executare silită
| Comentarii |
|
art.319 al.22 Cod procedură civilă
Potrivit art.319 al.22 Cod procedură civilă, termenul de formulare a contestaţiei în anulare are o durată diferită în raport de posibilitatea părţii interesate de a cunoaşte hotărârea.
De la data la care a luat cunoştinţă de hotărârea irevocabilă, partea poate să formuleze contestaţia în anulare în termen de 15 zile, momentul de la curge termenul având un caracter subiectiv.
Pentru partea care nu a luat cunoştinţă de hotărâre, contestaţia în anulare se poate formula în termen de 1 an de la data pronunţării, acest moment de la care curge termenul având un caracter obiectiv, depăşirea sa fiind de natură să atragă sancţiunea decăderii.
(Curtea de Apel Pitești, Decizia civilă nr. 799/07.04.2014)
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Argeş la data de 22.07.2012, contestatoarea R. C. R. a chemat în judecată intimata C.J.P.Argeș, formulând o contestaţie în anulare împotriva sentinţei civile nr.707/13.04.2011 pronunţată de Tribunalul Argeş în dosarul nr. 3825/109/2009.
În motivarea contestaţiei în anulare s-au invocat de către contestatoare prevederile art.317 alin.1 pct.1 Cod procedură civilă şi cele ale art.318 Cod procedură civilă.
Prin sentinţa civilă nr.9774 din 10 septembrie 2013, Tribunalul Argeş a admis excepţia tardivităţii formulării contestaţiei în anulare şi în consecinţă a respins contestaţia în anulare formulată de contestatoarea R.C.R., reținând că, o contestaţie în anulare, potrivit alin.2 al art.319, „se poate face oricând înainte de începutul executării silite, iar în timpul ei, până la împlinirea termenului stabilit la art. 401 alin.1 lit.b) sau c). Împotriva hotărârilor irevocabile care nu se aduc la îndeplinire pe cale de executare silită, contestaţia poate fi introdusă în termen de 15 zile de la data când contestatorul a luat cunoştinţă de hotărâre, dar nu mai târziu de un an de la data când hotărârea a rămas irevocabilă”.
Sentinţa civilă pe care contestatoarea a înţeles sa o conteste în cauza de faţă nu a fost susceptibilă de a fi executata silit, aşa încât calea de atac putea fi promovata în termen de 15 zile de la data când contestatoarea a luat cunoştinţă de hotărâre. Potrivit dovezii de comunicare a sentinţei, hotărârea a fost comunicată contestatoarei la data de 22.06.2011, iar contestaţia a fost promovata la 22.07.2011, adică cu depăşirea termenului de 15 zile impus de textul legal.
În aceste condiţii, tribunalul a apreciat ca întemeiată excepţia tardivităţii promovării contestaţiei în anulare, fiind admisă şi a respins contestaţia ca tardiv formulată.
În termen legal contestatoarea R.C.R., a formulat recurs împotriva sentinţei tribunalului pe care a criticat-o pentru nelegalitate şi netemeinicie, invocând dispoziţiile art.304 pct.9 şi art.304 1Cod procedură civilă, sub următoarele aspecte:
A susţinut contestatoarea, în motivare, că prin contestaţia în anulare a invocat grave erori materiale asupra judecăţii fondului, unde, instanţa de fond nu a ţinut cont de toate actele depuse în susţinerea contestaţiei la decizia de pensionare.
De asemenea în mod eronat instanţa a dispus respingerea contestaţiei ca tardivă, deoarece instanţa de fond reţine şi interpretează eronat art.319 din Codul de procedură civilă, deoarece se vorbeşte în textul final că, această contestaţie se poate formulat îîn termen de 1 an de la data la care hotărârea a rămas irevocabilă.
În speţa de faţă, este vorba despre o sentinţă care nu se aduce la îndeplinire pe cale de executare silită termenul în care se poate introduce contestaţia în anulare fiind de 1 an şi nu de 15 zile, cum în mod incorect instanţa de fond a conchis.
Pentru cele susţinute, s-a solicitat admiterea recursului, casarea sentinţei şi trimiterea spre rejudecare, întrucât contestaţia în anulare a fost respinsă pe cale de excepţie şi nu s-a avut în vedere fondul cauzei.
La data de 28 martie 2014,intimata a depus la dosar întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului, ca inadmisibil.
Prin sentinţa nr.799/07.04.2014, Curtea de Apel Piteşti, Secţia I civilă a respins, ca nefondat, recursul formulat de contestatoarea R.C. R., împotriva sentinţei civile nr.9774 din 10 septembrie 2013, pronunţată de Tribunalul Argeş, în dosarul nr.4079/109/2011, intimată fiind C.J.P. Argeş.
Pentru a hotărî astfel, instanţa de recurs analizând cu prioritate potrivit disp. art.137 Cod procedură civilă, excepţia inadmisibilității recursului formulată de către intimata, a reţinut următoarele:
Potrivit disp. art.320 alin.3 din Codul de procedură civilă, „hotărârea datăîn contestație este supusă aceloraşi căi de atac ca şi hotărârea atacată.”
Sentinţa nr.707/2011, împotriva căreia s-a formulat contestație in anulare, este supusă recursului şi faţă de dispoziţiile art.320 alin.3 din Codul de procedură civilă, şi contestația în anulare formulata împotriva acestei hotărâri este supusă recursului, calea de atac formulată în prezenta cauza fiind admisibilă.
Recursul formulat de către contestatoare a fost apreciat ca nefondat, pentru considerentele ce vor fi expuse:
Prin primul motiv de recurs se critică fondul cauzei şi este nefondată, prima instanţă soluționând cererea prin admiterea excepţiei tardivității, excepţie care a făcut de prisos cercetarea fondului.
Şi cea de-a doua critică privind soluţionarea greşita a excepţiei tardivității este nefondată.
Corect a reţinut instanța de fond că, potrivit art.319 alin.(2) din codul de procedură civilă "contestaţia se poate face oricând înainte de începutul executării silite, iar în timpul ei, până la împlinirea termenului stabilit la art.401 alin.(1) lit.b) sau c). Împotriva hotărârilor irevocabile care nu se aduc la îndeplinire pe cale de executare silită, contestaţia poate fi introdusă în termen de 15 zile de la data când contestatorul a luat cunoştinţă de hotărâre, dar nu mai târziu de un an de la data când hotărârea a rămas irevocabilă.”
Prin hotărârea împotriva căreia s-a formulat contestația in anulare, a fost respinsă acţiunea formulata de către contestatoare, nefiind susceptibilă de executare.
În aceste condiţii, termenul în care se poate formula contestaţie în anulare împotriva acestei hotărâri, sub sancţiunea decăderii prevăzută de art.103 alin.(1) din Codul de procedură civilă, era de 15 zile de la data când a luat cunoştinţă de sentinţă, respectiv data comunicării, 22.06.2011 şi expira cel târziu la 8 iulie 2011.
Este adevărat ca teza a doua a art.319 din codul de procedură civilă, prevede si termenul de un an, însă acest termen nu îl exclude pe cel de 15 zile. Prin aceste termene în privinţa hotărârilor nesusceptibile de executare silită, legiuitorul a adoptat sistemul unei duble limitări: un termen subiectiv, de 15 zile, calculat pe zile libere, de la data când contestatorul a luat cunoştinţă de cuprinsul hotărârii - începerea sau curgerea lui putând fi stabilită prin orice mijloc de probă - şi un termen obiectiv, de un an, socotit de la data când hotărârea a rămas irevocabilă, data după care nu se mai poate formula o contestație in anulare.
Or, din examinarea înscrisurilor depuse de către contestatoare, tribunalul a apreciat corect că aceasta a formulat cererea la data de 22 iulie 2011, cu depăşirea termenului legal de 15 zile.
Faţă de cele ce preced recursul este nefondat fiind respins, potrivit disp. art.312 Cod procedură civilă.
| ← Regimul juridic al daunelor moratorii pentru o creanţă cu... | Raportul dintre prescripţia extinctivă având ca obiect plata... → |
|---|
