Validare poprire. Jurisprudență Popriri
| Comentarii |
|
Judecătoria ORADEA Sentinţă civilă nr. 234 din data de 18.01.2017
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA ORADEA - SECȚIA CIVILĂ
Sentința civilă nr. 234/2017
Ședința publică din data de 18.01.2017
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE -..
GREFIER - ..
Pe rol judecarea cauzei privind pe., în calitate de creditor, pe debitor, terț poprit având ca obiect validare poprire.
Dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în ședința publică din data de 16.01.2017, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face corp comun cu prezenta sentință, dată la care instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, în temeiul art. 396 alin. (1) C.pr.civ. a amânat pronunțarea pentru data de astăzi, 18.01.2017.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
1. Prin cererea înregistrată pe rolul instanței la data de 29.08.2016, în calitate de creditor, a solicitat în contradictoriu cu terțul poprit și cu debitorul G., obligarea terțului poprit la plata sumei de 2579,1 lei, reprezentând pretenții.
În motivare, creditoarea a arătat că debitorul nu a executat voluntar obligațiile ce îi incumbă în temeiul titlului executoriu reprezentat de contractul de credit nr., motiv pentru care a inițiat procedura executării silite împotriva acestuia, inclusiv sub forma înființării popririi asupra veniturilor salariale datorate debitorului de către angajatorul. Conform susținerilor., se impune ca terțul poprit să fie obligat la plata către aceasta a sumei de 2579,1 lei, societății rămânându-i dreptul de regres împotriva debitorului pentru recuperarea sumei achitate.
În drept, au fost invocate prevederile art. 780-783, art. 786, art. 787, art. 789 C.pr.civ.
Acțiunea a fost legal timbrată cu suma de 20 lei, potrivit art. 27 din O.U.G nr. 80/2013 (f. 10).
2. La data de 13.09.2016,. a formulat o precizare de acțiune, în cuprinsul căreia a învederat faptul că înțelege să își întemeieze cererea inclusiv pe prevederile art. 788, art. 790 C.pr.civ.
3. Deși legal citat, debitorul nu a formulat întâmpinare.
4. Prin adresa depusă la dosar în data de 04.11.2016, terțul poprit a arătat faptul că a achitat până în prezent suma de 616 lei în calitatea menționată, transmițând dovada efectuării plăților pe adresa de e-mail a B.E.J.. S-a mai învederat faptul că, în cadrul societății, plata drepturilor salariale are loc după data de 30 a fiecărei luni, pentru luna precedentă, iar, în aceste condiții, nu consideră că are calitatea de terț poprit în prezenta cauză.
Înscrisul depus cu titlu de întâmpinare nu a cuprins motivarea în drept.
5. Fiind citată cu mențiunea de a depune la dosar dovada calității sale de creditor, astfel cum s-a menționat în acțiune, la data de 14.11.2016 a arătat, în esență, faptul că a acționat în calitate de administrator al activelor în raport de creditorul cesionar., ceea ce, potrivit pct. 48 din Decizia nr. 9/2016 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, ar constitui o formă legală de reprezentare a unei persoane juridice, prin derogare de la dispozițiile art. 84 alin. (1) C.pr.civ. S-a mai precizat faptul că acțiunea a fost formulată de către un consilier juridic împuternicit al, în conformitate cu dispozițiile art. 84 alin. (1) și alin. (2) C.pr.civ.
În drept, au fost indicate prevederile art. 2, art. 3 alin. (2) din Legea 514/2003, art. 84 C.pr.civ., art. 1566 C.civ.
6. Anterior celui de-al doilea termen de judecată, la data de 19.12.2016, terțul poprit a arătat în scris faptul că a achitat până în prezent suma de 1232 lei ca urmare a înființării poprii în dos. exec. nr. al B.E.J., a transmis organului de executare dovada efectuării plăților prin e-mail, debitorul nu mai are calitatea de angajat al terțului poprit începând cu data de 31.10.2016, motiv pentru care se apreciază că. nu care calitatea de terț poprit în prezenta cauză.
7. Sub aspectul probatoriului, instanța a încuviințat proba cu înscrisurile aflate la dosar și reprezentate de copii după contract de credit nr. (f. 11-12), grafic de rambursare (f. 13), cărți de identitate (f. 14), încheierea nr. 1227/2015, pronunțată de Judecătoria O. în dos. nr. 5183/271/2015 (f. 15), adresă către Casa Națională de Pensii și Asigurări Sociale (f. 16), anexă (f. 16 verso), răspuns Casa Națională de Pensii Publice (f. 17), anexă (f. 18-20), dovadă comunicare (f. 21), adresă de înființare a popririi (f. 22, 88), notificare înființare poprire (f. 23), încheierea nr. 1/287 a B.E.J. (f. 24), cerere de executare silită (f. 25-26), extras DEPABD (f. 31), ordine de plată (f. 40, 41, 84-87), extrase AEGRM (f. 47-52), contract de vânzare-cumpărare de creanțe neperformante din data de 18.12.2008 (f. 53-63), contract de cumpărare de creanțe din data de 20.01.2009 (f. 64-70), considerând aceste probe admisibile și concludente în vederea soluționării cauzei.
De asemenea, conform dispoziției instanței, B.E.J a depus în data de 13.01.2017 copie conformă cu originalul a dosarului execuțional nr., având un număr de 90 file.
8. La termenul de judecată din data de 16.01.2017, instanța a invocat din oficiu excepția lipsei puterii de reprezentare, privind pe, în temeiul art. 84 alin. (1) C.pr.civ., astfel cum a fost interpretat prin Decizia nr. 9/2016 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, decizie publicată în Monitorul Oficial al României nr. 400/26.05.2016.
În temeiul art. 248 alin. (1) C.pr.civ., analizând cu prioritate excepția lipsei puterii de reprezentare, privind pe., instanța reține următoarele:
În fapt, conform înscrisului aflat la f. 11-12 din dosar (f. 35-37 dos. exec.), între și debitorul, în calitate de persoană împrumutată, s-a încheiat contractul de credit nr..
Creanța izvorâtă din contractul de credit a fost cedată în mod succesiv către societățile și, astfel cum reiese din contractele de cesiune de creanță aflate la f. 53-62, respectiv f. 64-70 (f. 44-57, 58-79 dos. exec.). Așadar, cel din urmă cesionar, , are calitatea de creditor al debitorului în raportul obligațional născut în temeiul contractului de credit nr..
În ce privește calitatea., acesta a acționat în calitate de administrator al activelor creditorului cesionar, atât la momentul formulării cererii de executare silită împotriva debitorului (f. 25-26, respectiv f. 33-24 dos. exec.), cât și la momentul formulării cererii de validare a poprii în prezenta cauză. Această calitate izvorăște din cuprinsul procurii aflate la f. 80-84 din dosarul execuțional, fiind menționată și în încheierea de încuviințare a executării silite pronunțate de Judecătoria Oradea în dos. nr. 5183/271/2015 (f. 15, respectiv f. 31-32 dos. exec.)
În drept, conform prevederilor art. 3 alin. (1) din Legea nr. 76/2012, Dispozițiile Codului de procedură civilă se aplică numai proceselor și executărilor silite începute după intrarea acestuia în vigoare
În baza art. 3 alin. (1) din Legea nr. 76/2012, având în vedere faptul că organul de executare a fost învestit de către. la data de 20.05.2015 în vederea declanșării executării silite împotriva debitorului, instanța reține aplicabilitatea în speță a dispozițiilor Noului Cod de procedură civilă (C.pr.civ.).
Potrivit prevederilor art. 84 alin. (1) C.pr.civ., Persoanele juridice pot fi reprezentate convențional în fața instanțelor de judecată numai prin consilier juridic sau avocat, în condițiile legii. Dispozițiile citate au făcut obiectul unei interpretări obligatorii conținute în Decizia nr. 9/2016, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, decizie publicată în Monitorul Oficial al României nr. 400/26.05.2016. Conform dispozitivului acestei decizii, În interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 84 alin. (1) din Codul de procedură civilă, cererea de chemare în judecată și reprezentarea convențională a persoanei juridice în fața instanțelor de judecată nu se pot face prin mandatar persoană juridică, nici prin consilierul juridic sau avocatul acesteia din urmă.
Având în vedere interpretarea oferită de instanța supremă articolului 84 alin. (1) C.pr.civ., instanța apreciază că, în speță,., prin consilier juridic, este lipsită de puterea de a reprezenta creditorul cesionar în fața instanței de judecată învestită cu cererea de validare a poprii ce face obiectul prezentei analize.
Pentru a considera astfel, se ține seama de faptul că prevederile art. 84 alin. (1) C.pr.civ. fac referire în mod implicit la limitele puterii de reprezentare convențională a persoanelor juridice în fața instanțelor de judecată, aceasta fiind o ipoteză distinctă de lipsa dovezii calității de reprezentant, în sensul prevederilor art. 82 alin. (1) C.pr.civ. În vreme ce, în cazul lipsei dovezii calității de reprezentant, premisa o constituie puterea de a reprezenta o altă persoană, însă ceea ce lipsește este producerea dovezii calității de reprezentant, în ipoteza din speță se constată existența dovezii calității de reprezentant a. față de creditorul cesionar, însă acest drept de reprezentare născut în temeiul procurii aflate la f. 80-84 din dosarul execuțional nu poate fi exercitat în fața instanței de judecată.
Într-adevăr, conform considerentelor inserate la pct. 43 din Decizia nr. 9/2016, În măsura în care situația concretă din speță va releva existența în cauză a unui raport juridic de administrare a bunurilor altuia, instituția reprezentării nu mai este guvernată de prevederile art. 84 alin. (1) din Codul de procedură civilă, care constituie norma generală în materia reprezentării convenționale în fața instanțelor de judecată a persoanei juridice, ci de dispozițiile speciale ale art. 810 din Codul civil, care instituie un caz de reprezentare legală, conferind administratorului dreptul de a sta în justiție pentru orice cerere sau acțiune referitoare la administrarea bunurilor altuia.
În raport de aceste precizări aduse prin decizia menționată, instanța apreciază, contrar susținerilor., faptul că eventuala aplicabilitate a dispozițiilor art. 810 C.civ. presupune, implicit, incidența din punct de vedere temporal a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil. Or, potrivit prevederilor art. 102 alin. (1) din Legea nr. 71/2011, Contractul este supus dispozițiilor legii în vigoare la data când a fost încheiat în tot ceea ce privește încheierea, interpretarea, efectele, executarea și încetarea sa, iar procura aflată la f. 80-84 din dosarul execuțional reprezintă o convenție a părților, încheiată la data de 15.01.2008.
Dat fiind faptul că Legea nr. 287/2009 privind Codul civil a intrat în vigoare la data de 01.10.2011, conform prevederilor art. 220 alin. (1) din Legea nr. 71/2011, iar contractul în temeiul căruia. a dobândit calitatea de mandatar al s-a încheiat anterior, la data de 15.01.2008, instanța constată că această din urmă convenție este guvernată de dispozițiile legii vechi, în vigoare la data încheierii sale. Cu alte cuvinte, se reține faptul că dispozițiile Noului cod civil și, implicit, ale prevederilor art. 810 C.civ., nu sunt incidente în cazul de față, pentru a întemeia reprezentarea legală în fața instanței de judecată a creditorului de către administratorul bunurilor sale.
Aceleași considerații pot fi reținute și în raport de prevederile contractului de vânzare-cumpărare de creanțe neperformante încheiat la data de 18.12.2008 între., în calitate de cedent (vânzător), și., în calitate de cesionar (cumpărător), respectiv în raport de contractul de cumpărare de creanțe încheiat la data de 20.01.2009 între., în calitate de cesionar, și, în calitate de cesionar, în ambele convenții fiind menționată calitatea de administrator al activelor cesionarilor (f. 53-62, 64-70, respectiv f. 44-57, 58-79 dos. exec.).
Totodată, spre deosebire de C.civ. aflat în vigoare, vechea reglementare ce guvernează contractul de mandat încheiat între și nu prevedea instituția administrării bunurilor altuia, pentru a se considera că societatea din urmă deține un drept legal de reprezentare a creditorului cesionar în fața instanțelor de judecată.
Concluzionând, în temeiul prevederilor art. 84 alin. (1) C.pr.civ., astfel cum a fost interpretat prin Decizia nr. 9/2016 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, instanța constată lipsa puterii de reprezentare a în raport de în fața instanței de judecată învestite cu cererea de validare a popririi supusă analizei.
Pentru considerentele expuse, instanța va admite excepția lipsei puterii de reprezentare, privind pe., excepție invocată din oficiu.
În consecință, va anula cererea de chemare în judecată formulată de către, în contradictoriu cu terțul poprit. și cu debitorul.
În privința solicitării Biroului Executorului Judecătoresc de obligare a părții interesate la plata cheltuielilor ocazionate de comunicarea copiei după dos. exec. nr., instanța constată că aceasta este parțial întemeiată.
În prealabil, este de menționat faptul că temeiul acordării contravalorii acestor cheltuieli îl constituie art. 717 alin. (2) C.pr.civ., incident în procedura de judecare a contestației la executare și aplicabil prin analogie în cazul de față. Conform acestor prevederi, Instanța sesizată va solicita de îndată executorului judecătoresc să îi transmită, în termenul fixat, copii certificate de acesta de pe actele dosarului de executare contestate, dispozițiile art. 286 fiind aplicabile în mod corespunzător, și îi va pune în vedere părții interesate să achite cheltuielile ocazionate de acestea.
În speță, având în vedere faptul că organul de executare a efectuat deja cheltuielile menționate, determinarea părții care va suporta contravaloarea acestora are loc ținând seama de partea în privința căreia se poate identifica o culpă procesuală pentru declanșarea litigiului, modul de raționare fiind asemănător celui regăsit în cuprinsul art. 453 alin. (1) C.pr.civ., conform căruia Partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părții care a câștigat, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată.
Potrivit soluției ce se prefigurează, partea care va cădea în pretenții este cea care a sesizat instanța de executare, respectiv., motiv pentru care obligația de plată a contravalorii cheltuielilor ocazionate de comunicarea către instanță a dos. exec. nr revine acesteia.
Cu toate acestea, în privința cuantumului acestor cheltuieli, instanța observă că, deși organul de executare a solicitat plata sumei de 107,10 lei, prin înmulțirea numărului de 90 file cu suma de 1 leu/pagină, rezultat parțial la care a adăugat T.V.A. în procent de 19%, în cazul de față nu s-au indicat temeiurile legale pentru aplicarea acestei metode de calcul.
În acest context, este de precizat faptul că dispozițiile art. 9 lit. k) din O.U.G. nr. 80/2013, care prevăd taxarea cererilor pentru eliberarea oricăror altor certificate prin care se atestă fapte sau situații rezultate din evidențele instanțelor de judecată ori cu privire la dosarele aflate în arhiva acestora cu suma de 1 leu/pagină, nu sunt aplicabile în situația de față, câtă vreme prin textul de lege redat se reglementează o ipoteză specifică în care se determină cuantumul fix al taxei de timbru aferente unei cereri adresate instanței, din categoria celor enumerate. Or, în speță, nu este în discuție eliberarea vreunui înscris de către instanță în condițiile precizate de art. 9 lit. k) din O.U.G. nr. 80/2013, ci de evaluarea cheltuielilor efectuate de către organul de executare obligat să se conformeze dispoziției privind depunerea copiei conforme cu originalul a unui dosar execuțional.
Totodată, din perspectiva absenței oricăror mijloace de probă care să dovedească cuantumul exact al cheltuielilor suportate de către Biroul Executorului Judecătoresc, instanța apreciază că suma solicitată de către acesta constituie o estimare a costurilor aferente comunicării copiei după dosarul execuțional.
Conform aprecierii instanței, este incontestabil faptul că Biroul Executorului Judecătoresc a efectuat cheltuieli în vederea conformării dispozițiilor instanței, însă cuantumul cheltuielilor pretinse, în contextul expus anterior, apare ca fiind supraestimat.
Prin urmare, în lipsa unor dovezi concrete privind cheltuielile avansate și presupunând, totodată, că acestea prezintă o valoare medie aproximativă, de 0,3 lei/pagină (T.V.A. inclus), instanța va dispune obligarea la plata în favoarea Biroului Executorului Judecătoresc a sumei de 27 lei, cu titlu de cheltuieli ocazionate de comunicarea către instanță a copiei conforme cu originalul după dosarul execuțional nr..
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite excepția lipsei puterii de reprezentare, privind pe., cu sediul în B, CIF, înmatriculată în Registrul Comerțului sub nr., cu sediul procesual ales, excepție invocată din oficiu de către instanță.
Anulează cererea de chemare în judecată formulată de către., în contradictoriu cu terțul poprit., CIF, înmatriculată în Registrul Comerțului sub nr, cu sediul în București, respectiv în contradictoriu cu debitorul, CNP , domiciliat în O, jud. B.
Obligă. la plata în favoarea Biroului Executorului Judecătoresc, având CIF, cu sediul în O, jud. B, cont bancar nr, deschis la L S.A., Sucursala O, a sumei de 27 lei, cu titlu de cheltuieli ocazionate de comunicarea către instanță a copiei conforme cu originalul după dosarul execuțional nr.
Cu drept de a formula apel în termen de 30 zile de la comunicare, care se depune la Judecătoria O.
Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței, astăzi, 18.01.2017.
PREȘEDINTE GREFIER
| ← Contestatie la executare. Jurisprudență Contestaţie la executare | Pretentii. Jurisprudență Prejudicii, daune → |
|---|
