Anulare contract de donaţie. Calitate procesuala pasiva.
| Comentarii |
|
Deliberând asupra cauzei civile de fata instanţa constataurmătoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Iaşi la data de24.03.2006 sub nr. 6848/2006 reclamantul C. L. a chemat în judecată peparatul Consiliul Local al Municipiului Iaşi solicitând instanţei ca prinhotărârea ce o va pronunţa sa constate nulitatea absoluta contractului dedonaţie transcris sub nr. 3794/20.06.1980 la notariatul de Stat Judeţean Iaşi,si sa fie obligata parata sa ii restituie in natura terenul ce face obiectuldonaţiei.
In motivarea acţiunii reclamantul a arătat ca este unicul moştenitor alpărinţilor săi C. I. A. si C. R.. La data de 20.06.1980 părinţii săi au semnatun act de donaţie către statul roman prin care au donat suprafaţa de 640 m.p.teren situat in Iaşi, str. C., nr. 16, actul de donaţie fiind autentificat sub nr.2774/20.06.1980. Susţine reclamantul ca actul de donaţie este lovit denulitate absoluta, părinţii săi fiind obligaţi sa doneze terenul pe care se afla sicasa in care locuiau. Prin adresa nr. 20338/14.08.1980 Consiliul popular alMunicipiului Iaşi i-a comunicat tatălui sau faptul ca nu poate beneficia deefectele decretului de expropriere întrucât terenul intrase deja in patrimoniulstatului. Întrucât nu aveau unde sa locuiască părinţii săi au primit o locuinţasociala. Conform art. 966 Cod civil, intenţia de a gratifica este o condiţieesenţiala pentru ca actul de donaţie sa fie valabil, in lipsa acesteia actul dedonaţie fiind lipsit de nulitate absoluta. Arata reclamantul ca părinţii săi nudorit sa doneze terenul, donaţia fiindu-le impusa de reprezentanţii statuluiroman pe acel teren urmând sa se construiască blocuri de locuit. Inconsecinţa reclamantul a solicitat admiterea acţiunii aşa cum a fostformulata.
In drept au fost invocate dispoziţiile art. 966 cod civil si art. 112 Codprocedura civila.
Paratul Consiliul Local al Mun. Iaşi a formulat întâmpinare prin care ainvocat excepţia lipsei calităţii procesuale pasive. In motivare paratul a arătatca beneficiarul direct al donaţiei este statul roman, acesta având calitatea dedonatar in contractul de donaţie, potrivit Decretului nr. 478/1954 privitor ladonaţiile făcute statului. Consiliul Popular al Mun. Iaşi (actualul ConsiliuLocal Iaşi), in momentul perfectării contractului nu a avut calitatea dedonatar ci doar pe aceea de reprezentant al statului. Conform dispoziţiilorDecretului nr. 478/1954 calitatea consiliilor populare de reprezentanţi aistatului era limitata strict la acceptarea donaţiilor făcute statului. Dindispoziţiile decretului menţionat rezulta ca acestea nu reglementeazăreprezentarea statului si in justiţie ci doar in ceea ce priveşte acceptareadonaţiilor. In plus reprezentarea Statului Roman in fata instanţelor dejudecata este stabilita prin prevederile art. 3 alin. 1 pct. 56 din H.G.208/2005. În susţinerea excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive, paratul amai invocat si dispoziţiile art. 19, 67 alin. 1, 121, 38 alin. 2 lit. f si 18 dinLegea nr. 215/2001. În ce priveşte fondul cauzei paratul a arătat ca in cepriveşte motivarea ca donaţia este lovita de nulitate absoluta pentru ca s-aîncheiat ca urmare a constrângerilor exercitate de către autorităţile din aceavreme, acesta constituie un motiv de nulitate relativa si nu un motiv denulitate absoluta. In ce priveşte capătul de cerere privind restituirea in naturaa imobilului, paratul arata ca reclamantul avea la dispoziţie calea specialareglementata de legea nr. 10/2001. In consecinţa paratul a solicitatrespingerea acţiunii ca neîntemeiata.
Reclamantul a solicitat introducerea in cauza in calitate de parat aStatului Roman prin Ministerul Finanţelor Publice.
Paratul Statului Roman prin Ministerul Finanţelor Publice a depus ladosar întâmpinare prin care a invocat excepţia lipsei calităţii procesualepasive. In motivare paratul a arătat ca imobilul ce face obiectul cauzei nuface parte din domeniul public sau privat al statului, astfel cum, rezulta dindispoziţiile Constituţiei si Anexa la legea nr. 213/1998. Potrivit Legii nr.108/2004 pentru aprobarea O.U.G. 45/2003, consiliile locale prin organelespecializate au in posesie si administrare imobile de natura celor ce facobiectul cauzei. In plus, conform dispoziţiilor art. 25 din Decretul nr.31/1954 raportat la art. 56 din H.G. 208/2005 rezulta ca MinisterulFinanţelor Publice reprezintă statul ca subiect de drepturi si obligaţii in fatainstanţelor, precum si in orice alte situaţii in care acestea participanemijlocit, in nume propriu, in raporturi juridice, daca legea nu stabileşte inacest scop un alt organ. Mai arata parata ca reclamantul nu a dovedit faptulca imobilul ce face obiectul cauzei este in proprietatea sa. Având in vedereaceste considerente paratul a solicitat admiterea excepţiei invocate sirespingerea acţiunii pentru lipsa calităţii sale procesuale pasive iar pe fondulcauzei respingerea acţiunii ca neîntemeiate.
Prin precizările depuse la fila 45 din dosar reclamantul a arătat caînţelege sa renunţe la capătul de cerere privind restituirea in natura aterenului ce a făcut obiectul donaţiei autentificate sub nr. 2774/20.06.1980.
Prin sentinţa civila nr. 263/12.01.2007 a fost admisa excepţia lipseicalităţii procesuale pasive a paratului Statul Roman prin MinisterulEconomiei si Finanţelor, fiind respinsa acţiunea formulata in contradictoriucu acest parat pentru lipsa calităţii procesuale pasive. De asemenea a fostrespinsa excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a paratului Consiliul LocalIaşi, iar pe fond a fost respinsa acţiunea ca neîntemeiata.
Prin decizia civila nr. 385/30.05.2007 a Tribunalului Iaşi a fost admisapelul formulat de reclamantul C. L., a fost desfiinţata sentinţa menţionata,cauza fiind trimisa spre rejudecare.
Prin cererea depusa prin serviciu registratura la data de 22.04.2009reclamantul a solicitat introducerea in cauza in calitate de parat si a unităţiiadministrativ teritoriale, Municipiul Iaşi, prin primar.
Legal citata, parata Municipiul Iaşi prin primar nu a depus la dosarîntâmpinare.
La solicitarea instanţei au fost înaintate la dosar relaţii din parteaMunicipiului Iaşi - Direcţia de Dezvoltare Urbana, Serviciul de Urbanism(fila 62) si Municipiul Iaşi - Direcţia de Dezvoltare Urbana - ServiciulCadastru.
La termenul din data de 10.06.2009 a fost pusă in discuţie excepţialipsei calităţii procesuale pasive a paraţilor Consiliul Local Iaşi si StatulRoman prin Ministrul Economiei si Finanţelor
Analizând cu prioritate excepţia lipsei calităţii procesuale pasive aparaţilor Consiliul Local Iaşi si Statul Roman prin Ministrul Economiei siFinanţelor, fata de dispoziţiile art. 137 alin. 1 Cod procedura civila,instanţa retine următoarele:
Calitatea procesuală pasivă în procesul civil trebui să corespundăcalităţii de persoană obligată în cadrul raportului juridic de drept materialdedus judecăţii.
Din actele aflate la dosarul cauzei, instanţa reţine că donaţia a fostîncheiată de către autorii reclamantului cu Statul Român reprezentat deConsiliul Popular al Municipiului Iaşi, la data de 20.06.1980, conformîncheierii de autentificare nr. 2774 (fila 4 din dosarul nr. 6848/2006 alJudecătoriei Iaşi).
Actul juridic a fost încheiat de părţi într-o perioadă în care în Româniaguverna o altă rânduire constituţională şi politică, legislaţia avută în vederela acel moment fiind în mare parte abrogată la momentul de faţă.
Pentru a analiza în concret, la acest moment, cine este beneficiarulactului de donaţie trebuie avută în vedere, pe lângă legislaţia în vigoare ladata realizării donaţiei şi cea în vigoare la data judecăţii.
Astfel, instanţa reţine că la momentul întocmirii actului de donaţiesingurul titular al dreptului de proprietate era statul, bunurile care intrau înpatrimoniul acestuia, intrau şi în cel al unităţilor administrativ teritoriale,însă nu cu titlu de proprietate, pentru acestea din urmă, ci cu titlu deadministrare. Decretul nr. 478/1954 a prevăzut expres faptul că în cazuldonaţiilor oferite statului acesta era reprezentat de Consiliul Popular, deşi,potrivit Decretului 31/1954, aflat şi el în vigoare la acea dată, reprezentareaStatului se făcea prin Ministerul de Finanţe.
În prezent, Legea 213/1998 astfel cum a fost modificată, face o netădistincţie între bunurile aflate în proprietatea statului şi cele aflate înproprietatea unităţilor administrativ teritoriale.
În privinţa litigiilor ce privesc bunuri asupra cărora dreptul deproprietate aparţine statului, calitate procesual pasivă o are Statul Românprin reprezentantul său Ministerul de Finanţe, potrivit art. 12 alin. 5 dinLegea 213/1998.
Imobilul ce face obiectul prezentului litigiu se află în mod evident înproprietatea unităţii administrativ teritoriale, fiind inclus în acest sens încategoria bunurilor ce fac parte din domeniul public de interes local,conform art. 6 din Legea 213/1998. În acelaşi sens, a fost formulat şirăspunsul primit de la Municipiul Iaşi, Direcţia de Dezvoltare UrbanăServiciul cadastru depus la dosar.
În concluzie, interpretând actul de donaţie din perspectiva legislaţieiactuale, respectiv Legea 213/1998, beneficiarul liberalităţii este unitateaadministrativ teritorială şi nu Statul Român.
Pentru aceste motive de fapt şi de drept, instanţa urmează a admiteexcepţia lipsei calităţii procesual pasive a paratului Statul Român,respingând acţiunea formulată în contradictoriu cu acesta pentru lipsacalităţii procesuale pasive a acestuia.
În ceea ce priveşte calitatea procesuală pasivă a Consiliului Local Iaşi,instanţa apreciază că aceasta este infirmată de dispoziţiile Legii nr.215/2001.
Legea administraţiei publice locale, astfel cum a fost modificată, faceo netă distincţie între unităţile administrativ teritoriale, persoane juridice dedrept public, cu capacitate juridică deplină şi patrimoniu propriu şiautorităţile locale, deliberative şi executive.
Astfel, potrivit dispoziţiilor art. 21 din Legea nr. 215/2001 aadministraţiei publice locale, că unităţile administrativ teritoriale, respectivcomunele, oraşele, municipiile şi judeţele, sunt persoane juridice de dreptpublic, având un patrimoniu propriu şi capacitate juridică deplină, încondiţiile în care, astfel cum prevede art.23 din acelaşi act normativ,consiliile locale şi primarii reprezintă autorităţi ale administraţiei publiceprin care se realizează autonomia locală în comune, oraşe şi municipii,funcţionează ca autorităţi ale administraţiei publice locale şi rezolvă treburilepublice ale localităţii, în condiţiile legii.
Astfel, Consiliul Local Iaşi are atribuţii privind administrareadomeniului public şi privat nu are calitatea de titular al dreptului deproprietate publică sau privată. Dreptul conferit de lege Consiliului Local dea administra patrimoniul public şi privat al unităţii administrativ teritorialenu face altceva decât să sublinieze faptul că acesta este doar o autoritatedeliberativă, luând decizii asupra bunurilor care se află însă în patrimoniulunităţii administrativ teritoriale, Municipiul Iaşi.
Efectul subsidiar al unei eventuale admiteri a prezentei acţiuni ar avearepercusiuni asupra dreptului de proprietate însăşi, scoţând bunul dinpatrimoniul pârâtului, depăşind astfel sfera dreptului de administrare.
Pentru motivele de fapt şi de drept anterior menţionate, instanţaurmează a admite excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a ConsiliuluiLocal Iaşi, respingând acţiunea formulată în contradictoriu cu acesta pentrulipsa calităţii procesuale pasive a paratului.
Analizând actele si lucrările dosarului in ce priveşte cerereaformulata in contradictoriu cu paratul Municipiul Iaşi prin Primar,instanţa retine următoarele:
Prin contractul de donaţie transcris sub nr. 3794/20.06.1980 laNotariatul de Stat judeţean Iaşi numiţii C. R. si C. I. A. (autoriireclamantului) au donat in favoarea statului roman suprafaţa de teren de 640m.p. teren situat in Iaşi, str. C., nr. 16
După cum reiese din depoziţiile celor doi martori audiaţi în cauză,construcţia edificată pe acest teren a constituit locuinţa familiei părinţilorreclamantului până în anului 1980, când aceştia au solicitat demolarea casei(astfel cum rezulta din autorizaţia nr. 33/09.05.1980- fila 16 din dosarul nr.6848/2006 al Judecătoriei Iaşi) şi totodată au întocmit pentru terenulsuprafaţă de 640 m.p. actul de donaţie transcris sub nr. 3794/20.06.1980 laNotariatul de Stat judeţean Iaşi - donaţie acceptată prin Decizianr.341/10.05.1980 a Comitetului Executiv al fostului Consiliu Popular aljudeţului Iaşi.
Cu privire la condiţiile în care a fost întocmit actul de donaţie mai susarătat, instanţa reţin. în planul de sistematizare, regimul comunist a declanşato serie de presiuni specifice asupra tuturor proprietarilor, inclusiv părinţilorreclamantului - C. R. si C.I.A. - presiuni care au culminat cu întrerupereaalimentării cu energie electrică, apa potabila.
Instanţa subliniază însă că toate aceste presiuni nu pot fi considerateca având natura juridică a unor "violenţe" în sensul art.953, 956 şi 961C.civ., întrucât prin ele nu se ameninţa cu un rău concret de natură săproducă o temere care să determine încheierea actului juridic în discuţie, cise urmărea formarea convingerii că hotărârea autorităţilor comuniste esteimplacabilă şi că orice împotrivire ar fi inutilă, îndemnându-se astfelproprietarii vizaţi la o supunere resemnată - scop ce s-a şi realizat de altfel,din moment ce toţi proprietarii imobilelor aflate în zona de sistematizare ausfârşit prin a-şi demola propriile case şi a-şi dona apoi terenurile către stat,mutându-se apoi în apartamente la bloc.
Faţă de situaţia de fapt mai sus expusă, instanţa apreciază ca fiindevident că, în realitate, scopul imediat (causa proxima) urmărit de cătredonatori atunci când la data de 20.06.1980 s-au hotărât să încheie actul dedonaţie nu a fost nicidecum intenţia de a gratifica statul (animus donandi), cidoar acceptarea unei situaţii fără ieşire.
Soluţia se impune, întrucât instanţa consideră că în speţă nu se poatereţine nici un motiv rezonabil pentru ca donatorii să fi dorit cu adevărat să-şimicşoreze într-un mod atât de substanţial patrimoniul, fără a urmăriobţinerea altui folos patrimonial în schimb, acţionând astfel în detrimentulinteresului lor şi al familiei lor.
Ca atare, având în vedere că lipsa intenţiei de a gratifica reţinută decătre instanţă determină lipsa scopului imediat, ca element al cauzei actuluijuridic civil cu titlu gratuit, lipsind deci un element esenţial al actului juridiccivil, instanţa constată că, pe cale de consecinţă, în drept devin incidentedisp. art.948, 996 teza I şi art.967 Cod civil, sancţiunea care se impune fiindcea a nulităţii absolute a contractului.
În consecinţă, ţinând cont şi de împrejurarea că în urma decesuluidonatorilor C. R.si C. I. A., dreptul acestora de a invoca nulitatea absolută acontractului s-a transmis, în cadrul devoluţiunii succesorale legale,reclamantului C. L. (in calitate de fiu)- după cum reiese din certificatul demoştenitor aflat la fila 6 din dosarul nr. 6848/2006 al Judecătoriei Iaşi -instanţa apreciază că cererea dedusă judecăţii este în mod evident întemeiată.
Prin urmare instanţa va admite acţiunea formulata in contradictoriu cuparatul Municipiul Iaşi prin Primarul municipiului Iaşi si va constatanulitatea absoluta a contractului de donaţie transcris sub nr. 3794/20.06.1980la Notariatul de Stat judeţean Iaşi
In ceea ce priveşte capătul de cerere privind restituirea in natura aterenului in suprafaţa de 640 m.p. ce a făcut obiectul contractului de donaţienr. 2774/20.06.1980 instanţa retine ca prin precizările depuse la fila 45 dindosarul nr. 6848/2006 al Judecătoriei Iaşi reclamantul a arătat ca înţelege sarenunţe la judecarea acestui capăt de cerere.
Reţinând că în cauză sunt îndeplinite cerinţele art.246 C.pr.civ.,instanţa urmează să ia act de renunţarea reclamantului la judecarea capătuluide cerere privind restituirea in natura a imobilului.
| ← Evacuare pe calea ordonanţei preşedinţiale. | Acţiune pentru constatarea cetăţeniei → |
|---|
