Divort cu copii desfacere casatorie din culpa exclusiva
Reclamanta FLD a chemat în judecată pe soţul său FCC solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se desfacă căsătoria dinculpa exclusivăa pârâtului, să-i fie încredinţată spre creştere şi educare minora FEI născută la 18.05.2005, obligarea pârâtului să contribuie la plata cheltuielilor de creştere, învăţătură, educare şi pregătire profesională a minorei, reluarea numelui avut anterior căsătoriei, M. A mai solicitat cheltuieli de judecată.În fapt, a motivat că s-a căsătorit cu pârâtul la data de 2.08.1997 şi s-au despărţit în fapt în luna februarie 2009 din cauza neînţelegerilor iscate de lipsa banilor. Discuţiile au degenerat în conflicte, pârâtul fiind violent chiar şi în locuri publice şi de mai multe ori a alungat-o din domiciliul comun, iar ea a fost nevoită să-l cheme noaptea pe tatăl său din comuna U pentru a o lua din acest domiciliu.A menţionat că de la jumătatea lunii octombrie 2009 pârâtul a părăsit domiciliul comun din PM şi a plecat să locuiască cu tatăl său.De la data despărţirii în fapt, minora a rămas în îngrijirea sa, fiindu-i foarte ataşată.În drept, a invocat disp. art. 37, 38 al.1 cod fam., art. 40 c.fam., art. 42 al.1 c.fam., art. 42 al.3 c.fam.A depus la dosar certificat de căsătorie în original, certificat de naştere a minorei în copie, adeverinţă nr. 497/2.02.2010 a Spitalului de Psihiatrie Poiana Mare,taxă timbru şi timbru judiciarÎn cauză s-a dispus efectuarea anchetelor sociale de către autoritatea tutelară din cadrul Primăriei Comunei PM şi Primăriei Oraşului H, iar la cererea reclamantei au fost audiaţi martorii MD şi TA.Din probele administrate în cauză instanţa a reţinut că reclamanta şi pârâtul s-au căsătorit în anul 1997, căsătoria fiind înregistrată la Primăria Oraşului H, judeţul Vîlcea, iar din căsătorie s-a născut minora FEI la data de 18.05.2005.S-au despărţit în fapt în luna octombrie 2009 când pârâtul a părăsit domiciliul comun din PM, plecând să locuiască cu tatăl său în localitatea H, jud. Vîlcea.Pârâtul nu realiza venituri şi refuza să se angajeze în muncă, iar cheltuielile familiei erau suportate în exclusivitate de către reclamantă. Din acest motiv aveau discuţii şi de multe ori degenerau în conflicte, pârâtul devenea violent şi o agresa pe soţia sa chiar şi în locuri publice.Astfel fiind şi reţinând din probe că raporturile dintre soţi sunt grav vătămate şi continuarea căsătoriei nu mai este posibilă, instanţa va admite acţiunea în temeiul art. 37 alin.2 cod fam., declarând desfăcută căsătoria din vina pârâtului.Cu privire la încredinţarea minorei, având în vedere vârsta mică a acesteia, posibilităţile reclamantei de a-i asigura o bună dezvoltare fizică, intelectuală şi morală, ataşamentul acesteia faţă mamă, grija manifestată de mamă faţă de copil în timpul convieţuirii şi după despărţirea în fapt, instanţa apreciază că este în interesul superior a minorei să fie încredinţată spre creştere şi educare mamei.În temeiul art. 86 şi 94 Cod fam., pârâtul va fi obligat să contribuie la cheltuielile de creştere, educare şi pregătire profesională a minorei iar la stabilirea cuantumului pensiei se va avea în vedere nevoia minorei şi posibilităţile materiale ale pârâtului prezumate la nivelul salariului minim pe economia naţională întrucât nu realizează venituri.Având în vedere această situaţie, urmează ca pârâtul să fie obligat la 120 lei lunar pensie pentru minoră datorată de la data înregistrării acţiunii – 23.02.2010 până la majorat.Văzând dispoziţiile art. 40 al.3 cod fam., în viitor reclamanta urmează să reia numele avut anterior căsătoriei – M.În temeiul art. 246 c.pr.civ., cum reclamanta a renunţat la capătul de acţiune privind plata cheltuielilor de judecată, instanţa va lua act că reclamanta renunţă la judecata cererii privind aceste cheltuieli. (Judecator Mioara Popescu)
Vezi şi alte speţe de drept civil:
Comentarii despre Divort cu copii desfacere casatorie din culpa exclusiva
