Drept de servitute. Protecţie. Condiţii.
Comentarii |
|
Dosar nr. 2410/296/2008DECIZIA CIVILĂ Nr. 45/Ap/09 Martie 2009Drept de servitute. Protecţie. Condiţii.
Prin sentinţa civilă pronunţată de Judecătoria Satu Mare în dosar nr. /2008, afost respinsă acţiunea civilă formulată şi precizată de reclamantul B în contradictoriucu pârâta PRIMĂRIA Z şi a fost obligat reclamantul să plătească pârâtei suma de833 lei Ron cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunţa această hotărâre, prima instanţă a reţinut că obiectul priciniil-a reprezentat obligarea pârâtei de a efectua anumite lucrări legate de scurgereaapei pluviale de pe acoperişul clădirii pârâtei pe acoperişul clădirii reclamantului,precum şi desfiinţarea unor lucrări de construcţie edificate de către pârâtă, fără careclamantul să fi administrat probe în acest sens.
Împotriva acestei sentinţe a promovat apel în termenul legal reclamantulsolicitând modificarea în tot a sentinţei atacate în sensul admiterii acţiunii sale astfelcum a fost precizată, adică obligarea intimatei-pârâte la ridicarea conductei şi atrotuarului care se găsesc pe terenul proprietatea reclamantului, refacerea taluzuluide lângă fundaţia casei reclamantului, obligarea intimatei pârâte la luarea măsurilorde împiedicare a scurgerii apei pluviale şi a celei rezultate din topirea zăpezii de peacoperişul clădirii aparţinând pârâtei pe acoperişul clădirii aparţinând apelantului-reclamant, precum şi obligarea intimatei pârâte la suportarea în cotă de 50\% acheltuielilor de refacere a gardului comun.
Intimata legal citată se prezintă prin av.M şi depune întâmpinare (fila nr.16)prin care spolicită respingerea apelului ca nefondat, motivând în fapt că nu s-a făcutdovada atingerii aduse proprietăţii apelantului reclamant şi că, raportat la obiectulpricinii, acela de obligaţie de a face, solicitările apelantului-reclamant legate destabilirea liniei de hotar şi grăniţuirea invocată de către acesta exced cadruluiprocesual stabilit în limitele judecăţii prezentului apel.
Analizând sentinţa atacată prin prisma motivelor de apel invocate, adisp.art.295 alin.1 Cod de procedură civilă, a materialului probator administrat încauză şi a dispoziţiilor legale în materie, tribunalul reţine în fapt următoarele:
Iniţial prin acţiunea promovată în faţa primei instanţe, reclamantul a solicitat cape calea unei ordonanţe preşedinţiale să se dispună obligarea pârâtei la sistareaoricăror lucrări realizate la construcţia acesteia din urmă, cererea precizată ulterior(filele nr.16-17 din dosarul primei instanţe) ca obligaţie de a face, în sensul de a sedispune pârâtei obligarea de a scoate conducta îngropată pe terenul reclamantului,de a distruge trotuarul amplasat pe acest teren, refacerea taluzului de lângă fundaţiacasei reclamantului, luarea măsurilor ce se impun pentru a împiedica scurgerea apeide ploaie şi a celei rezultate din topirea zăpezii pe terenul reclamantului, precum şiobligarea pârâtei la plata unei contribuţii de 50\% din refacerea gardului comun dedelimitare a celor două proprietăţi.
Se mai reţine că, raportat la obiectul cererii, materialul probator administrat încauză şi temeiurile juridice invocate, adică o obligaţie de a face, fundamentată pedisp.art.1075 Cod civil, soluţia primei instanţe de respingere a acţiunii reclamantuluise prezintă a fi temeinică şi legală în privinţa cererii vizând obligarea pârâtei lasuportarea a jumătate din costurile de edificare a gardului comun. Aceasta, întrucâtpe de o parte obiectul prezentei pricini nu îl constituie o acţiune în grăniţuire, destabilire a liniei de hotar, ori de reparare a prejudiciului cauzat printr-o pretinsădemolare nelegală a unui gard preexistent, o atare stare de fapt nefiind de altfeldovedită în cauză.
În ce priveşte capătul de cerere al apelantului-reclamant privind obligareapârâtei la ridicarea conductei şi a trotuarului amplasat pe terenul reclamantului,tribunalul reţine, pe lângă concluziile expertizei tehnice judiciare efectuate în cauză(filele nr.48-52 din dosarul de apel), coroborat cu împrejurarea că între aceleaşi părţise poartă un litigiu având ca obiect constatarea nulităţii absolute parţiale a titlului deproprietate prin care s-a restabilit în favoarea reclamantului dreptul de proprietatefunciară asupra terenului învecinat cu clădirea Primăriei Z, părţile în litigiuneclarificându-şi până în prezent nici problema delimitării celor două proprietăţi şi astabilirii liniei de hotar, că atâta vreme cât obiectul prezentei pricini nu-l constituie oacţiune negatorie de servitute ori de superficie din partea reclamantului, ci strict unlitigiu având ca obiect obligaţia de a face întemeiată pe disp.art.1075 raportat laart.998 cod civil (conform concluziilor scrise depuse în apel de către reclamant),soluţia primei instanţe de respingere a acestui petit se prezintă a fi temeinică şilegală.
În schimb, în ce priveşte capetele de cerere de la pct.2 şi 3 din motivele deapel (fila nr.10) vizând obligarea intimatei-pârâte la luarea măsurilor ce se impunpentru a împiedica scurgerea apei de ploaie şi a celei rezultate din topirea zăpezii depe acoperişul clădirii pârâtei pe acoperişul casei reclamantului, tribunalul reţine subaspectul stării de fapt că aceasta a fost dovedită conform raportului de expertizăjudiciară depus în apel (filele nr.49-50), iar în absenţa dovedirii de către pârâtă a uneiservituţi constituite în acest sens, criticile apelantului se prezintă a fi fondate subacest aspect.
În sfârşit, în privinţa cererii apelantului-reclamant de obligare a pârâtei larefacerea taluzului de lângă casa celui dintâi, tribunalul reţine că în cauză nu s-adovedit nici existenţa anterioară a acestui taluz şi nici împrejurarea pretinsei saledeteriorări ca efect al lucrărilor realizate de către intimata-pârâtă.
Prin prisma considerentelor ce preced tribunalul va admite apelul şi vaschimba în parte sentinţa apelată, în sensul admiterii în parte a acţiunii reclamantuluiconform celor arătate mai sus, respingând restul capetelor de cerere din acţiuneaintroductivă astfel cum a fost precizată, iar în privinţa cheltuielilor de judecată făcândaplicarea disp.art.276-277 raportat la art.298 Cod de procedură civilă, în sensulcompensării cheltuielilor de judecată ocazionate părţilor în proces şi al obligăriiintimatei-pârâte în final la plata sumei de 225 lei reprezentând jumătate dincontravaloarea cheltuielilor de judecată ocazionate de administrarea probei privindexpertiza tehnică judiciară. 1
← Fond funciar. Constituire titlu de proprietate | Acţiune în revendicare. Soluţie de respingere. Neparcurgerea... → |
---|