Prin cererea înregistrata sub nr.3135/1997 pe rolul Judecatoriei Tg. Jiu, judetul Dolj, reclamantele C.C. (sotia supravietuitoare a fiului C.N.I.), E.
| Comentarii |
|
Prin cererea înregistrata sub nr.3135/1997 pe rolul Judecatoriei Tg. Jiu, judetulDolj, reclamantele C.C. (sotia supravietuitoare a fiului C.N.I.), E.E. (fiicamostenitoarei directe C.N.) si C.A. (sotia supravietuitoare a fiului C. N.P.) auchemat în judecata pe pârâtii V.M. (fosta C.), C.N.P., G.M. si C.N.N., solicitândca prin hotarârea ce se va pronunta sa se dispuna iesirea partilor dinindiviziune privind suprafata de 4 ha., teren situat în municipiul Tg. Jiu laintersectia strazilor 9 Mai si Ana Ipatescu, precum si a suprafetei de 0,60 ha.situata pe raza aceleiasi localitati în punctul Lunca Amaradiei", sustinând capentru cele doua terenuri, s-a reconstituit dreptul de proprietate conform Legiinr. 18/1991 si sunt mostenite de la autorii C.M., decedata în anul 1936 si C.N.,decedat în anul 1938 impunându-se iesirea partilor din indiviziune. Ulterior, ausolicitat sa fie supusa partajului si o casa situata în Municipiul Tg. Jiu, str. AnaIpatescu nr. 34, compusa din trei camere, sala si beci, precum si terenulaferent de 800 m.p., precum si cu alte doua terenuri expropriate de la pârâtaV.M. si de la autorul C.N.N., respectiv suprafata de 3949,6 m.p. pentru carepârâta V.M. a încasat suma de 11848 lei si suprafetele de 599,5 m.p. si3170,70 m.p. pentru care fiul C.N.N. (autorul pârâtilor) a încasat sumele de1798,50 lei si 9512 lei.Prin întâmpinarea formulata, pârâtii V.M., C.N.P., G.M. si C.N. au solicitatrespingerea actiunii de partaj formulata de catre reclamante, invocând unpartaj voluntar din 1939 prin care autorul acestora, C.N.N., împreuna cu fratii sisurorile sale au împartit averea autorilor comuni C.M., decedata în anul 1936 siC.N., decedat în anul 1938.Prin Încheierea din 27 februarie 2002 pronuntata de Judecatoria Tg. Jiu îndosarul nr. 3135/1997, a fost admisa în parte, în principiu, actiunea de partajcu completarile ulterioare, formulata de reclamantele C.C., E.E. si C.A.,însusita de mostenitorii R.A., C.V. si S.M. în contradictoriu cu pârâtii V.M., G.M.si C.N. N. si a fost admisa în parte, în principiu, cererea reconventionalaformulata de pârâtii C.P., C. N., G. M. si V.M.Instanta a constatat deschisa succesiunea autoarei C.M., decedata în anul1936 mostenitori legali ai acestei autoare cu câte un drept de 1/6 dinmostenire fiind: C. N. P. - fiu, C. N. N. - fiica, C.N. I.- fiu, C. N. M. - fiica,C.N.E. - fiica si C. N. N. - fiu, precum si a autorului C.N., decedat în lunaianuarie 1939, cu mostenitorii C.N.P. - fiu, C. N. N. - fiica, C. N. I.- fiu, C.N. M.fiica, C.N. E. - fiica si C. N. N. - fiu, cu câte un drept de 1/6 din mostenire.Ulterior a decedat mostenitoarea C. N. E., astfel încât cota sa de 1/6 dinmostenire urmeaza sa fie preluata în mod egal de fratii si surorile acesteia:C.N.P., C.N. N., C.N. I., C. N. M. si C.N. N.S-a retinut ca masa succesorala ramasa în urma autorilor C.M. si C.N. secompune din cota de din urmatoarele bunuri: terenul de 2,62 ha. mentionatîn titlul de proprietate nr. 1480321/05.10.2001; terenul de 0,43 ha. mentionat întitlul de proprietate nr. 1351927/30.12.1999 din care s-a vândut suprafata de2930 m.p., terenul de 2000 m.p. vândut de reclamanta P.E. (fosta E., princontractul de vânzare-cumparare nr. 1582/04.09.1965, situat în Municipiul Tg.Jiu, str. Ana Ipatescu si terenul de 440 m.p. situat la intersectia strazilor AnaIpatescu si 9 Mai folosit de pârâtii C.N. si G.M., identificat prin raportul deexpertiza întocmit în cauza de catre expertul V.C., casa cu trei camere, sala sibeci, situata în Municipiul Tg. Jiu, str. Ana Ipatescu nr.34 (veche), la carepârâtul C.N.I. a adus îmbunatatiri, terenul de 6986 m.p. ramas dupaexproprierea terenului de 10586 m.p. de la fiul C.N.I., pentru care a primitdespagubiri de 21173 lei, cu precizarea ca pentru 3600 m.p. din suprafataexpropriata s-a reconstituit dreptul de proprietate conform Legii nr. 18/1991 sise regaseste în titlul de proprietate, iar din suma primita cu titlul de despagubiripentru expropriere, fiul C.N.I. a platit sumele de câte 3000 lei, pârâtei V.M. sifratelui sau C.N.N. (în prezent decedat), instanta dispunând ca aceste sume safie imputate loturilor mostenitorilor care vin la succesiune în prezent.Totodata, din masa partajabila ramasa de la aceiasi autori mai fac parte:terenul de 3949,6 m.p. expropriat, pentru care pârâta V.M. a încasat suma de11148 lei în anul 1956; terenul de 3170,62 m.p. expropriat de la autorulpârâtilor C.N.N., pentru care acesta a încasat 9511,86 lei si terenul de 599,5m.p. expropriat în anul 1956 de la cei doi fii C.N.P. si C. N.N. pentru care auîncasat suma de 1798,50 lei.Pentru a pronunta aceasta încheiere de admitere în principiu instanta a avut învedere ca dupa decesul celor doi autori, între mostenitorii acestora nu aintervenit un partaj voluntar asa cum sustin pârâtii, masa succesorala fiindstabilita in raport de titlurile de proprietate eliberate potrivit Legii nr. 18/1991,actele de expropriere depuse la dosar si sustinerile partilor prin cereri siîntâmpinare. S-a retinut ca fiul C. N.I. a locuit o perioada în casa autorilor, aplatit impozitele aferente si a efectuat lucrari de întretinere, reparatii siîmbunatatiri, construind o scara exterioara, doua sobe si pardoseli dinscândura într-o camera.In cursul solutionarii procesului de partaj a decedat reclamanta C.A., iar încauza au fost introdusi mostenitorii acesteia: C.V., S.M., R.A. si P.E.
La fila nr. 208 din dosar s-a înregistrat apelul declarat de pârâtii C.N.P., C.N.N., G.M. si V.M. împotriva Încheierii de admitere în principiu din 27 februarie,iar prin încheierea de sedinta din 24 aprilie 2002 (f.209 dosar) instanta a dispussuspendarea judecarii procesului de definitivare a partajului pâna lasolutionarea apelului declarat de pârâti împotriva încheierii de admitere înprincipiu.În vederea solutionarii apelului declarat împotriva încheierii de admitere înprincipiu din 27 februarie 2002, dosarul a fost înregistrat sub nr. 2020/2002 perolul Tribunalului Gorj - sectia civila, la filele nr. 14 -15 din acest dosar fiinddepuse motivele de apel formulate de pârâtii C.N.P., C.N. N., G.M. si V.M.Pârâtii au criticat încheierea de admitere în principiu considerând ca estenelegala si netemeinica întrucât instanta de fond nu a stabilit corect succesoriiautorilor comuni care sunt 6 si si-au împartit averea parinteasca, iar dinacestia, mai traieste în prezent doar pârâta V.M.În tot timpul vietii lor, cei 6 mostenitori directi nu au avut nici un conflict privindaverea parinteasca, fiecare s-a înregistrat cu bunurile primite în registreleagricole în calitate de proprietari, iar prezentul litigiu a fost declansat denepoata autorilor comuni si de procuratoarea sotiei supravietuitoare adescendentului C.N.I., respectiv de reclamanta C.C.Faptul ca reclamanta C.C. a formulat cerere de reconstituire a dreptului deproprietate nu presupune existenta partajului, iar pentru terenurile expropriatenu s-a formulat o notificare potrivit Legii nr. 10/2001.Terenul revendicat în baza Legii nr. 112/1995 de la autobaza ITA a fost obtinutde catre mostenitorii fiului decedat C.N.N., astfel ca potrivit Legii nr. 112/1995considera ca reclamantii nu se aflau în stare de indiviziune privind averea celordoi autori decedati în 1936 si 1938.Chiar daca s-ar trece peste partajul voluntar invocat de pârâti, considera caîncheierea de admitere în principiu este nelegala si netemeinica.Astfel, apelantii au sustinut ca au fost retinute la partaj casa cu trei camere,sala, beci si pridvor, veche de 100 ani, transformata în proportie de 90\% decatre fiul C.N.N. împreuna cu sotia sa, care au adus îmbunatatirile mentionate.Fara nicio dovada instanta a preluat sustinerile reclamantei C.C. în sensul casotul acesteia C.N.I. a efectuat lucrari de investitii la imobil (scara, pardoseli,sobe), fiind retinut gresit imobilul la partaj.Apelantii-pârâti au mai invocat si stabilirea nelegala si netemeinica a sumelorprimite cu titlu de despagubiri, dispunând ca acestea sa fie imputate lotuluimostenitorilor care au primit astfel de despagubiri.În final, apelantii au invocat faptul ca la partaj nu au fost retinute si alte bunuriluate de fiul C.N.I., respectiv o trasura cu doi cai si o vaca cu vitei.Prin decizia civila nr. 827/A din 13 iunie 2002 pronuntata de Tribunalul Gorj îndosarul nr.2020/2002 a fost respins ca nefondat apelul declarat de pârâtiîmpotriva Încheierii de admitere în principiu din 27 februarie 2002 pronuntatade Judecatoria Tg. Jiu în dosarul nr. 3135/1997 si s-a reluat procesul dedefinitivare a partajului succesoral în cadrul dosarului nr. 3135/1997 alJudecatoriei Tg. Jiu, care prin sentinta civila nr. 8201/19 decembrie 2003 aadmis în parte actiunea civila de partaj succesoral formulata de catrereclamantele C.C., P.E. si C.A., aceasta din urma decedând în timpulprocesului, cererea sa fiind însusita de catre mostenitorii sai C.V., R.A. si S.M., în contradictoriu cu pârâtii C.N. P., V.M., G.M. si C.N.N., precum si cerereareconventionala formulata de pârâtii C.N.P., V.M., G.M. si C.N.N. si a fostomologate rapoartele de expertiza întocmite în cauza, atribuind bunurileconform variantei I la care instanta a adus unele modificari mentionate îndispozitiv.Instanta nu a retinut solicitarea reclamantelor privind omologarea variantelor IIsau III, întrucât potrivit acestor variante propuse pentru lotizare, parcela 8/2înstrainata de mostenitorii autorului C.N.N. în baza contractului autentificat subnr. 853/1997, ar fi inclusa în lotul altor mostenitori decât cei care au înstrainatterenul, împrejurare care ar fi de natura sa creeze litigii, cu atât mai mult cu câtla data înstrainarii terenului vânzatorul a fost de buna-credinta, deoarece titluleliberat pe numele pârâtilor nu era anulat.Fata de dispozitiile încheierii de admitere în principiu, instanta nu a retinut nicisolicitarea pârâtilor de a fi inclus la partaj pretul de vânzare reactualizat,considerând ca exista autoritate de lucru judecat referitor la retinerea terenuluiîn natura la partaj.La formarea loturilor instanta a avut în vedere si îmbunatatirile aduse deautorul pârâtilor la constructia supusa partajului.Împotriva sentintei civile nr. 8201/19 decembrie 2003 pronuntata deJudecatoria Tg. Jiu în dosarul nr. 3135/1997, au declarat apel reclamanteleC.C. si P.E., înregistrat sub nr. 2310/2004, pe rolul Curtii de Apel Craiova.De asemenea, au declarat apel C.V., R.A. si S.M., în calitate de mostenitori aireclamantei decedata C.A., precum si pârâtii C.N.P., C.N.N., G.M. si V.M.Reclamantele C.C. si P.E. (fila nr. 53 din dosarul nr. 2310/2004, pe rolul Curtiide Apel Craiova), au considerat ca sentinta de partaj este nelegala în raport cudispozitiile art. 741 Cod civil, care statueaza principiul împartirii în natura, cât siîn raport cu art. 6739 Cod procedura civila, privind formarea si atribuirealoturilor, deoarece, li s-au atribuit loturi foarte mici în raport cu valoareaterenurilor supuse împartelii, mai mici chiar decât sultele compensatorii pe caretrebuie sa le primeasca de la lotul nr. V, desi suprafata, natura si numarulterenurilor supuse partajului permit împartirea comoda în natura si nu s-a avutîn vedere acordul partilor, omologându-se gresit varianta nr. I propusa decomisia de experti. Solicita omologarea variantelor nr. II sau III propuse decomisia de experti compusa din expertii B.L., C.C. si C.Gh. sau, în final,formarea unor loturi de catre instanta.Acestea au criticat sentinta si cu privire la compensarea gresita a cheltuielilorde judecata, considerând ca instanta a încalcat dispozitiile art. 274, 276 si 277
Cod procedura civila.C.V., R.A. si S.M., în calitate de mostenitori ai reclamantei decedata C.A. (filanr. 5, motivat la fila nr. 71 din dosar), au considerat ca sentinta de partaj estelovita de nulitate absoluta în raport cu dispozitiile art. 797 Cod civil, întrucâtmostenitorii fiului C.N.I., decedat în anul 1992 (C.M., M.V. si B.E.), nu au fostcitati în cauza pentru partaj, fiind citata în cauza doar sora acestora, C.S.Pârâtii C.N.P., C.N.N., G.M. si V.M. (filele nr. 12-15 si 71 din dosar), personalsau prin aparator, au invocat aceeasi nulitate absoluta a sentintei de partaj, înraport cu dispozitiile art. 797 Cod civil, întrucât mostenitorii fiului C.N.I.,decedat în anul 1992 (C.M., M.V. si B.E.), nu au fost citati în cauza pentrupartaj.Legat de fondul actiunii de partaj, acesti apelanti au sustinut ca instanta nu aavut în vedere aspectul ca, prin autorul lor, C.N.N., sau personal V.M., în urmapartajului voluntar intervenit între mostenitori, au posedat imobilele o perioadade peste 30 de ani, intervenind uzucapiunea. Dupa decesul celor doi autori din1936 si 1938, fiul C.N. N. (autorul lor), a preluat casa autorilor, pe care aposedat-o peste 50 de ani si i-a adus îmbunatatiri substantiale, precum siterenul de 5599 m.p., din care o suprafata de 4330 m.p. a fost ocupata abuzivsi în aceste conditii au revendicat-o de la S.C. Gorjtransport S.A. Tg. Jiu, prinsentinta civila nr. 8106/1995 pronuntata de Judecatoria Tg. Jiu.Sotul reclamantei C.C. (C.N.I.), a primit despagubiri privind terenurileexpropriate, E.E. a vândut în anul 1965 suprafata de 2000 m.p, iar fiica V.M. aprimit suprafata de 964 m.p. situata pe str. Ana Ipatescu, nr. 36, cu care s-aînscris în C.A.P., rezultând astfel ca între mostenitorii celor doi autori decedatiîn 1936 si 1938 a avut loc un partaj voluntar si ca a fost admisa în mod gresitactiunea actuala de partaj judiciar.Referitor la modificarea variantei I de catre instanta, au sustinut ca terenul P3de 964 m.p. a fost repartizat gresit pârâtei V.M., în conditiile în care pe el estesituata casa lui C.N.P., fiu al lui C.N.N., decedat în anul 1989, invocând sigreseli de evaluare a terenurilor, faptul ca nu s-au asigurat cai de acces saucalcule eronate privind variantele de lotizare propuse.
Prin Încheierea de sedinta din 23 iunie 2004, pronuntata în dosarul nr.2310/civ/2004 (fila nr. 77 din dosar), Curtea de Apel Craiova a respins cerereade introducere în cauza a mostenitorilor fiului C.N.I., decedat în anul 1992(C.M., M.V. si B.E.), care nu au fost citati în cauza pentru partaj, iar prin deciziacivila nr. 1520 din 9 iunie 2005, si-a declinat competenta de solutionare aapelurilor, catre Tribunalul Gorj.Prin încheierea nr. 3081 din 16 aprilie 2007, pronuntata de Înalta Curte deCasatie si Justitie, cauza a fost stramutata de la Tribunalul Gorj la TribunalulVâlcea, fiind pastrate actele de procedura efectuate anterior stramutarii, laaceasta ultima instanta de apel, fiind format dosarul nr. 2283/90/2007.Prin cererea de la fila nr. 58 din dosarul Tribunalului Vâlcea, nr. 2283/90/2007,reclamanta P.E., decedata la 24 aprilie 2007, prin aparatorul ales a solicitatintroducerea în cauza a legatarului universal al acesteia, B.E., pentru a ficontinuata actiunea în numele autoarei-decedata în timpul procesului, fiinddepus certificatul de legatar nr. 6 din 14 iunie 2007, care atesta calitatea deunic mostenitor.Prin Încheierea de sedinta din 11 septembrie 2007, pronuntata în dosarul nr.2283/90/2007 (fila nr. 91 din dosar), Tribunalul Vâlcea a dispus citarea încauza a mostenitorilor fiului C.N.I., decedat în anul 1992 (C.M., M.V. si B.E.),care nu au fost introdusi în cauza de partaj.Apelantele-reclamante C.C. si B.E., au invocat exceptia lipsei calitatiiprocesuale pasive a mostenitorilor fiului C.N.I., decedat în anul 1992 (C.M.,M.V. si B.E.), care nu au fost introdusi în cauza de partaj înregistrata laJudecatoria Tg. Jiu sub nr. 3135/1997, invocând aspectul ca Încheierea deadmitere în principiu din 27 februarie 2002 pronuntata în cauza de JudecatoriaTg. Jiu, prin care s-au stabilit mostenitorii si drepturile succesorale, a ramasdefinitiva prin respingerea apelului si irevocabila prin neexercitarea caii de ataca recursului.La nivelul Tribunalului Vâlcea, au fost administrate probe, iar prin decizia civilanr. 169/A/ 23 iunie 2008, s-a admis apelul declarat de reclamantele C.C. siP.E., continuat de B.E., apelul declarat de: C.V., R.A. si S.M., în calitate demostenitori ai reclamantei decedata C.A., precum si apelul pârâtilor: C.N.P.,C.N.N., G.M. si V.M.., în contradictoriu si cu mostenitorii fiului C.N.I., decedatîn anul 1992 (C.M., M.V. si B.E.), care nu au fost introdusi în cauza de partajînregistrata la Judecatoria Tg. Jiu si a fost schimbata în parte sentinta civila nr.8201/19 decembrie 2003 pronuntata de Judecatoria Tg. Jiu în dosarul nr.3135/1997 omologând raportul de expertiza tehnica întocmit în faza de apelconform variantei nr. III, cu mentiunea ca lotul nr. 4 a fost atribuit mostenitorilorfiului C.N.I., decedat în anul 1992 (C.M., M.V., C.S., B.E. si C.C.), desi acestianu au fost introdusi în cauza de partaj înregistrata la Judecatoria Tg. Jiu.
De asemenea, lotul nr. 5 a fost atribuit mostenitorilor fiului decedat, C. N. P.(C.V., S.M. si R.A.).Prin decizia civila nr. 316/R din 8 octombrie 2008 pronuntata de Curtea de ApelPitesti, în dosarul nr. 2283/90/2007, au fost admise recursurile formulate dereclamantii: C.C., B.E., R.A., S.M., C.V. si de intimatii: C.M., M.V., împotrivadeciziei civile nr.169/A din 23 iunie 2008, pronuntata de Tribunalul Vâlcea, afost casata decizia si trimisa cauza spre rejudecare la Tribunalul Vâlcea,retinându-se ca instanta de apel a fost lipsita de rolul activ conferit dedispozitiile art.129 din Codul de procedura civila, în sensul ca nu a analizat siexaminat toate sustinerile partilor cu privire la nelegalitatea si netemeiniciasolutiei instantei de fond, nu s-a pronuntat asupra exceptiei formulata de catreapelanta C.C. prin Încheierea din 4 octombrie 2007 si a omologat gresitraportul de expertiza care nu a avut în vedere dispozitiile încheierii de admitereîn principiu din 27 februarie 2002 pronuntata de Judecatoria Tg. Jiu, precum siobiectivele stabilite de catre instanta prin Încheierea din 23 iunie 2004 a Curtiide Apel Craiova, desi prin Încheierea nr.3081 din 16 aprilie 2007, Înalta Curtede Casatie si Justitie a mentinut actele efectuate pâna la data stramutariicauzei.Astfel, instanta de control judiciar a retinut ca instanta de apel nu s-a pronuntatasupra motivului de apel invocat prin cererea completatoare de la fila 71 dindosarul nr. 2310/2004 al Curtii de Apel Craiova, prin care s-a invocat nulitateahotarârii instantei de fond pe motivul ca nu au fost cuprinsi toti mostenitoriicelor doi autori, C.N. si C.M.Fata de dispozitiile Încheierii de admitere în principiu din 27 februarie 2002 aJudecatoriei Târgu Jiu, ramasa definitiva si irevocabila, s-a retinut ca deciziarecurata este nelegala, întrucât a dispus împartirea si atribuirea catre parti aunor suprafete de teren pentru care nu s-a retinut starea de indiviziune apartilor si care exced suprafetelor retinute ca ar face obiectul împartelii.Curtea a apreciat ca se impunea ca tribunalul sa dispuna refacerea raportuluide expertiza tehnica în sensul ca expertul sa identifice, sa evalueze si salotizeze numai terenurile retinute prin încheierea de admitere în principiu,precum si sumele de bani încasate din expropriere, asa cum s-a dispus prinaceeasi încheiere.Privind aspectele de nelegalitate retinute anterior, Curtea a apreciat caechivaleaza cu necercetarea fondului cauzei, în temeiul art. 312 pct. 1 si 5 dinCodul de procedura civila, fiind admise recursurile formulate, casata decizia sitrimisa cauza spre rejudecare la acelasi tribunal, dispunându-se ca instanta deapel sa analizeze si celelalte motive de nelegalitate invocate de catre recurentisub forma unor aparari de fond.
Cu ocazia rejudecarii dupa casare în apel, cauza a fost înregistrata sub nr.3534/90/2008 pe rolul Tribunalului Vâlcea.Prin notele de sedinta reclamantele-apelante C.C. si B.E. au sustinut cainstanta de apel în rejudecare trebuie sa se pronunte asupra motivului de apelinvocat prin cererea completatoare de la fila nr. 71 din dosarul nr. 2310/2004 alCurtii de Apel Craiova, prin care s-a invocat nulitatea hotarârii instantei defond, pe motiv ca nu au fost cuprinsi la partaj toti mostenitorii celor doi autoriC.N. si C.M. si sa rezolve exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a celorpatru copii ai autorului C.N.I., decedat la 14.08.1992, fiul autorilor comuni C.N.si C.M., invocata în baza art. 136 si 137 Cod procedura civila de catreapelantele-reclamante C.C. si B.E. la 04.10.2007, exceptie pe care tribunalul aunit-o cu fondul prin încheierea din 09.10.2007 pronuntata în dosarul nr.2283/90/2007 si asupra careia instanta de apel a omis sa se pronunte,solicitând si refacerea raportului de expertiza potrivit statuarilor din decizia decasare.Apelantii-pârâti C.N.P., G.M., C.N.N. si V.M. au reiterat exceptia nulitatiipartajului dezbatut contrar dispozitiilor art. 797 din Codul civil, fara chemarea lapartaj a tuturor mostenitorilor cu vocatie succesorala, respectiv a mostenitorilorfiului decedat C.N.I., care au fost conceptati ca mostenitori doar în faza de apella Tribunalul Vâlcea, referindu-se la intimatii C.S., C.M., M.V. si B.E. si auinvocat exceptia lipsei calitatii procesuale active a apelantei-reclamanta C.C.,care nu are vocatie succesorala proprie la mostenirea socrilor sai C.N.,decedat în anul 1938 si C.M., decedata în anul 1936.Apelanta R.A. a invocat la rândul sau exceptia nulitatii partajului întemeiata pedispozitiile art. 797 Cod civil, invocând ca si apelantul C.V., aspectul ca nu aufost chemati la partaj mostenitorii fiului decedat C.N.I., respectiv: C.M., M.V.,C.S. si B.E. si nici mostenitorii fiului decedat C.N.P., respectiv: C.P.V., S.P. M.si R.P.A.Astfel, acesti mostenitori nu au fost prevazuti nici în cererea de partaj initialasau în cererile subsecvente, incidentale si nici în Încheierea de admitere înprincipiu din 25 februarie 2002 pronuntata de Judecatoria Tg. Jiu.Si aceasta a invocat exceptia inadmisibilitatii actiunii de partaj succesoral, înconditiile în care nu s-au depus la dosar certificatele de deces ale celor doiautori C.N. si C.M., precum si exceptia lipsei calitatii procesuale active areclamantelor C.C. (sotia fiului decedat C.N.I.) si C.A. (sotia fiului decedatC.N.P.), considerând ca potrivit art. 659 si 665 din Codul civil, succesiunile suntdeferite copiilor si descendentilor defunctului, iar reprezentarea se întinde înlinie directa descendenta, astfel ca cele doua sotii supravietuitoare ale fiilordecedati nu puteau formula actiunea de partaj succesoral privind pe cei doiautori fata de care nu aveau vocatie succesorala.Totodata, a invocat exceptia nulitatii încheierii de admitere în principiu caurmare a încalcarii de catre instanta de fond a dispozitiilor art. 85, 106 si 108Cod procedura civila, invocând aceleasi motive de fapt si de drept aratate maisus în legatura cu aceeasi exceptie invocata de catre apelantul Calota Vasile.În rejudecare, Tribunalul Vâlcea, prin decizia civila nr.113/A din 11 mai 2009, aadmis exceptia invocata de reclamantele-apelante C.C. si B.E. prin cererea dela fila nr. 97 din dosarul nr. 2283/90/2007 si a respins ca inadmisibila direct înapel cererea de introducere în cauza a intimatilor - mostenitori C.M., M.V. siB.E. de la filele nr. 73-77 din dosarul nr. 2310/civ/2004 al Curtii de Apel
Craiova, reiterata în fata Tribunalului Vâlcea.A admis exceptia nulitatii partajului invocata de apelantii: C.V., R.A., S.M.,C.N.P., V.M., G.M. si C.N.N., la filele 71 din dosarul nr. 2310/2004 al Curtii deApel Craiova, nr. 48, 88 si 97 din dosarul nr. 3534/90/2008 al TribunaluluiVâlcea.A admis apelurile declarate de: C.V., R.A. si S.M., în calitate de mostenitori aireclamantei decedata C.A. (fila nr. 5, motivat la fila nr. 71 din dosarul nr.2310/2004, pe rolul Curtii de Apel Craiova ), precum si de pârâtii: C.N. P.,C.N.N., G.M. si V.M. (filele nr. 12-15 si 71 din acelasi dosar), a desfiintatÎncheierea de admitere în principiu din 27 februarie 2002 si sentinta civila nr.8201/19 decembrie 2003 pronuntate de Judecatoria Tg. Jiu, judetul Gorj îndosarul nr. 3135/1997 si a trimis cauza spre rejudecare la Judecatoria Horezu,judetul Vâlcea.În adoptarea acestei solutii, tribunalul a analizat cu prioritate aceste exceptii siavând în vedere si dispozitiile instantei de casare prin care s-a retinut cainstanta de apel nu s-a pronuntat asupra motivului de apel invocat prin cerereacompletatoare de la nr. 71 din dosarul nr. 2310/2004 al Curtii de Apel Craiova,prin care s-a invocat nulitatea hotarârii instantei de fond pe motivul ca nu aufost cuprinsi toti mostenitorii celor doi autori, C.N. si C.M. si, de asemenea, nus-a pronuntat privind admisibilitatea cererii de introducere în cauza, direct înapel, a intimatilor: M.V., C.M., B.E. si C.S., în calitate de mostenitori aidescendentului C.N.I., a retinut în esenta ca, exceptiile sunt întemeiate înparte, întrucât, mostenitorii-descendenti ai fiului C.N.I., decedat la 14 august1992: M.V., C.M. si B.E., nu au fost chemati în judecata la Judecatoria Tg. Jiu,nici prin actiunea principala si nici prin cererile subsecvente incidentaleformulate în cauza.Exceptia nulitatii partajului vizând atât Încheierea de admitere în principiu din25 februarie 2002, cât si sentinta civila nr. 8201/19 decembrie 2003 de partaj,pronuntate de Judecatoria Tg. Jiu în dosarul nr. 3135/1997, fata de dispozitiileart. 797 cod civil si necuprinderea la partaj a mostenitorilor fiilor decedati C.N.I.si C. N.P., a fost privita ca întemeiata, fiind admisa.Potrivit art. 797 Cod civil, este nula împarteala în care nu s-au cuprins toticopiii în viata la deschiderea mostenirii si descendentii fiilor predecedati", iaractiunea de nulitate se poate exercita de toti erezii fara distinctie".Chiar daca dispozitia legala este cuprinsa în sectiunea referitoare la partajul deascendent, tribunalul a apreciat ca este aplicabila partajului în general, inclusivpartajului judiciar, cum este cazul în speta.Cum la partaj nu au fost chemati toti mostenitorii fiilor decedati C.N.I. (C.M.,M.V. si B.E.) si C.N.P. (C.V., R.A. si S.M.), participând doar C.S., fiica si C.C.,sotie supravietuitoare, în cazul primului si C.A., sotie supravietuitoare, în cazulsecundului, s-a constatat ca partajul dezbatut prin Încheierea de admitere înprincipiu din 27 februarie 2002 si sentinta civila nr. 8201/19 decembrie 2003pronuntate de Judecatoria Tg. Jiu, jud. Gorj în dosarul nr. 3135/1997, este lovitde nulitate absoluta.O astfel de nulitate poate fi invocata de oricare dintre mostenitori, fie pâna lafinalizarea partajului, fie pe cale separata, printr-o actiune de constatare anulitatii prevazuta expres de lege.Din acest punct de vedere, s-a apreciat ca nu are nici o relevanta aspectul caÎncheierea de admitere în principiu din 27 februarie 2002 nu a mai fost atacatacu recurs, din moment ce, potrivit art. 797 Cod civil, o astfel de împarteala lacare nu au participat toti mostenitorii, este nula, sanctiunea intervenind cu atâtmai mult cu cât în cauza se discuta dreptul celor doua sotii supravietuitoare dea participa în procesul de partaj si de a culege drepturi succesorale proprii saude a culege drepturile pe care deja le-au dobândit sotii-decedati.Cum Încheierea de admitere în principiu din 27 februarie 2002 este nula potrivitart. 797 Cod civil, tribunalul a apreciat ca nu se poate vorbi despre drepturisuccesorale proprii dobândite irevocabil de catre cele doua sotiisupravietuitoare amintite mai sus, aceasta aparare facuta pentru reclamantefiind neîntemeiata.Cu ocazia rejudecarii cauzei dupa trimitere, s-a dispus ca prima instanta, învirtutea rolului activ conferit de art. 129 alin. 5 Cod procedura civila, sa impunapartilor implicate în proces si în mod special reclamantilor, care au initiatactiunea de partaj succesoral, sa ia toate masurile care se impun pentruintroducerea în cauza a tuturor mostenitorilor autorilor C.N. si C.M., dupa caresolicita partajul.Exceptia lipsei calitatii procesuale active a reclamantelor C.C. (sotia fiuluidecedat C.N.I. si C.A. (sotia fiului decedat C.N.P.), în raport cu dispozitiile art.659 si 665 din Codul civil si sustinerile ca cele doua sotii supravietuitoare alefiilor decedati nu puteau formula actiunea de partaj succesoral privind pe ceidoi autori fata de care nu au vocatie succesorala, este o exceptie de fond, carevizeaza însasi natura drepturilor pe care urmaresc acestea sa le culeaga, înfunctie de care se poate hotarî si daca acestea aveau sau nu, un drept si uninteres personal, actual si legitim sa promoveze actiunea de partaj si poate firezolvata numai dupa introducerea în cauza a descendentilor fiilor decedatiC.N. I. si C.N.P., în contradictoriu cu care prima instanta va hotarî daca acestifii au cules sau nu drepturile proprii dupa autorii comuni C.N. si C.M., pentru aputea fi culese prin retransmisie de catre sotiile supravietuitoare alaturi dedescendenti.Referitor la exceptia inadmisibilitatii cererii de partaj succesoral, pe motiv ca ladosar nu s-au depus certificatele de deces ale autorilor C.N. si C.M. si nu s-arfi facut în niciun alt mod dovada deschiderii succesiunii celor doi autori,tribunalul a retinut ca pâna în aceasta faza procesuala partile implicate înprocesul de partaj nu au contestat ca autoarea a decedat în anul 1936, iarautorul în 1938, ani în care s-au deschis cele doua succesiuni.În conformitate cu prevederile art.299 Cod procedura civila si respectareatermenului legal, împotriva deciziei au formulat recurs reclamantele C.C. siB.E., criticând-o pentru nelegalitate, în temeiul dispozitiilor art.304 pct.7 si 9Cod procedura civila, astfel:I. Decizia recurata, din care face parte si încheierea de dezbateri din07.05.2009, este nelegala întrucât instanta de apel a încalcat trei principii debaza ale procesului civil român statuate prin dispozitiile Codului de proceduracivila respectiv, principiul dreptului la aparare, principiul contradictorialitatii siprincipiul oralitatii, întrucât, în sedinta de judecata din 07.05.2009, instanta deapel nu a acordat cuvântul oral al partilor pentru sustinerea apelurilor lor si înaparare în apelurile partilor adverse, fapt care atrage casarea acesteia sitrimiterea cauzei pentru rejudecare la aceeasi instanta.II. Decizia recurata este nelegala si în raport de dispozitiile imperative ale art.295 alin. 1 si art. 296 si 297 Cod procedura civila, concluzie care se impuneîntrucât instanta de apel nu s-a pronuntat asupra apelurilor declarate derecurente în cauza, asa cum avea obligatia sa o faca în raport de prevederilelegale aratate, fapt care atrage casarea acesteia si trimiterea cauzei pentrurejudecare la aceeasi instanta pentru solutionarea apelurilor lor.III. Decizia recurata este vadit nelegala în raport de dispozitiile de ordinepublica ale art. 282 alin. 1, art. 294 alin. 1 si art. 295 alin. 1 Cod proceduracivila, întrucât instanta de apel cu încalcarea flagranta a acestor dispozitiilegale a admis exceptia nulitatii partajului desi apelurile erau declarate numaiîmpotriva sentintei aratate, nu si împotriva încheierii de admitere în principiucare este intrata în puterea lucrului judecat, ceea ce este inadmisibil, motiv înraport de care se impune casarea deciziei recurate si trimiterea cauzei pentrurejudecare în vederea continuarii judecarii apelurilor declarate de parti în cauzaîn raport de îndrumarile date de instanta de recurs prin decizia de casareanterioara.Or, într-o corecta interpretare si aplicare a dispozitiilor art. 294 alin. 1 si art.295 alin. 1 Cod procedura civila, concluzia care se impune este aceea cainstanta de apel are dreptul si totodata obligatia sa cenzureze temeinicia silegalitatea sentintei apelate numai în raport de criticile aduse acesteia de partiprin apelurile declarate, iar cât priveste exceptiile de procedura si alteasemenea mijloace de aparare invocate de parti acestea trebuie sa vizezenumai judecata finalizata prin sentinta apelata si nu o alta judecata anterioara,finalizata printr-o alta hotarâre pronuntata anterior în cauza, respectiv prinîncheierea de admitere în principiu, asa cum în mod gresit a procedat instantade apel prin hotarârea recurata.IV. Decizia recurata este nelegala si în raport de dispozitiile art. 287 alin. 1 pct.3 si alin. 2 Cod procedura civila, întrucât instanta de apel, cu încalcareaflagranta a acestor dispozitii legale, a pus în discutia partilor si a admisexceptia nulitatii partajului în raport de prevederile art. 797 Cod civil, desiaceste exceptii nu au fost invocate de parti în termenul prevazut de acestedispozitii legale sub sanctiunea decaderii.V. Decizia recurata este nelegala si în raport de dispozitiile imperative ale art.261 alin. 1 pct. 5 Cod procedura civila, potrivit cu care orice hotarârejudecatoreasca trebuie sa cuprinda, sub sanctiunea nulitatii acesteia motivelede fapt si de drept care au format convingerea instantei", concluzie care seimpune întrucât decizia recurata nu este motivata în fapt si în drept cât privestesolutia de admitere a apelurilor intimatilor, motivare care trebuie sa fie facuta înraport de prevederile art. 295 alin. 1 Cod procedura civila.VI. Decizia recurata este nelegala în raport de dispozitiile art. 282-288, art.299-316, art. 317-321 si art. 322-328 Cod procedura civila, potrivit cu care ohotarâre judecatoreasca, asa cum este si încheierea de admitere în principiudin 27.02.2002 a Judecatoriei Tg. Jiu, nu poate fi desfiintata decât deinstantele competente si care au fost legal investite si numai prin exercitareade catre parti a cailor de atac prevazute de lege, respectiv a apelului si (sau)recursului, dupa caz, contestatia în anulare si revizuirea.VII. Decizia recurata este vadit nelegala si în raport de dispozitiile art. 797 Codcivil, care nu sunt aplicabile în cauza, respectiv partajului judiciar, asa cum înmod gresit a retinut instanta de apel.Potrivit dispozitiilor art. 797 alin. 1 Cod civil, este nula împarteala în care nu s-au cuprins toti copiii în viata la deschiderea mostenirii si descendentii fiilorpremuriti", iar potrivit alin. 2 actiunea de nulitate se poate exercita de toti erezii
fara distinctie".
Or, aceste dispozitii legale, asa cum s-a aratat, sunt dispozitii specialece se aplica decât în conditiile si în cazurile expres si limitativ prevazute delege, aplicatia lor neputând fi extinsa prin extrapolare sau în alt mod la altecazuri, iar prevederile art. 797 Cod civil trebuie interpretate prin prisma art. 794Cod civil, potrivit cu care tatal, mama si ceilalti descendenti pot faceîmparteala bunurilor lor între fii si ceilalti descendenti" si art. 795 alin. 1 Codcivil, potrivit cu care aceasta împarteala se poate face prin acte între vii, sauprin testament cu formele, conditiile si regulile prescrise pentru donatiuni întrevii si pentru testamente".VIII. Decizia recurata este nelegala si în raport de dispozitiile art. 1201 Codcivil, întrucât prin aceasta s-a încalcat autoritatea de lucru judecat a încheieriide admitere în principiu din 27.02.2002 a Judecatoriei Tg. Jiu, ceea ce esteinadmisibil.Se solicita admiterea recursului, casarea deciziei si trimiterea cauzei pentrurejudecare la instanta de apel pentru solutionarea pe fond a apelurilordeclarate de parti în cauza.Recursul a fost respins ca nefondat pentru urmatoarele considerente:O prima critica întemeiata pe dispozitiile art. 304 pct.9 Cod procedura civila,vizeaza încalcarea de instanta de apel a dispozitiilor Codului de proceduracivila, respectiv principiul dreptului la aparare, principiul contradictorialitatii siprincipiul oralitatii, sustinându-se ca, în sedinta de judecata din 07.05.2009,instanta de apel nu a acordat cuvântul oral al partilor pentru sustinereaapelurilor lor, si este nefondata.Astfel, verificând sub acest aspect decizia apelata, s-a constatat ca, înîncheierea din 07 mai 2009, care face parte integranta din decizie, instanta deapel a pus în discutia partilor, în sedinta publica, exceptiile invocate de parti,care personal sau prin avocat au pus concluzii în raport de interesele lorprocesuale. Rezulta din practicaua încheierii ca dupa epuizarea dezbaterilorcontradictorii referitoare le exceptiile invocate, tribunalul a acordat partilorcuvântul cu privire la apelurile declarate, inclusiv avocatului ales al recurentelorC.C. si B.E., asa cum rezulta din paragraful ultim al încheierii.Sub acest aspect, hotarârea instantei de apel este legala, tribunalulsolutionând cauza cu respectarea normelor imperative edictate de Codul deprocedura civila.Prin cea de-a doua critica, s-a sustinut ca, instanta de apel nu s-a pronuntatasupra apelurilor declarate de recurente în cauza, încalcând astfel art. 295 alin.1 si art. 296 si 297 Cod procedura civila.Fata de dispozitiile art. 304 Cod procedura civila, s-a retinut ca aceastasustinere este nefondata, nepronuntarea asupra unei cereri neconstituindmotiv de recurs, ce poate fi încadrat în cazurile limitativ enuntate de articolulmai sus mentionat, cel mult o astfel de omisiune putând fi remediata prinprocedura prevazuta de art. 281 Cod procedura civila, care de altfel a fosturmata de recurente, cererea fiind solutionata prin încheierea din 29 iunie2009, aflata la fila 153-154 din dosar.Criticile formulate prin motivele 3, 4, 6, 7 si 8 de recurs vizeaza aceleasiprobleme de drept, astfel ca au fost analizate împreuna. S-a sustinut derecurente ca instanta de apel a admis exceptia nulitatii partajului desi apelurileerau declarate numai împotriva sentintei aratate, nu si împotriva încheierii deadmitere în principiu care este intrata în puterea lucrului judecat si nu poate fidesfiintata decât de instantele competente si care au fost legal investite sinumai prin exercitarea de catre parti a cailor de atac prevazute de lege,respectiv a apelului si (sau) recursului, dupa caz, contestatia în anulare sirevizuirea, iar exceptiile nu au fost invocate de parti în termenul prevazut dedispozitiile legale sub sanctiunea decaderii.Si aceste critici s-au retinut a fi nefondate, fata de dispozitiile art. 797 Cod civil,potrivit cu care, este nula împarteala în care nu s-au cuprins toti copiii în viatala deschiderea mostenirii si descendentii fiilor premuriti. Actiunea de nulitatese poate exercita de toti erezii fara distinctiune".Este de esenta împartelii de a pune capat indiviziunii, împartind bunurilesuccesiunii între toti cei care au un drept asupra lor. Prin urmare, o împartealacare se face fara participarea tuturor celor interesati este inexistenta,deoarece, celor care nu au participat, neputându-li-se opune o asemeneaîmparteala, ei sunt tot în stare de indiviziune si nu se poate concepeindiviziunea în privinta unora fara ca sa fie indiviziune si în privinta celorlalti.Deci, o împarteala facuta fara participarea tuturor mostenitorilor este nula, atâtîn cazul partajului de ascendent cât si a partajului judiciar.Dispozitiile art. 797 Cod civil, stabilesc o nulitate absoluta ce face partajul încare nu s-au cuprins toti mostenitorii, inexistent, iar nu numai anulabil. Aconsidera ca inexistenta vizeaza numai hotarârea de partaj fara a se puteaaduce atingere încheierii de admitere în principiu a partajului înseamna aignora finalitatea textului mentionat care, declara nule împartelile în care nusunt cuprinsi toti mostenitorii. Cum încheierea de admitere în principiu este ohotarâre partiala de partaj, ea este supusa aceleiasi sanctiuni prevazute de art.797 Cod civil, respectiv inexistenta, în lipsa tuturor mostenitorilor, chiar daca atrecut în puterea lucrului judecat. Asa cum am aratat, aceasta încheiereinterlocutorie nu este opozabila mostenitorilor care nu au fost cuprinsi la partaj,acestia putând promova oricând un alt partaj, în care nu li se va putea invocaautoritatea de lucru judecat al vreunei hotarâri, pronuntate cu încalcareadispozitiilor art. 797 Cod civil.Desfiintarea numai a sentintei si mentinerea încheierii interlocutorii, subaparenta respectarii autoritatii de lucru judecat prevazut de art. 1201 Cod civil,ar lipsi de finalitate acest proces, care dupa solutionarea irevocabila, nu vasista starea de indiviziune, ci va determina declansarea unui nou proces departaj care sa sisteze legal, cu participarea tuturor mostenitorilor, starea deindiviziune succesorala. Aceasta exceptie a nulitatii partajului, este o exceptieabsoluta, ce poate fi invocata în orice stare a pricinii, de oricare din parti sau deinstanta din oficiu.De altfel, chiar prin decizia de casare care potrivit art. 315 Cod procedura civilas-a dispus verificarea hotarârilor pronuntate sub acest aspect, deciziatribunalului fiind pronuntata cu respectarea dispozitiilor legale mentionate.Ultimul motiv de apel referitor la nelegalitatea deciziei în raport de dispozitiileimperative ale art. 261 alin. 1 pct. 5 Cod procedura civila, în sensul ca deciziarecurata nu a fost motivata în fapt si în drept cât priveste solutia de admitere aapelurilor, motiv de recurs prevazut de dispozitiile art. 304 pct. 7 Codprocedura civila, a fost respins ca nefondat, fata de modalitatea solutionarii peexceptie a cauzei, potrivit dispozitiilor art. 137 Cod procedura civila, întrucât,nu se mai impunea analizarea celorlalte critici, admiterea exceptiei nulitatii,facând de prisos cercetarea fondului.Fata de cele ce preced, recursul a fost respins ca nefondat potrivit dispozitiilorart. 312 Cod procedura civila, mentinându-se ca legala hotarârea tribunalului.4. Respingerea actiunii în revendicare ca inadmisibila, dupa intrarea în vigoarea Legii nr.10/2001, contravine dispozitiilor C.E.D.O., care se aplica cu prioritatesi care sunt favorabile, fata de dreptul internArt.22 alin.(1) si (5) din Legea nr.10/2001Art. 6 alin. (1) si (2) din Conventia Europeana a Drepturilor OmuluiArt. 1 din Primul Protocol aditional al Conventiei Europene a Drepturilor Omului Din compararea reglementarii interne cu reglementarea internationala rezultaîn mod evident faptul ca dispozitiile Conventiei Europene a Drepturilor Omuluisunt mai favorabile decât dispozitiile Legii nr.10/2001. Aceleasi sustineri suntvalabile si prin raportarea normelor Conventiei la disp. art. 6 alin. (2) din Legeanr. 213/1998.Legea nr.10/2001-art.22 alin.(1) si (5) contine însa o limitare în timp adreptului de a cere restituirea/respectarea dreptului de proprietate pentruproprietatile abuziv confiscate, reglementare evident inferioara principiilorprevazute de Conventie si în totala contradictie cu legea generala (art.480Cod civil) din care rezulta caracterul absolut, exclusiv si perpetuu al dreptuluide proprietate, cu consecinta caracterului imprescriptibil al actiunii înrevendicarea lui, caracter recunoscut prin dreptul intern si practica CEDO.Calitatea de titular actual al bunului revendicat poate sa rezulte si dintr-un actnormativ care prevede masuri de restituire sau recunoasterea preluarii abuzivede catre stat. In acest sens in legislatia romana s-au facut mai multe astfel derecunoasteri din partea statului a caracterului abuziv al preluarii imobilelor inperioada 1945-1989 si implicit a caracterului de bun actual al acestor bunuri înpatrimoniul celor care reclama încalcarea dreptului.Reclamantului-recurent i s-a recunoscut calitatea de titular al unui bun însensul Conventiei, prin decizia nr.775/2006, prin care i s-au acordatdespagubiri aferente imobilelor preluate abuziv, în temeiul Legii 10/2001,existând astfel o speranta legitima de redobândire a bunurilor.A declara actiunea în revendicare ca inadmisibila, ar echivala deopotriva cuanihilarea nejustificata a caracterului absolut, exclusiv si perpetuu al dreptuluide proprietate, cu consecinta pierderii beneficiului imprescriptibilitatii, atributesential al revendicarii imobiliare.Respingerea ca inadmisibila a actiunii în revendicare ar însemna si afectareasubstantei dreptului de proprietate, nefiind respectat un raport deproportionalitate între scopul urmarit (respectarea dreptului de proprietateîncalcat) si mijlocul procedural ales (trimiterea exclusiv la procedura legii10/2001 care limiteaza în timp si formal dreptul de a cere restituirea).(Decizia civila nr.1798/R din 26 noiembrie 2009)
| ← Nerespectarea principiului reconstituirii drepului de... | Prin actiunea înregistrata la data de 27.06.2006, reclamantul... → |
|---|
