Decizia civilă nr. 1153/2013. Actiune in constatare
| Comentarii |
|
R O M Â N I A TRIBUNALUL CLUJ SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr. _
Cod operator de date cu caracter personal 3184
DECIZIA CIVILĂ Nr. 1153/R/2013
Ședința publică de la 28 Noiembrie 2013 Instanța constituită din:
PREȘEDINTE C. -A. C.
Judecător C. -V. B. Judecător Dan-I. T. Grefier C. -S. Ș.
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de recurent R. V., recurent
B. I., recurent B. I., împotriva Sentinței civile nr. 337/_ pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei Gherla, privind și pe intimat P.
L., intimat B. M., intimat B. G., având ca obiect acțiune în constatare.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns:
reprezentantul recurenților, avocat M. S.
reprezentanta intimatei P. L., avocat B. M. Melania Lipsă fiind:
intimat Pârât - B. G.
recurent Reclamant - B. I.
recurent Reclamant - B. I.
intimat Pârât - B. M.
intimat Pârât - P. L.
recurent Reclamant - R. V. Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care se constată faptul că la data de_ s-a depus la dosar întâmpinare din partea intimatei P. L., un exemplar comunicându-se cu reprezentantul recurenților.
Instanța constată faptul că recursul este formulat în termen, este motivat și a fost comunicat.
Reprezentantul recurenților depune la dosar chitanța nr.6324809/_ reprezentând dovada achitării taxei judiciare de timbru în sumă de 492,50 lei, chitanța nr. 6530397/_ reprezentând dovada achitării taxei judiciare de timbru în sumă de 492,50 lei și timbru judiciar în sumă de 5 lei.
Părțile arată că nu mai au alte cereri în probațiune.
Instanța declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul pentru concluzii.
Reprezentantul recurenților solicită admiterea recursului, în principal casarea sentinței atacate cu consecința trimiterii cauzei spre rejudecare, cu cheltuieli de judecată conform chitanței depuse la dosar. În subsidiar solicită modificarea sentinței atacate astfel cum a fost solicitat în scris.
Reprezentanta intimatei P. L. solicită respingerea recursului ca neîntemeiat, menținerea hotărârii atacate, cu cheltuieli de judecată conform chitanței depuse la dosar.
Instanța, în baza actelor de a dosar, reține cauza în pronunțare.
INSTANȚA
Deliberând, reține că prin Sentința civilă nr.337/11 Martie 2013 pronunțată în dosarul civil nr._ al Judecătoriei Gherla, a fost admisă în parte acțiunea civilă formulată și extinsă de reclamanții R. V., B. I. ,
B. I., împotriva pârâtelor P. L., B. M. și B. G. și, în consecință:
A fost obligată pârâta P. L. să predea reclamanților R. V., B.
și B. I. certificatul de deces al defunctului B. Traian decedat la data de_ .
A fost respinsă cererea de constatare a nulității absolute și în subsidiar de rezoluțiune a următoarelor acte intitulate:
"contract de vânzare-cumpărare cu clauză de întreținere"; încheiat la data de_ între defunctul B. Traian decedat la data de_ și pârâta
P. L., având ca obiect imobilul situat în localitatea F. nr.125/A, jud.C. ;
"contract de vânzare-cumpărare"; încheiat la data de_ între defunctul B. Traian decedat la data de_ și pârâta P. L., având ca obiect terenul în suprafață totală de 2,12 ha situat în satul F.
, comuna Vultureni, jud.C., în locul numit: "după deal";, "după grădini";și
"Răzoare";
A fost respinsă cererea de obligare a pârâtei P. L. să predea reclamanților posesia imobilului teren și construcții situate în localitatea F. nr.125/A, jud.C. .
A fost respinsă cererea de obligare a pârâtei P. L. la plata cheltuielilor de judecată a reclamanților.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
Prin contractul de vânzare-cumpărare cu clauză de întreținere încheiat la data de_ între defunctul B. Traian decedat la data de_ a fost promisă înstrăinarea imobilului situat în localitatea F. nr.125/A, jud.C. în favoarea pârâtei P. L., iar prin contractul de vânzare-cumpărare încheiat la data de_ între aceleași părți a fost promisă înstrăinarea terenului în suprafață totală de 2,12 ha situat în satul F., comuna Vultureni, jud.C., în locul numit: "după deal";, "după grădini";și "Răzoare";, în schimbul întreținerii viagere a numitului B. Traian.
Atât din raportul de expertiză criminalistică nr. 179/_, cât și din suplimentul nr.2/_ întocmite de către Laboratorul Interjudețean de Expertize Criminalistice C. rezultă cu certitudine că atât contractul de vânzare-cumpărare cu clauză de întreținere încheiat la data de_ între defunctul B. Traian decedat la data de_ și pârâta P. L., având ca obiect imobilul situat în localitatea F. nr.125/A, jud.C. ; cât și contractul de vânzare-cumpărare încheiat la data de_ între defunctul B. Traian decedat la data de_ și pârâta P. L., având ca obiect terenul în suprafață totală de 2,12 ha situat în satul F., comuna Vultureni, jud.C., în locul numit: "după deal";, "după grădini";și "Răzoare au fost semnate de către titularul B. Traian.
Cu privire la faptul că defunctul a trăit în relații de concubinaj cu pârâta pe care o numea soție, nu constituie motiv de nulitate a contractelor ci din contră probează relația apropiată de încredere și apreciere dintre părți, care se comportau ca doi soți chiar dacă oficial nu erau căsătoriți.
Nici faptul că defunctul nu era unicul proprietar al terenurilor care fac parte din contractele de întreținere și care sunt înscrise în titlul de proprietate nr.3275/1484 din_, nu atrage nulitatea contractelor, întrucât în timpul indiviziunii oricare dintre coindivizari poate să dispună liber, fără acordul celorlalți coindivizari, de cota sa ideală de drept asupra terenurilor,
cumpărătorul substituindu-se în drepturile coindivizarului vânzător, iar soarta contractului depinzând de rezultatul partajului.
Jurisprudența Curți Supreme de Justiție a stabilit prin deciziile civile nr. 2467/1992 și nr.132/1994, că adevăratul proprietar fiind terț față de contract nu poate cere anularea pe motiv că a fost vândut bunul altuia, în schimb poate intenta acțiune în revendicare, dacă bunul se află în posesia cumpărătorului.
Atât în cuprinsul acțiunii cât și în extinderea de acțiune reclamanții arată că acționează atât în calitate de moștenitori ai fratelui lor defunctul B. Traian cât și în calitate de coproprietari a terenurilor înscrise în titlul de proprietate nr.3275/1484 din_ .
Sub acest aspect instanța a apreciat că este admisibilă prezenta acțiune numai în măsura în care reclamanții au acționat în calitate de moștenitori ai defunctului B. Traian, unde pot exercita aceleași acțiuni ca și defunctul în calitate de succesori ai acestuia, iar în cazul în care solicită constatarea nulității absolute sau rezoluțiunea contractelor în calitate de coproprietari ai imobilelor ce fac obiectul contractelor, acțiunea fiind inadmisibilă.
Cu toate că reclamanții au solicitat în subsidiar și rezoluțiunea contractelor, din întreg probatoriul administrat în cauză nu a rezultat că pârâta nu și-ar fi îndeplinit corespunzător obligațiile asumate prin contracte, respectiv că nu l-ar fi întreținut corespunzător pe defunctul B. Traian, ci din contră rezultă că aceasta s-a comportat ca o adevărată soție cu acesta.
Având în vedere probele administrate în cauză, instanța a constatat că ambele contracte a căror nulitate s-a solicitat a fi constată au fost semnate de către defunctul B. Traian și nu a fost probată neexecutarea culpabilă a obligațiilor asumate de pârâtă prin contracte, în temeiul art.969, art.973 și art.1169 din Codul Civil a respins cererea de constatare a nulității absolute și în subsidiar de rezoluțiune a următoarelor acte intitulate: "contract de vânzare- cumpărare cu clauză de întreținere"; încheiat la data de_ între defunctul
B. Traian decedat la data de_ și pârâta P. L., având ca obiect imobilul situat în localitatea F. nr.125/A, jud.C. și "contract de vânzare- cumpărare"; încheiat la data de_ între defunctul B. Traian decedat la data de_ și pârâta P. L., având ca obiect terenul în suprafață totală de 2,12 ha situat în satul F., comuna Vultureni, jud.C., în locul numit:
"după deal";, "după grădini";și "Răzoare";.
Pentru aceleași considerente și având în vedere că pârâta P. L. deține legal posesia imobilelor de mai mult de doi ani iar reclamanții nu au probat că ar fi avut cel puțin un an posesia acestora, instanța în temeiul art. 674 din Codul de Procedură Civilă, a respins cererea de obligare a pârâtei să predea reclamanților posesia imobilului teren și construcții situate în localitatea
F. nr.125/A, jud.C. .
Cu privire la petitul de obligare a pârâtei să predea reclamanților certificatul de deces al defunctului B. Traian, instanța a constatat că prin cuprinsul întâmpinării a recunoscut că deține certificatul de deces al defunctului B. Traian însă nu a justificat nici un drept sau interes de a-l deține, pe când reclamanții care sunt succesorii defunctului au nevoie de acest act de stare civilă pentru a dezbate succesiunea după fratele lor, motiv pentru care în temeiul art.644, art. 672 și art. 1204 din Codul Civil, instanța a obligat pe pârâta P. L. să predea reclamanților R. V., B. I. și B. I. certificatul de deces al defunctului B. Traian decedat la data de_ .
În temeiul art.276 din Codul de Procedură Civilă, potrivit căruia: "Când pretențiile fiecărei parți au fost încuviințate numai in parte, instanța a apreciat in ce măsura fiecare din ele pot fi obligate la plata cheltuielilor de judecata, putând face compensarea lor.";, iar raportat la admiterea numai în parte a cererii reclamanților față de pârâtă, majoritatea petitelor fiind respinse, instanța
a respins cererea de obligare a pârâtei P. L. la plata cheltuielilor de judecată a reclamanților.
Reclamanții R. V., B. I. și B. I. au declarat recurs in termen împotriva sentinței civile nr. 337/2013 a Judecătoriei Gherla, solicitând în primul rând, să se dispună modificarea în întregime a sentinței, precum și a încheierii din 07 Martie 2013, în sensul suspendării cauzei potrivit art.242 alin.1 pct.2 din vechiul Cod de procedură civilă, în al doilea rând casarea sentinței și trimiterea cauzei pentru rejudecare la instanța de fond și, în sfârșit, ultima solicitare fiind de modificare în parte a sentinței, în sensul admiterii în întregime a acțiunii, deci al desființării contractelor deduse judecății, semnate în 22 Decembrie 2007.
Recurenții au susținut următoarele motive de nelegalitate și netemeinicie a sentinței:
Au arătat că, în primul rând, critică sentința sub aspectul nesocotirii dispozițiilor art.242 alin.1 pct.2 din vechiul Cod de procedură civilă, conform cărora instanța este obligată a suspenda judecata dacă niciuna din părți nu se înfățișează la strigarea pricinii.
Astfel, din lectura încheierii din data de 07 Martie 2013 se poate observa că niciuna din părți nu s-a prezentat la judecată, la acel termen și nu au solicitat judecarea cauzei în lipsă. În aceste condiții, instanța era obligată să dispună suspendarea cauzei, nu să treacă la dezbaterea fondului.
Cu privire la solicitarea de casare cu trimitere spre rejudecare are în vedere nesocotirea gravă a dreptului la apărare, coroborată cu necercetarea fondului cauzei.
Astfel, din lecturarea încheierii din data de 07 Martie 2013 se poate observa faptul că instanța a dispus respingerea cererii de amânare depusă de apărătorul lor pe motiv că a mai fost acordat un termen pentru studiul expertizei grafoscopice.
Lăsând la o parte faptul că cererile anterioare, ce aveau ca scop posibilitatea studiului expertizei, vizează primul raport de expertiză, în cauză fiind depus și un al doilea (niciodată comunicat părților) cererea trimisă de ei având un dublu caracter: era într-adevăr o cerere de amânare pentru comunicarea celui de-al doilea raport de expertiză dar, mai era și o cerere întemeiată practic pe dispozițiile art.156 alin.1 din vechiul Cod de procedură civilă, respectiv lipsă de apărare justificată de împrejurarea că, în aceeași zi, mandatarul nu se putea oricum prezenta din cauza faptului că susținea o cauză la Judecătoria Huedin, dosar nr._, aflată în stare de judecată și în susținerea acestei solicitări au depus o copie de pe delegația avocațială din acel dosar.
Dacă în baza primului motiv instanța a pronunțat o soluție greșită, punându-i astfel în imposibilitatea de a studia a doua expertiză, în ce privește al doilea motiv, ea omite complet a se pronunța și, prin urmare și s-a adus o gravă atingere dreptului la apărare.
Un alt aspect al neintrării în fond este nepronunțarea instanței de lipsa de obiect susținută de ei ca motiv de nulitate a contractului de vânzare- cumpărare. In acțiune au susținut că din cuprinsul promisiunii de vânzare- cumpărare nu rezultă expres și nu se poate determina care este sau care sunt terenurile care se înstrăinează, în cuprinsul aceluiași act menționându-se ca teren vândut pentru același pretins preț, suprafețe distincte de teren, mai mult, terenurile înscrise nefiind cuprinse în totalitate în titlul de proprietate eliberat pe numele nostru și al lui B. Traian";.
Un alt motiv de nulitate a contractului lăsat necercetat de către instanță este lipsa cauzei din partea vânzătorului/întreținutului.
Ctoate că opinează în sensul că rejudecarea este cea mai bună soluție pentru cercetarea exhaustivă a procesului, cred că elementele unei temeinicii a acțiunii se pot identifica și în actualul stadiu al probațiunii.
În primul rând, lipsa cauzei la încheierea contractelor a fost dovedită, referindu-se la lipsa preconizată a unei prestații din partea cumpărătoarei/întreținătoarei. Aceste acte nu au ost încheiate în scopul ca înstrăinătorul B. Traian să beneficieze de un contraechivalent din partea dobânditoarei P. L., ulterior încheierii lor.
Astfel, în ceea ce privește contractul de vânzare-cumpărare, prima instanță s-a aflat într-o gravă eroare atunci când a calificat obiectul (și) al acestui contract ca fiind întreținerea viageră a numitului B. Traian. Instanța nu a observat că, spre deosebire de celălalt contract, în care părțile au precizat că este "cu clauză de întreținere";, pe acesta nu l-au mai intitulat astfel și, ceea ce este esențial, obiectul convenit de ele nu a mai fost întreținere, ci plata sumei de 20.000 lei.
Față de aceste stipulații exprese, este vădit că instanța fondului s-a aflat într-o eroare totală cu privire la natura juridică a contractului de vânzare- cumpărare.
Un contract de întreținere deține o cauză atunci când are în vedere întreținerea ce urmează să se acorde posterior încheierii sale, nu cea care a fost prestată până la acel moment.
Prima instanță, din nefericire, nu a sesizat deloc acest aspect și nu s-a preocupat în nici un fel de întreținerea ulterioară încheierii contractului.
Sub aspectul cauzei, deci al valabilității actului, trebuie stabilit dacă la momentul 22 Decembrie 2007, înstrăinătorul a avut percepția obținerii ulterioare a întreținerii, iar sub aspectul rezoluțiunii trebuia analizată executarea acestei întrețineri în intervalul 22 Decembrie 2007 - 22 Februarie 2008.
Concluzia care se impune este limpede: actele atacate nu au fost încheiate în scopul conferit de lege, lipsind atât cauza imediată, cât și cea mediată, motiv pentru care în nici un caz ele nu sunt valabile ca vânzare- cumpărare ori contract de întreținere.
Cu privire la executarea contractelor, neplata sumei de 20.000 lei este manifestă, însă au apreciat că această chestiune trebuie tratată ca o lipsă a cauzei întrucât părțile nu au avut niciodată în vedere plata unui preț, nefiind în ipoteza în care în mod real s-ar fi stabilit un preț pe care cumpărătorul să nu-l fi achitat.
Referitor la prestarea întreținerii, prima instanță a afirmat că "din întreg probatoriul administrat în cauză, nu rezultă că pârâta nu și-ar fi îndeplinit corespunzător obligațiile asumate prin contracte, respectiv că nu l-ar fi întreținut corespunzător pe defunctul B. Traian, ci din contră, rezultă că aceasta s-a comportat ca o adevărată soție cu acesta";.
Prin expresia "întregul probatoriu administrat"; prima instanță a înțeles probabil interogatoriul pârâtei, însă nici din acest mijloc de probă nu rezultă cu certitudine conduita pârâtei în intervalul de două luni dintre momentul semnării convenției și momentul morții așa-zisului întreținut.
Față de cele ce preced, au solicitat admiterea recursului în oricare din variantele menționate.
Prin întâmpinarea formulată, intimata P. L. f.20-22) a solicitat respingerea recursului ca fiind neîntemeiat și menținerea sentinței civile atacate, ca legală și temeinică, cu obligarea recurenților la plata cheltuielilor de judecată.
În susținerea poziției procesuale a învederat faptul că în ceea ce privește critica sentinței instanței de fonf, prin prisma neaplicării dispozițiilor art.242 Cod procedură civilă, crede că interesul procesual al tuturor
protagoniștilor din proces este acela de a se judeca procesul, în vederea obținerii unei soluții, nu acela de a fi suspendat, lăsat în nelucrare.
În legătură cu solicitarea în recurs, a casării cu trimitere spre rejudecare pentru că s-ar fi nesocotit, s-ar fi încălcat grav dreptul la apărare al reclamanților coroborată cu necercetarea fondului cauzei, socotește că nu suntem în prezența vreunei încălcări a dreptului la apărare atâta timp cât raportat la obiectul dedus judecății, probă cheie solicitată a fost expertiza grafoscopică, aceasta deoarece din partea reclamanților s-a contestat apartenența semnăturii părții contractante, care a dispus de imobile.
Este adevărat că prin lipsa avocatului nu s-a creat posibilitatea de susținere a cererilor în probațiune de natură testimonială și raportat la această împrejurare, însă instanța de fond, față de concluziile expertizei grafoscopice, a considerat că probatoriul testimonial cu care reclamanții mai doreau să dovedească împrejurările încheierii actelor deduse judecății, erau inutile.
S-a mai susținut de către recurenți lipsa de obiect al contractelor, iar în această privință nu s-ar fi dezlegat pricina. Intimata apreciază că obiectul contractului rezultă din însuși cuprinsul acestuia, in care terenurile sunt determinate, identificate, astfel că pricina a fost dezlegată și sub acest aspect.
S-a mai susținut că instanța de fond nu s-ar fi pronunțat în legătură cu unul dintre motivele de nulitate absolută cu privire (cel mai important), în cazul ambelor contracte, lipsa cauzei din partea vânzătorului/întreținutului. Crede că instanța de fond a cercetat toate motivele de nulitate și a ajuns la concluzia că în ambele contracte cauza contractelor există.
Prin urmare, intimata consideră că nu se poate reține nici un motiv de nulitate din momentul încheierii celor două contracte, iar din partea vânzătorului/întreținut niciodată nu s-a semnalat vreun act de neexecutare sau executare defectuoasă a contractelor, motiv ce o îndreptățește să solicite respingerea recursului.
În drept, au fost invocate dispozițiile art.115 Cod procedură civilă, art.274 Cod procedură civilă.
Analizând recursul formulat prin prisma motivelor de fapt și de drept invocate, tribunalul în baza art.312 alin.3 Cod procedură civilă, coroborat cu art.3041Cod procedură civilă, îl va admite pentru următoarele considerente:
Critica recurenților legată de greșita aplicare a prevederilor art. 242 Cod pr.civ., deși întemeiată prin raportare la dispozițiile art. 242 pct. 2 Cod pr.civ. și la împrejurarea că ambele părți au lipsit de la dezbateri, totuși, având in vedere că recursul acestora se dovedește întemeiat pentru motivele ce le vom expune mai jos, soluția modificării sentinței in sensul suspendării cauzei este lipsită de interes pentru reclamanți.
Critica legată de încălcare a dreptului la apărare este parțial întemeiată.
Cererea de amânare depusă la dosar de reprezentantul reclamanților a fost motivată de necesitatea efectuării completării la raportul de expertiză a scrisului ordonată in cauză și de împrejurarea că avocatul lor nu se poate prezenta la acel termen, având de susținut o cauză la Judecătoria Huedin (f. 170 dosar).
Instanța a respins cererea cu motivarea că raportul de expertiză a fost administrat, fiind depus la dosar.
In această privința soluția instanței este întemeiată, căci raportul de expertiză a scrisului întocmit de Laboratorul Interjudețean de Expertize Criminalistice C. a fost înregistrat la dosar la data de_, iar la termenul din 7 februarie 2013 instanța a dispus amânarea cauzei pentru data de 7 martie in vederea studierii de către părți a raportului de expertiză. Așadar, expertiza a fost întocmită era depusă la dosar de o lună la momentul formulării cererii de amânare, iar reclamanții, care potrivit disp. art. 129 alin. 1 Cod
pr.civ. au obligația să urmărească desfășurarea judecății, ar fi trebuit să cerceteze conținutul acestei probe in intervalul de timp scurs de la depunerea acestuia.
In schimb, celălalt motiv de amânare era întemeiat și ar fi justificat amânarea cauzei raportat la disp. art. 156 Cod pr.civ., cu atât mai mult cu cât mai erau in discuție probe testimoniale solicitate in termen de către reclamanți, și a căror soluționare a fost prorogată de instanță până la depunerea raportului de expertiză.
Probele solicitate aveau ca obiect dovedirea împrejurării că ulterior încheierii convenției, reclamanta nu a prestat întreținere defunctului. Dat fiind obiectul probei, nu poate fi primită susținerea intimatei din întâmpinare potrivit căreia instanța nu a mai avut in vedere probele testimoniale pentru considerentul că au devenit inutile față de concluziile raportului de expertiză.
Refuzând amânarea pricinii in contextul arătat, instanța a încălcat reclamanților dreptul la apărare, căci a închis dezbaterile in lipsa acestora, fără a mai soluționa cererile acestora de administrare a probei testimonială, după care a respins acțiunea in rezoluțiune, arătând că din probatoriul administrat in cauză nu rezultă că pârâta nu și-a îndeplinit corespunzător obligațiile asumate prin contracte, respectiv că nu l-ar fi întreținut pe defunctul Boacă Traian, ci din contră a rezultat că aceasta s-a comportat ca o adevărată soție cu acesta.
Singura probă administrată până in acel moment a fost insă doar interogatoriul pârâtei .
In cuprinsul considerentelor instanța nu a analizat motivul de nulitate a contractului de vânzare-cumpărare cu clauză de întreținere încheiat la data de_ (f. 5 dosar) constând din lipsa cauzei, ce decurge din lipsa intenției înstrăinătorului Boacă Traian de a primi de la cocontractantă contraprestația constând din întreținere.
De asemenea instanța nu a analizat lipsa cauzei la incheierea contractului de vânzare-cumpărare din_, constând din lipsa intenției părților contractante de fi achitat vânzătorului prețul de 20.000 lei stipulat in contract.
Considerentele instanței nu conțin nicio referire la aceste cauze de nulitate, astfel încât singura concluzie este aceea că a omis să le analizeze.
In privința acestor cereri sunt astfel incidente dispozițiile art. 312 alin 5 Cod pr.civ. căci au fost omise cu desăvârșire, iar in ceea ce privește cererea de rezoluțiune a contractului de vânzare-cumpărare cu clauză de întreținere încheiat la data de_, aceasta a fost insuficient cercetată, câtă vreme instanța si-a bazat soluția exclusiv pe interogatoriul pârâtei, fără a mai luat in dezbatere probele testimoniale solicitate de reclamanți.
Pentru considerentele reținute mai sus, instanța va admite recursul declarat de reclamanții R. V., B. I., B. I., împotriva Sentinței civile nr. 337/_ pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei Gherla, pe care o va casa și va dispune trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe.
Cu ocazia rejudecării instanța va analiza motivele de nulitate invocate de reclamanți in susținerea acțiunii, reiterate in recurs și se va proceda la administrarea probelor socotite utile, pertinente și concludente in vederea soluționării acestor cereri.
PENTRU ACESTE M. IVE ÎN NUMELE LEGII DECIDE
Admite recursul declarat de reclamanții R. V., B. I., B. I., împotriva Sentinței civile nr. 337/_ pronunțată în dosar nr._ al
Judecătoriei Gherla, pe care o casează și dispune trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 28 Noiembrie 2013.
Președinte, C. -A. C. | Judecător, C. -V. B. | Judecător, Dan-I. T. |
Grefier, C. -S. Ș. |
C.Ș. 02 Decembrie 2013
Pregătit pentru motivare A.P.B./6-7 p./05 Decembrie 2013 Red. C.V.B./2 exemplare, _
Judecător fond: F. S. - Judecătoria Gherla
| ← Decizia civilă nr. 4498/2013. Actiune in constatare | Decizia civilă nr. 112/2013. Actiune in constatare → |
|---|
