Sentința civilă nr. 75/2013. Despagubiri Legea nr.221/2009
Comentarii |
|
R O M Â N I A
TRIBUNALUL CLUJ SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr. _
Cod operator de date cu caracter personal 3184
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 75/2013
Ședința publică de la 05 Februarie 2013 Completul compus din: PREȘEDINTE A. -F. D.
Grefier L. C.
Pe rol se află judecarea cauzei civile privind pe reclamant C. R. și pe pârât MFP, având ca obiect Despăgubiri Legea nr.221/2009.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă reclamanta C. R.
, personal și reprezentanta Ministerului Public, procuror Romana Răducanu, lipsă fiind restul părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care, tribunalul constată că prezentul dosar a fost declinat de la Tribunalul Mureș.
Reclamanta arată că nu are alte cereri de formulat.
Tribunalul aduce la cunoștința părților că data de_ Î. a admis recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și stabilind că în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 4 alin. (2) din Legea nr. 221/2009 raportat la art. 1 alin. (3) din același act normativ și art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 214/1999, deportarea și prizonieratul în fosta U.R.S.S. anterior datei de 6 martie 1945 nu reprezintă măsuri administrative cu caracter politic, în sensul Legii nr. 221/2009.
Nemaifiind alte cereri de formulat și excepții de invocat, tribunalul în conformitate cu dispozițiile art.150 C.pr.civ. declară încheiată faza probatorie și acordă cuvântul pe fondul cauzei.
Reclamanta arată că lasă la aprecierea instanței cu privire la cererea de chemare în judecată.
Reprezentanta Ministerului Public solicită instanței respingerea acțiunii întrucât situația relevată nu poate face obiectul prezentului dosar.
Tribunalul reține cauza în pronunțare.
TRIBUNALUL
Deliberând reține că prin cererea înregistrată la data de 20 martie 2012 pe rolul Tribunalului Mureș sub nr._, reclamanta C. R. a chemat în judecată în calitate de pârât pe Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice, solicitând a se dispune: constatarea caracterului politic al măsurii administrative luată față de tatăl său C. Lajos și acordarea de despăgubiri în cuantum de 48 000 lei, daune morale în temeiul Legii 221/2009.
Pârâtul nu a formulat întâmpinare.
Analizând actele dosarului, tribunalul reține următoarele:
Antecesorul reclamantei C. R., defunctul C. Lajos, a fost prizonier de război în perioada_ -_, așa cum rezultă din actele depuse la dosar de reclamantă.
Legea nr.221/2009 privind condamnările cu caracter politic și măsurile administrative asimilate acestora, pronunțate în perioada_ -_, invocată de reclamantă în susținerea cererii, are ca scop acordarea unor despăgubiri pentru daunele morale suferite de persoanele persecutate în perioada comunistă, despăgubiri care vizează nu atât repararea prejudiciului suferit, prin repunerea
persoanei persecutate într-o situație similară cu cea avută anterior - ceea ce este și imposibil, ci în principal, acordarea unei satisfacții de ordin moral, prin înseși recunoașterea și condamnarea măsurii contrare drepturilor omului.
Așadar, acest act normativ reglementează acordarea de despăgubiri persoanelor care au suferit condamnări politice, ori au fost supuse unor măsuri administrative cu caracter politic, pe motiv că ar fi comis fapte având ca scop împotrivirea față de regimul totalitar instaurat la data de 06 martie 1945 .
În consecință, pentru a beneficia de drepturile conferite de această lege, este esențial ca faptele pentru care persoanele în cauză au fost condamnate sau care au determinat luarea respectivelor măsuri, să fi fost dintre cele prevăzute de actele normative expres menționate în Legea nr.221/2009, ori care pot fi calificate drept condamnări/măsuri administrative cu caracter politic, prin raportare la prevederile art.2 al.1 din OUG nr.214/1999, astfel cum rezultă din dispozițiile art. 2 al.3 și art.4 al.2 din Legea nr.221/2009.
Potrivit art. 2 al.1 din OUG nr.214/1999 "Constituie infracțiuni săvârșite din motive politice infracțiunile care au avut drept scop:
exprimarea protestului impotriva dictaturii, cultului personalității, terorii comuniste, precum și abuzului de putere din partea celor care au deținut puterea politica;
militarea pentru democratie și pluralism politic;
propaganda pentru răsturnarea ordinii sociale existente pana la 22 decembrie 1989 sau manifestarea impotrivirii fata de aceasta;
respectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, recunoașterea și respectarea drepturilor civile și politice, economice, sociale și culturale;
înlăturarea măsurilor discriminatorii pe motive de naționalitate sau de origine etnică, de limba ori de religie, de apartenența sau opinie politica, de avere ori de origine socială.";
Din probele administrate în cauză a reieșit faptul că antecesorul reclamantei nu se încadrează în niciuna dintre ipotezele prevăzute de Legea nr.221/2009 întrucât luarea sa ca prizonier nu constituie o măsură administrativă dintre cele la care acest act normativ se referă, neavând un caracter politic în sensul acestei legi.
Pe de altă parte, instanța reține că dispozițiile art. 5 alin. 1 lit. a teza întâi din Legea 221/2009, pe care au fost întemeiate pretențiile, au fost declarate neconstituționale prin Decizia Curții Constituționale 1358/2010, publicată în Monitorul Oficial nr. 761/2010, astfel încât și-a încetat efectele.
Drept urmare, întemeierea pretențiilor reclamantei la acest moment pe motivul de drept declarat ca neconstituțional, nu se mai poate realiza, astfel încât cererea sa nu mai are suport în drept.
De altfel, prin DECIZIA nr. 15 din 12 noiembrie 2012 privind interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 4 alin. (2) din Legea nr. 221/2009 raportat la art. 1 alin. (3) din același act normativ și art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 214/1999, în ceea ce privește stabilirea caracterului politic al deportării și prizonieratului în fosta U.R.S.S. anterior datei de 6 martie 1945 Înalta Curte de Casație și Justiție a admis recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și stabilind că în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 4 alin. (2) din Legea nr. 221/2009 raportat la art. 1 alin. (3) din același act normativ și art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 214/1999, deportarea și prizonieratul în fosta U.R.S.S. anterior datei de 6 martie 1945 nu reprezintă măsuri administrative cu caracter politic, în sensul Legii nr. 221/2009.
Având în vedere considerentele și temeiurile legale anterior expuse, instanța va respinge acțiunea civilă formulată de reclamanta C. R. împotriva pârâtului Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII HOTĂRĂȘTE:
Respinge acțiunea formulată de reclamanta C. R. domiciliată în Cluj-
, str. S. G., nr.1-3, jud. Cluj împotriva pârâtului ST. L ROMÂN prin MINIS. ULUI FINANȚELOR PUBLICE cu sediul în B., str. A. nr. 17.
Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din data de 05 februarie 2013.
Președinte,
-F. D.
Grefier,
L. C.
Red AD/tehn AD 08 fenbruarie 2013
4 ex
← Sentința civilă nr. 2609/2013. Despagubiri Legea nr.221/2009 | Decizia civilă nr. 3487/2013. Despagubiri Legea nr.221/2009 → |
---|