CSJ. Decizia nr. 1481/2000. Civil
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ
Decizia nr.1481
Dosar nr.5297/2000
Şedinţa publică din 10 aprilie2003
La data de 5 martie 2003 s-a luat în examinare recursuldeclarat de pârâţii U.A.şi U.M.împotriva deciziei civile nr. 146din 30 iunie 2000a Curţii de Apel Cluj – Secţia civilă.
Dezbaterile au fost consemnate în încheierea cu data de 5 martie 2003, care face parte integrantă din prezenta iar pronunţarea s-a amânat la l27 martie 2003 apoi la 10 aprilie 2003.
CURTEA
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată la 28 mai 1998 reclamanţii V.A.şi V.M., S.T. şi S.E.au chemat în judecată pe pârâtul D.P.pentru ca prin hotărârea ce se va pronunţa să fie obligat să le predea în posesie şi folosinţă imobilul situat în Cluj Napoca, str. Lombului nr. 1 înscris în CF 70025 Cluj nr.top. 8313/3/3 să-şi ridice lucrările de construcţie efectuate cu rea-credinţă pe teren sau în caz de refuz să fie autorizaţi reclamanţii să le ridice pe cheltuiala pârâtului. Au mai cerut reclamanţii ca pârâtul să fie obligat la plata despăgubirilor în sumă de 5.000.000 lei reprezentând echivalentul folosinţei imobilului în litigiu începând cu 1 ianuarie 1996 şi până la evacuarea pârâtului.
În motivarea acţiunii reclamanţii afirmă că sunt proprietari în indiviziune ai imobilului ocupat prin violenţă în luna ianuarie 1996 de către pârât care pretinde că a dobândit dreptul de proprietate prin cumpărarea imobilului la licitaţie dispusă în vederea recuperării unei creanţe a Băncii Dacia Felix SA Cluj.
Precizează reclamanţii că la data când s-a organizat licitaţia, în cartea funciară era notată acţiunea lor în prestaţie tabulară, ce a făcut obiectul dosarului nr. 8676/1993, şi totuşi nu au fost citaţi la desfăşurarea licitaţiei publice.
Că ulterior, prin Decizia civilă nr. 1010/1996 pronunţată de Curtea de Apel Cluj, au fost anulate formele de executare silită, efectuată prin licitaţia publică imobiliară la care pârâtul a adjudecat imobilul.
La termenul de judecată din 3 iulie 1998, reclamanţii şi-au extins şi completat acţiunea faţă de pârâţii T.A., L.M., U.A., U.M.M., H.M., solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se constate nulitatea absolută a actelor de vânzare-cumpărare, donaţie, partaj şi schimb imobiliar în temeiul cărora pârâţii şi-au intabulat dreptul de proprietate; să se dispună rectificarea cărţilor funciare noi deschise prin restabilirea situaţiei anterioare actului de licitaţie declarat nul, radierea drepturilor de proprietate şi uzufruct, intabulate în favoarea pârâţilor.
În motivarea completării şi extinderii acţiunii reclamanţii arată că prin contractul de partaj, donaţie şi schimb imobiliar autentificat sub nr. 4343 din septembrie 1996, pârâtul D.P., donează o parte din imobil pârâtei T.A., iar cealaltă parte pârâţilor U.A.şi U.M.M.. Ulterior pârâta T.A. donează dreptul său de proprietate pârâtului L.M. şi constituie un uzufruct viager pentru pârâta H.M., toate aceste operaţiuni juridice având loc în condiţiile în care licitaţia a fost anulată.
Pârâţii U.A.şi U.M.M., prin întâmpinarea depusă solicită respingerea acţiunii, susţinând că sunt proprietari ai imobilului dobândit cu bună credinţă şi cu titlu oneros, deoarece la data încheierii contractului de schimb imobiliar nu au avut cunoştinţă despre procesele purtate pentru anularea licitaţiei.
La rândul său pârâtul D.P.prin întâmpinarea depusă solicită respingerea acţiunii deoarece a încheiat actul de donaţie şi schimb imobiliar, după ce prin Decizia nr. 1483/1996 s-a respins apelul declarat de reclamanţi împotriva sentinţei civile nr. 6054/10 mai 1996 prin care s-a respins acţiunea reclamanţilor pentru constatarea nulităţii actelor de executare silită prin vânzare la licitaţie a imobilului şi s-a admis cererea sa reconvenţională dispunându-se rectificările intabulărilor din CF 70025 Cluj nr.top. 8313/3/3 în sensul anulării încheierii de intabulare nr. 608/1996 şi restabilirea situaţiei anterioare în cartea funciară.
Pârâtul L.M. prin întâmpinarea depusă în dosar solicită respingerea acţiunii deoarece contractul încheiat cu T.A.respectă toate prevederile art. 948 C.civ.şi art. 1294 C. civ.
Prin sentinţa civilă 325/30 iulie 1999 pronunţată de Tribunalul Cluj – Secţia civilă acţiunea reclamanţilor, aşa cum a fost completată şi extinsă la termenul de judecată din 3 iulie 1998 a fost admisă în totalitate constatându-se nulitatea absolută a actelor de dobândire, vânzare-cumpărare, partaj, schimb imobiliar, în temeiul cărora pârâţii au intabulat dreptul de proprietate în favoarea lor în CF 70025 Cluj, nr.top. nou 8313/3/2 şi CF nou 119871 Cluj, nr.top. nou 8313/3/1 de la pârâtul D.P..
S-a dispus rectificarea acestor CF prin restabilirea situaţiei anterioare actului de licitaţie nul prin care pârâtul D.P.şi-a intabulat dreptul de proprietăţi în CF 70025 sub B + 7; s-a dispus radierea drepturilor de proprietate şi uzufruct intabulate în favoarea pârâţilor şi s-a anulat CF nou 119871 Cluj sub nr. top. 8313/3/3/1.
Pârâtul D.P.a fost obligat să p redea reclamanţilor posesia şi folosinţa imobilului din Cluj, Str. Lombului nr. 1 în scris în CF 70025 Cluj nr.top. 8313/3/3 şi să-şi ridice lucrările de construcţie efectuate, iar în caz de refuz, au fost autorizaţi reclamanţii să efectueze aceste lucrări pe cheltuiala pârâtului şi totodată să plătească reclamanţilor suma de 5.000.000 lei pentru folosinţa imobilului în perioada ianuarie 1996 şi până la pronunţarea hotărârii.
Pentru a pronunţa această hotărâre instanţa a reţijnut din probele administrate că reclamanţii au dobândit dreptul de proprietate asupra imobilului revendicat prin sentinţa civilă nr. 1366/1 februarie 1994 pronunţată de Judecătoria Cluj-Napoca, prin care a fost obligată pârâta L.M.să încheie cu reclamanţii V. A., V.M., S.T.şi S.E.contract autentic de vânzare-cumpărare cu privire la imobilul situat în Cluj-Napoca, str. Lombului nr. 1, înscris în CF 70025 Cluj, nr.top. 8313/3/3 iar în caz de refuz sentinţa urmând să ţină loc de contract, totodată dispunându-se intabularea cu titlu de cumpărare a dreptului de proprietate al reclamanţilor asupra imobilului şi menţinerea ipotecii constituite în favoarea Băncii „Dacia Felix" Cluj pentru suma de 1.500.000 lei.
Acţiunea civilă admisă conform celor arătate a fost notată în CF nr.70025 Cluj la data de 3 august 1993 cu încheierea nr. 21851/1993.
Cu toate acestea, în urma licitaţiei publice organizate la 8 decembrie 1995 şi la care reclamanţii nu au fost citaţi, pârâtul D.P.a devenit proprietarul imobilului în litigiu şi şi-a intabulat dreptul de proprietate la data de 16 ianuarie 1996.
Ulterior, prin Decizia civilă nr. 1334 din 24 octombrie 1997 pronunţată de Tribunalul Cluj – devenită irevocabilă s-a dispus anularea procesului-verbal de licitaţie încheiat la 18 decembrie 1995 în beneficiul pârâtului D.P.dispunându-se inclusiv repunerea părţilor în situaţia anterioară în sensul reducerii intabulării dreptului de proprietate al adjudecatarului fiind respinsă cererea de rectificare a cărţii funciare formulate de pârâtul D.P..
În consecinţă s-a reţinut că în această situaţie, declararea nulităţii actului de licitaţie, produce efecte retroactive, afectând şi drepturile câştigate de pârâţii subdobânditori chiar dacă aceştia au fost de bună credinţă şi au dobândit, unii dintre ei, dreptul de proprietate cu titlu oneros.
Împotriva sentinţei civile nr. 325/30 iulie 1999 pronunţată de Tribunalul Cluj au declarat apel pârâţii D.P., U.A.şi U.M.M. şi reclamanţii V.A., V.M., S.T.şi S.E.
Prin Decizia civilă nr. 146/30 iunie 2000 pronunţată de Curtea de Apel Cluj – secţia civilă s-a respins ca nefundat apelul declarat de pârâţii U.A.şi U. M.
Pentru a respinge apelul pârâţilor U.A.şi U.M., instanţa a reţinut în esenţă că anulându-se prin hotărâre judecătorească irevocabilă licitaţia prin care pârâtul D.P.a dobândit prin adjudecare întregul imobil în litigiu actele subsecvente încheiate cu acesta de către pârâţii subachizitori prin care aceştia au dobânditdrepturi de proprietate şi dezmembrăminte ale acestui drept, sunt la rândul lor, prin derivaţie, lovite de nulitate.
În această situaţie, a socotit instanţa de apel, că buna credinţă a subdobânditorilor nu poate produce efecte juridice deoarece nu poate fi ignorată hotărârea judecătorească irevocabilă prin care a fost anulată licitaţia şi desfiinţat dreptul de proprietate dobândit prin licitaţia de adjudecatarul D.P..
În sfârşit, a decis instanţa de apel că apelanţii U.A.şi U.M.M. au calitatea din punct de vedere juridic a unor succesori cu titlu particular a lui D.P.fiindu-le opozabile drepturile şi obligaţiile ce îi revin acestuia în legătură cu imobilul în litigiu cumpărat, precum şi măsurile decise contra pârâtului D.P.prin hotărârile judecătoreşti privind imobilul şi în care a avut calitatea de parte.
Prin aceeaşi decizie civilă nr. 146/30 iunie 2000 pronunţată de Curtea de Apel Cluj s-a admis apelul declarat de pârâtul D.P.în sensul că s-au respins pentru lipsa calităţii procesuale pasive a pârâtului capetele de cerere privind obligaţia acestuia de a preda reclamanţilor posesia şi folosinţa imobilului revendicat precum şi obligaţia de a demola construcţiile ridicate pe teren, întrucât acestea au fost edificate de pârâţii soţi U.
Apelul declarat de reclamanţi a fost admis în sensul obligării pârâţilor în părţi egale la plata către reclamanţi a sumei totale de 7.445.000 lei cheltuieli de judecată în primă instanţă.
Împotriva deciziei civile nr. 146 din 30 iunie 2000 au declarat recurs pârâţii U.A.şi U.M.M. pe care o critică pentru motive de nelegalitate constând în esenţă în următoarele:
- 1 – nu le sunt opozabile procesele care au avut loc anterior între reclamanţii V.A., V.M., S.T.şi S.E.şi pârâtul D.P.pe de o parte şi L.M.şi Banca „Dacia Felix" Cluj pe de altă parte.
- 2 – că au dobândit dreptul de proprietate asupra imobilului în litigiu în baza unui contract de vânzare-cumpărare încheiat cu respectarea tuturor prevederilor legale şi nu aveau cunoştinţă despre procesele anterioare purtate cu privire la imobilul în litigiu.
- 3 – reclamanţii îşi întemeiază pretenţiile pe un contract de vânzare-cumpărare provizoriu încheiat la 3 martie 1993 cu L.M., care în realitate este o simulaţie ce ascunde un contract de împrumut.
- sunt cumpărători şi constructori de bună credinţă.
Recursul este nefondat urmând a fi respins pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 973 C.civ. convenţiile nu au efecte decât între părţile contractante.
O consecinţă a principiului relativităţii convenţiilor – consacrat prin art. 973 C.civ.– şi în general al actelor juridice, este că de regulă, nulitatea acestor acte produce efecte numai în privinţa părţilor care au încheiat actul, după cum şi actul însuşi nu poate produce efecte decât între părţile contractante. Efectele nulităţii se pot răsfrânge însă şi asupra terţilor atunci când acestea au dobândit drepturi de la partea împotriva căreia s-a pronunţat nulitatea. Întrucât nimeni nu poate transmite mai multe drepturi decât are el însuşi, este firesc ca odată cu desfiinţarea dreptului dobândit prin actul juridic de una dintre părţi să înceteze şi dreptul subdobânditorului, nulitatea apărând în acest caz ca o rezoluţiune. Drept urmare, nulitatea invalidează şi actele juridice încheiate cu un terţ de titularul dreptului dobândit prin actul declarat nul ori anulat.
Aşa fiind critica formulată în primul motiv de recurs este nefondată, câtă vreme recurenţilor li se opune nulitatea absolută constatată irevocabil prin hotărâre judecătorească care a desfiinţat titlul de proprietate al autorului lor D.P., cu consecinţa invalidării şi a actului juridic încheiat de acesta cu recurenţii U.A.şi M. M..
Cu privire la acest aspect corect a motivat instanţa de apel că recurenţii U.A.şi M. au calitatea juridică a unor succesori cu titlu particular ai pârâtului D.P.şi în această calitate le sunt opozabile drepturile şi obligaţiile ce revin acestuia în legătură cu imobilul în litigiu, dar şi cele hotărâte contra lui prin hotărâri judecătoreşti în care el a avut calitatea de parte.
Şi al doilea motiv de recurs cată a fi respins ca nefundat pentru considerentele arătate mai înainte, în legătură cu efectele nulităţii actului juridic prin care dreptul celui care înstrăinează un bun imobil este desfiinţat.
Cât priveşte caracterul simulat al convenţiei intervenite între reclamanţi şi L.M., acest aspect nu a făcut obiect de judecată nefiind formulată o cerere reconvenţională cu un asemenea capăt de cerere.
În sfârşit nu p oate fi primită nici critica privind buna credinţă a recurenţilor câtă vreme în cartea funciară era notat litigiul dintre reclamanţi şi L.M. cu privire la imobilul în litigiu, iar recurenţii au cumpărat imobilul la 11 noiembrie 1996 deşi reclamanţii şi-au înscris dreptul de proprietate în CF 70025 Cluj la 16 ianuarie 1996 situaţie care putea fi constatată prin consultarea cărţii funciare.
Pentru considerentele arătate urmează a se respinge recursul ca nefondat.
În conformitate cu art. 274 C.proc.civ. recurenţii vor fi obligaţi la plata cheltuielilor de judecată în favoarea intimaţilor reclamanţi.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de pârâţii U.A.şi U.M.M. împotriva deciziei civile nr. 146 din 30 iunie 2000 a Curţii de Apel Cluj – Secţia Civilă.
Obligă pe recurenţii pârâţi U.A.şi U.M.M. să plătească intimaţilor V.A., V.M., S.T.şi S.E.suma de 22.869.000 lei cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi10 aprilie2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 1582/2000. Civil | CSJ. Decizia nr. 1291/2000. Civil → |
|---|
