CSJ. Decizia nr. 1802/2000. Civil
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ
Decizia nr.1802DOSAR NR.5751/2000
Şedinţa publică din 6 mai2003
La data de 22 aprilie 2003 s-a luat în examinare recursul declarat de reclamanta S.C. "R.I."SRL împotriva deciziei civile nr.532/A din 28 septembrie 2000 a Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a III a civilă.
Dezbaterile au fost consemnate în încheierea cu data de 22 aprilie 2003,care face parte integrantă din prezenta decizie, iar pronunţarea s-a amânat la 6 mai 2003.
CURTEA
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr.1222 din 26 octombrie 1999, Tribunalul Bucureşti – Secţia a III a civilă a respins acţiuneaformulată de reclamanta S.C. "R.I."SRL în contradictoriu cupârâţii P.V., B.V. şi S.C. "A.I.T."SRL.
Tribunalul a reţinut că titlul pârâţilor este mai caracterizat, întrucâtpoartă asupra unui bun imobil determinat şi individualizat.
Reclamanta a declarat apel împotrivaacestei sentinţe, arătând că la data încheierii contractului de vânzare cumpărare cu intimaţii P.V. şi B.V., S.C. "A.I.T."SRL nu avea dreptul să înstrăineze imobilul.
A mai arătat reclamanta că numerotarea apartamentelor nu are importanţă, de vreme ce a fost făcută ulterior şi că pârâţii nu aveau la data introducerii acţiunii nici posesia şi nici folosinţa apartamentului revendicat.
Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a III a civilă, prin Decizia nr.532/A din 28 septembrie 2000, a respins apelul ca nefondat.
Pentru a pronunţa această decizie, instanţa a reţinut că, în cadrul acţiunii în revendicare, urmează a se analiza şi compara titlurile de proprietate ale celor două părţi.
Din analiza actelor dosarului, curtea de apel a reţinut că titlul pârâţilor este mai bine caracterizat, că în timp ce în titlul pârâţilor imobilul este bine determinat şi individualizat, în sensul că ei au cumpărat un etaj din imobil, respectivetajul 2, unde se află două apartamente, în titlul reclamantei bunul cumpărat nu este individualizat, precizându-se doar că este vorba de un apartament cu vedere spre faţa imobilului.
De aici, instanţa a concluzionat că titlul de proprietate al reclamanteinu se referă la acelaşi bun care apare în titlul de proprietate al pârâţilor.
Împotriva acestei decizii, reclamanta S.C. "R.I."SRL adeclarat recurs, invocând motivelede casare prevăzute de art.304 pct.7, 8, 9 C.proc.civ.
Recursul urmează a fi admis pentru argumentele care succed.
Examinarea actelor dosarului relevă câteva aspecte, care, nefiind avute în vedere de instanţă, pronunţarea soluţiei s-a făcut prin aplicarea greşită a prevederilor legale referitoare la transcrierea actelor de înstrăinare a imobilelor.
Astfel, instanţa de apel ar fi trebuit să solicite şi să studieze contractele de vânzare-cumpărare şi transcrierea lor în original întrucât copiile existente la dosar sunt ilizibile, putând furniza date eronate.
Imobilul în litigiu nu esteindividualizat; în contractele de vânzare-cumpărare succesive apartamentul cumpărat de reclamantă apare cunumerotăridiferite, fie apartamentul nr.3, situat la etajul 2, fie apartamentele nr.4 şi 5, situate la et.2, fie apartamentul 7 situat la et.3.
În cauză, se impune efectuarea unei expertizetehnice imobiliare, pentru ca, pe baza actelor originale, să se stabilească cu certitudine imobilul ce faceobiectulacţiunii de faţă.
De asemenea, instanţele au reţinut concluzii eronate legate de împrejurarea dacă S.C. "A.I.T."SRL avea calitatea de proprietar la dataîncheierii contractului devânzare-cumpărare cu pârâţii B.V. şi P.V., sau cu R.P.– de la care, prinC.I. – a fost cumpărat apartamentul de reclamanta S.C. "R.I."SRL.
Astfel, s-a reţinut faptul că titlul pârâţilor P.V. şi B.V.este mai bine individualizat, cu toate că la data de 20.09.1995, când S.C. "A.I.T."SRL a înstrăinat către aceştia,nu avea dreptul să înstrăineze imobilul, întrucât l-a dobândit abia ulterior, respectiv la 13.10.1995, deci nu avea calitatea de proprietar.
Faţă de cele de mai sus, seimpune admiterea recursului, casarea hotărârilorpronunţate şi trimiterea cauzei spre rejudecare lainstanţa de fond, ocaziecu care, aceasta va examina şi apărările exprimate prin motivele de recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de reclamanta S.C. "R.I."SRL împotriva deciziei civile nr.532/A din 28 septembrie 2000 a Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a III a civilă, pe care o casează, precum şi sentinţa civilă nr.1222 din 26 octombrie 1999 a Tribunalului Bucureşti – Secţia a III a civilă şi trimite cauza spre rejudecare aceluiaşi tribunal.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 6 mai 2003.
← CSJ. Decizia nr. 1866/2000. Civil | CSJ. Decizia nr. 1582/2000. Civil → |
---|