CSJ. Decizia nr. 967/2000. Civil
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ
Decizia Nr.967Dosar nr.2569/2000
Şedinţa publică din 12 marte 200.
.
S-au luat în examinare recursurile declarate de reclamanţii P.E.J., P.A.D.şi de C.M.I.împotriva deciziei nr.169 din 5 aprilie 2000 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă.
La apelul nominal s-au prezentat: recurenţii-reclamanţi P.E.J., P.A.D., reprezentaţi de avocat T.E., C.M.I.personal şi asistată de aceeaşi avocată, precum şi intimatul pârât Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale, prin consilier juridic R. M., lipsind intimata-pârâtă Federaţia Agricultorilor Privatizaţi şi moştenitorii intimatei interveniente P.M., care nu au fost indicaţi.
Avocat T.E. depune certificatul de calitate de moştenitor de pe urma defunctei P.M., din care rezultă faptul că singurul moştenitor al defunctei este B.I., care, prezentă în instanţă şi asistată de acelaşi avocat, declară că înţelege să preia drepturile procesuale ale intervenientei.
Curtea constată că procedura este completă.
Având cuvântul,avocat T.E. solicită admiterea recursurilor, casarea hotărârii atacate şi trimiterea cauzei spre rejudecare. De asemenea, pune concluzii de admitere a cererii de intervenţie.
Consilier juridic R.M.pune concluzii de respingere a recursului.
CURTEA ,
Asupra recursurilor de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele :
Prin acţiunea înregistrată la 4 iulie 1994 la Judecătoria Sectorului 2, reclamanţii P.A.D., C.(fostă P.) M.I. şi P. (fostă P.) E.J., în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale şi Federala Agricultorilor Privatizaţi, au solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se constate că ei sunt moştenitorii defunctului P.G.D., decedat la 26 decembrie 1977, să se dispună anularea donaţiei făcută de P.G.D. în favoarea fostei uniuni a cooperativelor agricole de producţie cu privire la corpul A de clădire din str. Venerei nr.6, sector 2, compus din subsol, parter şi etaj, precum şi terenul de 660 mp şi să se restituie imobilul în favoarea reclamanţilor.
Judecătoria Sectorului 2, prin sentinţa civilă nr.11564 din 20 decembrie 1995, a admis primele două capete de cerere, respingând acţiunea în revendicare.
Apelul reclamanţilor introdus împotriva hotărârii primei instanţe a fost admis prin Decizia civilă nr.1299 din 29 mai 1997 a Tribunalului Bucureşti, secţia a III-a civilă, care a desfiinţat sentinţa şi a trimis cauza spre rejudecare la aceiaşi instanţă, reţinând că s-a respins greşit ca inadmisibilă acţiunea în revendicare.
În rejudecare, Judecătoria Sectorului 2, a hotărât declinarea competenţei soluţionării cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti, pronunţând în acest sens sentinţa civilă nr.12362 din 24 septembrie 1997.
Tribunalul Bucureşti, secţia a III-a civilă , prin sentinţa nr.1318 din 15 noiembrie 1999, a respins ca inadmisibilă acţiunea, cu motivarea că obiectul acţiunii îl constituie anularea donaţiei şi readucerea bunului imobil în patrimoniul donatorului defunct, acţiuni care s-au transmis moştenitorilor, dar, pentru exercitarea acestora, cererea de chemare în judecată trebuie formulată de toţi coproprietarii, potrivit regulii unanimităţii, care a fost încălcată, întrucât în afara reclamanţilor, descendenţi ai defunctului, mai există o coproprietară, P.M., soţia supravieţuitoare, moştenitoare
alături de reclamanţi, care a fost omisă şi fără de care acţiunea nu poate fi admisă.
Împotriva deciziei au declarat recurs reclamanţii P.A.D.şi P.E., printr-o cerere comună şi C.M.I., prin cerere separată.
In esenţă, ambele recursuri vizează poziţia procesuală a lui P.M., soţia supravieţuitoare a tatălui reclamanţilor, care nu a contribuit la dobândirea imobilului, dar a moştenit o parte a bunului revendicat, iar instanţele erau datoare să o introducă în cauză şi să consemneze opinia ei privitor la acţiune, anume dacă doreşte să revendice imobilul sau înţelege să renunţe la acest drept în favoarea recurenţilor.
Recursul reclamanţilor este fondat şi se va admite pentru motivele ce se vor expune.
Imobilul aflat în litigiu, dobândit de P.G.D., antecesorul recurenţilor, a fost donat de acesta la 5 mai 1967, în favoarea uniunii naţionale a cooperativelor agricole de producţie.
La 26 decembrie 1977, a decedat P.G.D., moştenitorii săi fiind recurenţii în calitate de descendenţi şi P.M., soţie supravieţuitoare dintr-o căsătorie subsecventă a defunctului care moşteneşte ¼ din masa succesorală, restul de ¾ revine recurenţilor, conform certificatului de moştenitor nr.326/547 din 1.06.1978 (fila 6 dosar de fond în primul ciclu procesual).
Concluzia instanţei de apel, care a confirmat soluţia primei instanţe, în sensul inadmisibilităţii acţiunii, datorită încălcării regulei unanimităţii este corectă.
Dobândind, prin moştenire, calitatea de coproprietari ai bunului imobil, succesorii defunctului nu pot exercita decât împreună prerogativele dreptului lor, inclusiv referitor la acţiunea în revendicare, care trebuie promovată de toţi coproprietarii. Aceasta deoarece acţiunea are ca scop recunoaşterea dreptului de proprietate pentru toţi asupra bunului şi readucerea lui în patrimoniul coproprietarilor, iar doar a unei cote ideale, nedeterminată în materialitatea sa.
Acţiunea în revendicare imobiliară introdusă numai de recurenţi, fără participarea lui P.M., coproprietară asupra bunului, a fost corect respinsă, instanţele neavând posibilitatea să o introducă din oficiu în cauză.
P.M. a intervenit însă în litigiu, în faza de recurs, prin cererea de intervenţie în interesul recurenţilor reclamanţi formulată la 20 iulie 2001, admisă în principiu de instanţă în şedinţa din 27 martie 2002.
Faţă de această situaţie, se impune admiterea recursurilor şi a cererii de intervenţie în interesul recurenţilor formulată de P.M., se va casa Decizia din apel şi sentinţa primei instanţe – aceasta din urmă soluţionând cauza pe excepţie - şi se va trimite cauza la tribunal pentru rejudecarea pe fond a pricinii.
Întrucât a survenit la 19 iunie 2002 decesul intervenientei P.M., instanţa în rejudecare va cita moştenitoarea acesteia, indicată în certificatul de calitate de moştenitor nr.5 din 6 martie 2003, depus în recurs, iar citarea recurentului P.A.D.se va face cu respectarea prevederilor art.87 pct.6 C.proc.civ. şi art.11 alin.2 din Decretul nr.31/1954. De asemenea, instanţa de fond va verifica competenţa sa materială prin determinarea valorii imobilului revendicat, aspect rămas nelămurit de instanţe.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE :
Admite recursurile declarate de P.E.J., P.A.D.şi C.M. I., precum şi cererea de intervenţie în interesul recurenţilor formulată de P.M..
Casează Decizia civilă nr.169 din 5 aprilie 2000 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă, precum şi sentinţa nr.1318 din 15 noiembrie 1999 a Tribunalului Bucureşti, secţia a III-a civilă şi trimite cauza la Tribunalul Bucureşti, spre rejudecare.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 12 martie 2003.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2514/2000. Civil. Actiune în revendicare si... | CSJ. Decizia nr. 703/2000. Civil → |
|---|
