CSJ. Decizia nr. 1371/2001. Civil
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ
Decizia nr.1371DOSAR NR.5858/2001
Şedinţa publică din 4 aprilie 2003
S-a luat în examinare recursul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timişoara împotriva deciziei nr.125 din 24 octombrie 2001 a Curţii de Apel Timişoara – Secţia civilă.
La apelul nominal au lipsit intimata reclamantă Direcţia Generală pentru Protecţia Drepturilor Copilului Timiş, intimaţii pârâţi I.N., A.M.şi intimatele Primăria comunei Jebel – Autoritatea tutelară şi Primăria Lugoj – Autoritatea tutelară.
Procedura completă.
Se referă că, deşi s-a solicitat prin adresă aducerea minorei I.F., de la Centrul de Plasament „Floare de Colţ" Balş, în vederea audierii, aceasta nu a fost adusă.
Instanţa, din oficiu, pune în discuţie oportunitatea audierii minorei, faţă de motivele de recurs formulate.
Reprezentanta Ministerului Public arată că minora poate fi audiată şi la instanţa de apel şi pune concluzii de admitere a recursului, casarea deciziei şi trimiterea cauzei spre rejudecare la instanţa de apel.
CURTEA
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timişoara a declarat recurs împotriva deciziei nr.125 din 24.10.2001 a Curţii de Apel Timişoara – secţia civilă, prin care a fost admis apelul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Timiş împotriva sentinţei nr.431 din 26.06.2001 a Tribunalului Timiş, ce a fost schimbată în totalitate, în sensul respingerii acţiunii având ca obiect declararea abandonului minorei I.F., născută la 20 iunie 1985.
Instanţa a fost iniţial investită prin cererea adresată Tribunalului Timiş de Direcţia Generală pentru Protecţia Drepturilor Copilului Timiş, formulată în contradictoriu cu I.N. şi A.M., prin care s-a solicitat să se declare pe cale judecătorească abandonul fiicei celor chemaţi în judecată, şi să se delege apoi exerciţiul drepturilor părinteşti în favoarea reclamantei.
Acţiunea s-a întemeiat pe hotărârea nr.425 din 27.11.1997 a Comisiei pentru Protecţia Copilului Timiş, prin care minora a fost instituţionalizată în Centrul de Plasament nr.5 „Sfântul Vasile" din Lugoj, după care părinţii minorei s-au dezinteresat complet de creşterea şi educarea ei.
Prin sentinţa civilă nr.413 din 28.06.2001 a Tribunalului Timiş, a fost admisă acţiunea astfel cum a fost formulată.
Această soluţie a fost schimbată în întregime prin Decizia nr.125 din 24.10.2001 a Curţii de Apel Timişoara, în sensul respingerii acţiunii, astfel fiind admis apelul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Timiş, împotriva soluţiei instanţei de fond. S-a avut în vedere în principal că soluţia de admitere a cererii a fost dată cu nesocotirea dispoziţiilor art.2 alin.3 din Legea nr.47/1993 în lipsa anchetei sociale întocmite de organul competent.
Împotriva soluţiei de respingere a cererii, dată în apel, a fost declarat recursul de faţă de către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timişoara, prin care se solicită casarea deciziei şi trimiterea cauzei spre rejudecare instanţei de apel, în vederea completării probelor în sensul efectuării anchetei sociale şi ascultării minorei, în vârstă de peste 10 ani.
Recursul este întemeiat, urmând a fi admis în sensul celor ce urmează.
Din expunerea rezumativă a lucrărilor dosarului rezultă că instanţele au adoptat soluţii diferite, de admitere sau de respingere a cererii de declarare a abandonului, în raport cu interpretarea dată unor dispoziţii din legea specială, aplicabilă în materie.
Potrivit art.2 alin.3 din Legea nr.47/1993 la cererea pentru declararea abandonului copilului, se va anexa ancheta socială efectuată de autoritatea tutelară competentă, cu privire la condiţiile abandonării copilului, situaţia părinţilor, starea psiho-fizică, de instruire şi educare a copilului, condiţiile pe care le are şi modalitatea de îmbunătăţire a acestora, precum şi orice alte date interesând creşterea, instruirea şi educarea copilului. În final se prevede că ancheta socială trebuie să cuprindă şi opinia autorităţii tutelare faţă de cererea de declarare judecătorească a abandonului.
În speţă, nu a fost efectuată o astfel de anchetă socială, instanţa de fond apreciind corect că „raportul de anchetă socială" efectuat de Centrul de Plasament nr.5 Lugoj, nu acoperă cerinţele legale menţionate, nefiind întocmit de organul competent şi astfel neputând conţine opinia acestuia în legătură cu oportunitatea luării unei asemenea măsuri.
Şi dacă proba cerută de dispoziţiile legale menţionate nu a fost efectuată, practic nu a fost anexată la cerere, nici-o dispoziţie legală nu împiedică administrarea ei în timpul judecăţii. Dimpotrivă în temeiul art.129 alin.2 şi 5 C.proc.civ., judecătorul are îndatorirea să ordone măsurile necesare judecării cererii, să stăruie prin toate mijloacele legale, pentru a preveni orice greşeală privind aflarea adevărului în cauză, pe baza stabilirii faptelor şi prin aplicarea corectă a legii. El poate ordona administrarea probelor pe care le consideră necesare, chiar dacă părţile se împotrivesc.
Prin urmare, cerinţa legii în sensul arătat putea fi realizată în cursul judecăţii, ca şi aceea vizând ascultarea minorei de peste 10 ani, prevăzută de art.3 alin.2 din Legea nr.47/1993.
Cum probele menţionate nu au fost administrate în nici-o fază a procesului, recursul de faţă urmează a fi admis conform art.312 al.2 C.proc.civ., în sensul casării hotărârilor pronunţate, cu trimiterea cauzei spre rejudecare aceluiaşi tribunal, respectiv Tribunalului Timiş.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timişoara împotriva deciziei nr.125 din 24 octombrie 2001 a Curţii de Apel Timişoara – Secţia civilă.
Casează această decizie, precum şi sentinţa 431 din 28.06.2001 a Tribunalului Timiş – Secţia civilă.
Trimite cauza spre rejudecare aceluiaşi tribunal.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 4 aprilie 2003.
← CSJ. Decizia nr. 1408/2001. Civil | CSJ. Decizia nr. 1372/2001. Civil → |
---|