CSJ. Decizia nr. 2024/2001. Civil
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ
Decizia nr.2024DOSAR NR.5631/2001
Şedinţa publică din 20 mai 2003
S-a luatîn examinare recursul declarat de pârâţii Consiliul Local Constanţa şi Municipiul Constanţa împotriva deciziei nr.257/C din 17 octombrie 2001 a Curţii de Apel Constanţa – secţia civilă.
La apelul nominal s-a prezentat intimatul pârât Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice, reprezentat de consilier juridic V.C.S., lipsind recurenţii pârâţi şi intimaţii reclamanţi C.C., C.M., G.T.şi G.I..
Procedura completă.
Recursul este scutit de timbru.
Printr-o petiţie depusă la dosar, avocata A.P.– apărătoarea intimaţilor reclamanţi solicită judecarea cauzei în lipsă. Odată cu cererea a trimis, pentru dosarul cauzei şi concluzii scrise.
Neexistând cereri prealabile, instanţa constată că pricina este în stare de judecată.
Reprezentanta intimatului pârât Statul Român, prin Ministerul Finanţelor Publice, solicită admiterea recursului.
CURTEA
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată sub nr.3830 din 24 aprilie 2000 reclamanţii C.C., C.M., G.T.şi G.I. au chemat în judecată Consiliul local Constanţa şi Municipiul Constanţa prin Primar solicitând să fie obligaţi pârâţii să le lase în deplină proprietate şi posesie suprafaţa de 407,56 mp teren situat în Constanţa, str.Bucuriei nr.22.
În motivarea acţiunii reclamanţii au arătat că prin contractele de vânzare cumpărare încheiate în formă autentică la 23 iulie 1959 şi 11 octombrie 1961 au dobândit dreptul de proprietate asupra terenului în litigiu.
Au mai menţionat reclamanţii că scopul de utilitate publică pentru care bunul a fost expropriat prin Decretul nr.121/1998 – realizarea unui ansamblu de locuinţe – nu a fost îndeplinit.
Judecătoria Constanţa, prin sentinţa civilă nr.7565 din 26 iunie 2000, în temeiul art.2 lit.e din C.proc.civ.a declinat competenţa soluţionării cauzei în favoarea Tribunalului Constanţa.
Prin cererea înregistrată sub nr.3299 din 7 iunie 2000 la Tribunalul Constanţa reclamanţii C.C., C.M., G.T.şi G.I. au chemat în judecată Statul Român prin Ministerul Finanţelor prin D.G.F.P.C.F.S. Constanţa, Consiliul local Constanţa şi Municipiul Constanţa prin Primar, solicitând să le fie retrocedat, în temeiul art.35 din Legea nr.33/1994 terenul în suprafaţă de 407,56 mp situat în Constanţa, str.Bucuriei nr.22.
Prin încheierea din 27 noiembrie 2000 Tribunalul Constanţa a dispus conexarea celor două cauze.
Prin sentinţa civilă nr.230 din 2 aprilie 2001 Tribunalul Constanţa a admis în parte acţiunea şi a obligat pe pârâţii Consiliul local Constanţa şi Municipiul Constanţa prin Primar să le lase în deplină proprietate şi posesie terenul în litigiu. Faţă de Statul Român prin Ministerul Finanţelor prin D.G.F.P.C.F.S. Constanţa acţiunea a fost respinsă pentru lipsa calităţii procesuale pasive.
S-a reţinut că scopul de utilitate publică pentru care imobilul în litigiu a fost expropriat nu a fost îndeplinit astfel încât sunt aplicabile dispoziţiile art.35 din Legea nr.33/1994.
Curtea de Apel Constanţa, Secţia civilă prin Decizia civilă nr.257 din 17 octombrie 2001 a respins ca nefondate apelurile declarate de Consiliul local Constanţa şi Municipiul Constanţa prin Primar împotriva sentinţei civile nr.230 din 2 aprilie 2001 a Tribunalului Constanţa considerând că prima instanţă a făcut o corectă aplicare a dispoziţiilor art.35 din Legea nr.33/1994.
În termen legal, împotriva deciziei civile nr.257 din 17 octombrie 2001 a Curţii de Apel Constanţa – Secţia civilă au declarat recurs Consiliul local Constanţa şi Municipiul Constanţa prin Primar solicitând casarea potrivit art.304 pct.9 C.proc.civ. şi susţinând că acţiunea trebuia respinsă ca inadmisibilă în raport de dispoziţiile Legii 10/2001.
Recursul urmează să fie respins ca nefondat pentru următoarele considerente:
Prin alin.1 al art.8 din Legea nr.10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989 s-a prevăzut că nu intră sub incidenţa acestui act normativterenurile al căror regim juridic este reglementat prin Legea fondului funciar nr.18/1991, republicată şi prin Legea nr.1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr.18/1991 şi ale Legii nr.169/1997.
Reclamanţii nu au invocat drept temei juridic nici dispoziţiile Legii nr.10/2001 nici dispoziţiile Legii nr.18/1991, republicată.
Cererea de chemare în judecată a fost întemeiată pe prevederile art.35 din Legea nr.33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică.
Instanţele de fond şi de apel au considerat just acţiunea admisibilă şi au procedat la soluţionarea pricinii pe fond.
Faţă de considerentele menţionate, Curtea va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de Consiliul Local Constanţa şi Municipiul Constanţa prin Primar împotriva deciziei nr.257/C din 17 octombrie 2001 a Curţii de Apel Constanţa – secţia civilă.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 20 mai 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 2071/2001. Civil | CSJ. Decizia nr. 2025/2001. Civil → |
|---|
