CSJ. Decizia nr. 228/2001. Civil
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ
Decizia nr. 228Dosar nr. 3493/2001
Şedinţa publică din 28 ianuarie 2003
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată reclamanta F.A.M. a solicitat obligarea Statului Român prin Ministerul Finanţelor la plata despăgubirilor în cuantum de 200.000 USD, în echivalent în lei la cursul zilei, reprezentând contravaloarea dreptului de proprietate pentru cota de ½ din imobilul situat în Cluj Napoca, înscris în CF a municipiului la nr.126955, casă din cărămidă pe fundaţii de piatră, acoperită cu ţiglă şi teren de 155 mp.
În motivare a arătat că imobilul a fost dobândit în timpul căsătoriei cu M.G., de care a divorţat. Prin sentinţa penală nr. 219/1981 Tribunalul Cluj l-a condamnat pe acesta cu pedeapsa complementară a confiscării casei. Reclamanta a arătat că nu a avut nici un beneficiu ca urmare a activităţii ilicite a soţului, de care era despărţită în fapt şi nu a aflat de măsura confiscării decât în anul 1998.
Ulterior, reclamanta şi-a precizat acţiunea, chemând în judecată Consiliul local Cluj Napoca şi renunţând a se judeca în contradictoriu cu Ministerul Finanţelor ca reprezentant al Statului Român.
Tribunalul Cluj, secţia civilă, prin sentinţa civilă nr. 52 din 12 februarie 2001, a admis acţiunea civilă precizată de reclamantă, a obligat pârâtul să plătească acesteia suma de 11.340 USD, cu titlu de despăgubiri constând din valoarea actuală a cotei de ½ parte din imobilul situat în Cluj Napoca, a constatat renunţarea reclamantei la judecarea cauzei faţă de Ministerul Finanţelor şi a obligat pârâtul la plata cheltuielilor de judecată către reclamantă.
Împotriva sentinţei a declarat apel pârâtul Consiliul local al Municipiului Cluj Napoca, motivând că aceasta este nelegală şi netemeinică, deoarece imobilul în litigiu a trecut în proprietatea statului cu titlu de confiscare prin hotărâre irevocabilă.
Reclamanta a formulat în anul 1992 contestaţie la executare care a fost respinsă, astfel că susţinerile acesteia că nu a ştiut de măsura confiscării întregului imobil este nereală.
Curtea de Apel Cluj, secţia civilă, prin Decizia civilă nr. 125 din 18 mai 2001, a admis apelul declarat de pârâtul Consiliul local Cluj Napoca şi a schimbat hotărârea atacată în sensul că a respins acţiunea civilă, astfel cum a fost precizată, a reclamantei F. A.M.
Instanţa a reţinut că titlul în baza căruia imobilul a trecut în proprietatea statului l-a constituit sentinţa penală nr. 19/1981 a Tribunalului Cluj, iar reclamanta a avut cunoştinţă de măsura confiscării pe care nu a contestat-o în termenul legal. Dată fiind această situaţie de fapt, instanţa a apreciat că nu există temeiuri pentru obligarea statului la plata despăgubirilor.
Reclamanta a atacat cu recurs Decizia pronunţată în apel, considerând-o nelegală şi netemeinică deoarece nu a existat vreun act din care să rezulte că s-a executat confiscarea şi nu există o hotărâre judecătorească care să stabilească că reclamanta a tras foloase de pe urma infracţiunii.
Recursul nu este fondat pentru următoarele considerente:
M.G., fostul soţ al reclamantei, a fost condamnat prin sentinţa penală nr. 19/1981 a Tribunalului Cluj la pedeapsa de 18 ani închisoare pentru comiterea infracţiunii de delapidare şi pentru infracţiuni la Legile nr. 22/1969 şi 3/1972. Prin sentinţă s-a dispus şi confiscarea parţială a averii, respectiv a imobilului proprietatea comună a soţilor M. Aceştia mai aveau în proprietate şi ap. nr. 29 situat în Cluj Napoca.
Aşa cum rezultă din procesul verbal încheiat la data de 17 decembrie 1981 de Executorii Judecătoreşti de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca măsura confiscării a fost executată.
Potrivit legislaţiei în vigoare la data executării măsurii confiscării, respectiv a Decretului nr. 221/1960, contestaţia la executare se putea introduce până la distribuirea preţului sau până la predarea bunului.
Rezultă cu evidenţă din probele dosarului că reclamanta cunoştea dispoziţia de confiscare privind întregul imobil şi faptul că aceasta s-a executat. Declaraţia reclamantei în acest sens a fost consemnată în considerentele sentinţei civile nr. 13558 din 20 noiembrie 1996 a Judecătoriei Cluj Napoca, hotărâre prin care s-a respins contestaţia la executare formulată de F.A.M., fostă M.M.
Această recunoaştere echivalează cu o acceptare a existenţei titlului statului în privinţa
întregului imobil şi a faptului că a beneficiat de pe urma infracţiunilor fostului său soţ.
De altfel, faptul că nu a contestat în termenul legal măsura confiscării, promovând abiaîn anul 1992 contestaţia la executare, prin care a solicitat anularea actelor de executare, întăreşte convingerea că această măsură nu a fost abuzivă, astfel încât obligarea statului român la acordarea de despăgubiri nu este fondată.
Pentru considerentele de mai sus soluţia procesuală a instanţei de apel este la adăpost de critică, urmând a se respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanta F.A.M. împotriva deciziei civile
nr. 125 din 18 mai 2001 a Curţii de Apel Cluj, secţia civilă.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 28 ianuarie 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 229/2001. Civil | CSJ. Decizia nr. 2275/2001. Civil → |
|---|
