CSJ. Decizia nr. 2595/2001. Civil
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ
Decizia nr.2595DOSAR NR.1557/2001
Şedinţa publică de 17 iunie 2003
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâtul Municipiul Bucureşti, prin Primarul General împotriva deciziei nr.19 din 18 ianuarie 2001 a Curţii de Apel Bucureşti, Secţia a IV-a civilă.
La apelul nominal s-a prezentat recurentul-pârât Municipiul Bucureşti prin Primarul General reprezentat de consilier juridic O.O., lipsind intimata-reclamantă C.D.şi intimatul-pârât S.C. H.N.S.A.
Procedura completă.
Nefiind chestiuni prealabile dezbaterilor Curtea acordă cuvântul pe fond.
Consilier juridic O.O. solicită admiterea recursului, casarea deciziei nr.19 din 18 ianuarie 2001 a Curţii de Apel Bucureşti, Secţia a IV-a civilă şi trimiterea cauzei spre rejudecarea apelului, în temeiul art.312 alin.(2) şi art.313, teza primă din C.proc.civ..
CURTEA
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, la 14 ianuarie 2000 reclamantul I.A.a chemat în judecată pârâţii Consiliul General al Municipiului Bucureşti şi S.C. H.N.S.A., pentru a prin sentinţa ce instanţa va pronunţa să oblige pârâţii să-i lase reclamantului în deplină proprietate şi liniştită posesie imobilul situat în Bucureşti, str.Vasile Lascăr nr.14, sectorul 2.
În motivarea acţiunii reclamantul a arătat că este proprietarul imobilului mai sus individualizat, conform actului de vânzare-cumpărare transcris sub nr.164927 din 17 noiembrie 1934 şi că acesta în mod abuziv a trecut în proprietatea statului.
În drept au fost invocate dispoziţiile art.480 C.civ..
Prin sentinţa civilă nr.837 din 7 iulie 2000, Tribunalul Bucureşti, Secţia a III-a civilă a admis acţiunea şi a obligat pârâtul C.G.M.B. să-i lase în deplină proprietate şi liniştită posesie imobilul situat în Bucureşti, str.Vasile Lascăr nr.14, compus din teren şi construcţie în suprafaţă de 477 mp.
Pentru a hotărî astfel, instanţa a reţinut că imobilul a trecut în proprietatea statului, în mod abuziv, fără titlu, fiind incidente în cauză dispoziţiile art.480 din C.civ., proprietarul neposesor urmând a se bucura de toate prerogativele dreptului de proprietate: posesie, folosinţă, dispoziţie ca efect al admiterii acţiunii în revendicare, posesorul neproprietar fiind obligat a ceda posesia imobilului.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel pârâtul Municipiul Bucureşti, reprezentat prin Primarul General, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie în ceea ce priveşte motivele: acţiunea a fost introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă (Consiliul General al Municipiului Bucureşti), autenticitatea contractului de vânzare-cumpărare 164927/17 noiembrie 1934.
Prin Decizia civilă nr.19 din 18 ianuarie 2001, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă a respins ca nefondat apelul motivându-şi soluţia, în sensul că C.G.M.B. are calitatea procesuală de a reprezenta statul în raporturile ce vizează dreptul de proprietate, în temeiul Legii 69/1991 şi de a administra domeniul public şi privat.
Cu privire la cel de-al doilea motiv de apel, ca urmare a depunerii originalului titlului de proprietate respectiv al contractului 164927/17 noiembrie 1934, s-a reţinut în considerentele deciziei, că apelanta a renunţat la acest motiv.
Şi împotriva acestei decizii a declarat recurs acelaşi pârât invocând motive circumscrise art.304 pct.9 din C.proc.civ., arătând că hotărârea este lipsită de temei legal şi dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a legii, reiterând motivele invocate în calea ordinară de atac a apelului.
În plus, recurentul Municipiul Bucureşti, prin Primarul General a invocat că în dosarul nr.8910/1998 al Judecătoriei sectorului 1, acelaşi reclamant, I.A.a chemat în judecată pe D.E., aceasta din urmă decedată în 1973, într-o acţiune ce face obiectul unei alte judecăţi.
Recursul declarat în cauză este fondat prin prisma motivului de ordine publică, pus în dezbaterea părţilor în considerarea dispoziţiilor art.306 alin.(2) din C.proc.civ., referitor la capacitatea procesuală.
În acest context este de precizat că prin încheierea din 2 aprilie 2002 pe parcursul soluţionării recursului s-a dispus introducerea în cauză a reclamantei C.D., care a continuat procesul iniţiat de autorul acesteia, I.A., decedat la 7 ianuarie 2001 (certificat de deces seria DM nr.795131 înregistrat de Primăria comunei Cojasca, Dâmboviţa sub nr.1 din 9 ianuarie 2001.
Aceasta s-a legitimat procesual conform certificatului de moştenitor nr. D.260/5 iulie 2001 emis de Biroul Notarului Public B.C..
Având în vedere împrejurarea de fapt a decesului reclamantului I.A.la data de 7 ianuarie 2001 deci înlăuntrul termenului de soluţionare a apelului, pe parcursul judecării acestei căi de atac, finalizată la 18 ianuarie 2001, prin pronunţarea deciziei nr.19 de către Curtea de Apel Bucureşti, Secţia a IV-a civilă, cum Decizia menţionată a fost dată în contradictoriu cu o persoană decedată se impune casarea hotărârii cu consecinţa trimiterii cauzei spre rejudecarea apelului.
Ca atare, în această situaţie Curtea apreciază că apelul a fost soluţionat cu aplicarea greşită a legii, în ceea ce priveşte legitimarea procesuală în cauză.
C.proc.civ. – Cartea II procedura contencioasă – Titlul I – Părţile – art.41 prevede că „orice persoană care are folosinţa drepturilor civile poate să fie parte în judecată".
Persoanele fizice dobândesc capacitatea de folosinţă în momentul naşterii şi o pierd odată cu moartea (art.7 Decretul nr.31/1954) şi în consecinţă, ca urmare a decesului reclamantului I.A.în timpul soluţionării apelului, cum acesta şi-a pierdut capacitatea de folosinţă, nu mai are calitatea procesuală, deci nu este parte în proces.
Astfel, fiind pronunţată o decizie în contradictoriu cu o persoană lipsită de capacitate de folosinţă, ca urmare a decesului, Curtea va admite recursul, în temeiul art.312 alin.(2) din C.proc.civ., ca casa Decizia din apel şi conform art.313 al aceluiaşi cod va trimite cauza în vederea rejudecării apelului aceleiaşi instanţe, respectiv Curtea de Apel Bucureşti, Secţia a IV-a civilă.
Cu ocazia rejudecării, instanţa de trimitere în îndeplinirea cerinţelor legale prevăzute de art.315 alin.(1) din C.proc.civ. va examina şi celelalte motive de recurs stabilind corect cadrul procesual în legitimarea persoanelor faţă de care se conturează raportul juridic dedus judecăţii.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de pârâtul Municipiul Bucureşti, prin Primarul General împotriva deciziei 19 din 18 ianuarie 2001 a Curţii de Apel Bucureşti, Secţia a IV-a civilă, pe care o casează.
Trimite cauza spre rejudecarea apelului declarat de pârâtul Municipiul Bucureşti, prin Primarul General aceleiaşi instanţe.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 17 iunie 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 2596/2001. Civil | CSJ. Decizia nr. 2560/2001. Civil → |
|---|
