CSJ. Decizia nr. 332/2001. Civil
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ
Decizia nr. 332Dosar nr. 5877/2001
Şedinţa publică din 31 ianuarie 2003
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
La data de 27 aprilie 1999, V.I. a chemat în judecată pe S.C. B.P. S.A. Timişoara pentru a fi obligată să-i plătească drepturile salariale prevăzute de art. 19 şi art. 20 din OG nr. 9/1997.
Pârâta a chemat în garanţie Agenţia pentru Ocupare şi Formare Profesională Timiş, Direcţia de Muncă şi Solidaritate Socială Timiş, Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale şi Autoritatea pentru Privatizare şi Administrare a Participaţiilor Statului, pentru despăgubiri, în cazul când ar cădea în pretenţiuni.
Judecătoria Timişoara, prin sentinţa civilă nr. 12029 din 29 septembrie 1999, a admis acţiunea şi a obligat pe pârâtă să-i plătească reclamantului echivalentul a 12 salarii nete pe unitate, corespunzător vechimii sale în muncă. Totodată a admis, aşa cum a fost formulată, cererea de chemare în garanţie a Agenţiei pentru Ocupare şi Formare Profesională Timiş. Faţă de ceilalţi chemaţi în garanţie, a respins cererea.
Tribunalul Timiş, secţia civilă, prin Decizia nr. 629 din 7 martie 2000, a respins, ca nefondate, apelurile pârâtei şi chematei în garanţie Agenţia pentru Ocupare şi Formare Profesională Timiş. Aceeaşi instanţă, prin Decizia nr. 763 din 17 august 2000, a admis recursurile pârâtei şi chematei în garanţie Agenţia pentru Ocupare şi Formare Profesională Timiş şi, reformând hotărârile recurate, a respins, ca nefondate, acţiunea principală şi cererea de chemare în garanţie, cu motivarea că nu sunt întrunite cerinţele legale pentru acordarea drepturilor salariale pretinse de reclamant.
La data de 27 martie 2001 reclamantul a cerut revizuirea acestei din urmă decizii, în baza art. 322 pct. 7 C. proc. civ., arătând că ar fi potrivnică sentinţei civile nr. 12029 din 29 septembrie 1999 a Judecătoriei Timişoara, prin care acţiunea sa a fost admisă.
Tribunalul Timiş, secţia civilă, Decizia nr. 739 din 23 aprilie 2001, a respins, ca nefondată cererea de revizuire.
Curtea de Apel Timişoara, secţia civilă, prin Decizia nr. 2426 din 25 septembrie 2001, a admis recursul reclamantului şi, rejudecând, ca instanţă competentă în primă instanţă, a respins, ca tardiv, cererea de revizuire.
Împotriva acestei din urmă decizii, reclamantul revizuient a introdus recurs prin care stăruie în admiterea cererii sale.
Recursul este nefondat.
Potrivit art. 324 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ. termenul de revizuire este de o lună şi se va socoti în cazul când hotărârea potrivnică este dată de o instanţă de recurs, de la data pronunţării acestei hotărâri.
Cum hotărârea a cărei anulare se cere nr. 763/2000 a Tribunalului Timiş, secţia civilă, a fost pronunţată la data de 17 august 2000, rezultă că, într-adevăr, la data de 27 martie 2000, când a fost formulată cererea de revizuire, termenul de o lună menţionat era cu mult depăşit.
Aşa fiind, temeinic şi legal, a fost respinsă cererea de revizuire, ca tardiv introdusă.
Întrucât nu se constată motive de reformare care pot fi invocate din oficiu, se impune respingerea recursului, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamantul V.I. împotriva deciziei civile nr. 2426 din 25 septembrie 2001 a Curţii de Apel Timişoara, secţia civilă.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 31 ianuarie 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 330/2001. Civil | CSJ. Decizia nr. 329/2001. Civil → |
|---|
