CSJ. Decizia nr. 3752/2001. Civil. Contestaţie în anulare
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ
Decizia nr. 3752
Dosar nr. 1812/2001
Şedinţa publică din 1 octombrie 2003
Asupra contestaţiei în anulare de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 843 din 20 iulie 1998 Judecătoria Videle a respins ca nefondată acţiunea formulată de M.A. în contradictoriu cu Comisia judeţeană Teleorman pentru aplicarea Legii nr. 18/1991 şi Comisia locală Trivale Moşteni pentru aplicarea Legii nr. 18/1991 având ca obiect reconstituirea dreptului de proprietate şi punerea în posesie pentru suprafaţa de 2,26 ha teren agricol.
Împotriva acestei sentinţe reclamanta a declarat apel, care a fost respins ca nefondat prin Decizia civilă nr. 2059 din 14 octombrie 1998 a Tribunalului Teleorman, secţia civilă.
Prin cererea înregistrată la data de 18 iunie 1999 la Curtea de Apel Bucureşti M.A. a formulat o contestaţie în anulare a deciziei civile nr. 1324/1999 a acelei instanţe.
Această contestaţie în anulare a fost soluţionată prin Decizia civilă nr. 1985 din 15 septembrie 1999 de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă fiind respinsă ca nefondată.
Recursul declarat împotriva deciziei date în apel a fost de asemenea respins ca nefondat, prin Decizia civilă nr. 1324 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă, la 1 iunie 1999.
Prin cererea înregistrată la 14 octombrie 1999 M.A. a solicitat revizuirea deciziei nr. 1324 din 1 iunie 1999 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă, cerere de revizuire care a fost respinsă ca tardivă prin Decizia aceleiaşi instanţe nr. 2937 din 10 noiembrie 1999.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs M.A. prin mandatarul D.G. invocând motive ce vizau nelegalitatea şi netemeinicia.
Curtea Supremă de Justiţie, secţia civilă, prin Decizia nr. 749 din 7 martie 2000a respins ca inadmisibil recursul reţinând în esenţă că Decizia împotriva căreia s-a formulat recurs având caracter irevocabil, aceasta nu mai putea fi atacată cu un nou recurs.
Şi împotriva acestei din urmă decizii au declarat recurs M.A. şi D.G., reiterând în esenţă susţinerile făcute în celelalte faze procesuale.
Prin Decizia nr. 51 din 6 noiembrie 2000 Curtea Supremă de Justiţie, Completul de 9 judecători a respins ca inadmisibil recursul reţinând că din coroborarea dispoziţiilor art. 299 şi art. 377 alin. (2) pct. 4 din C. proc. civ. rezultă că hotărârile irevocabile nu sunt supuse recursului, iar Decizia atacată având un astfel de caracter, exercitarea împotriva acesteia a unei căi de atac ordinare nu este admisibilă.
Prin cererea înregistrată la 24 noiembrie 2000 M.A. a formulat contestaţie în anulare împotriva deciziei nr. 749 din 7 martie 2000 a Curţii Supreme de Justiţie, secţia civilă, şi a deciziei nr. 51 din 6 noiembrie 2000 a Curţii Supreme de Justiţie, Completul de 9 judecători.
Prin Decizia nr. 26 din 12 martie 2001 Curtea Supremă de Justiţie a disjuns contestaţia în anulare formulată de M.A. împotriva deciziei nr. 749 din 7 martie 2000 a Curţii Supreme de Justiţie, secţia civilă şi a trimis-o spre soluţionare la secţia civilă a Curţii Supreme de Justiţie. A respins ca nefondată contestaţia în anulare formulată de M.A. împotriva deciziei nr. 51 din 6 noiembrie 2000 a Curţii Supreme de Justiţie, Completul de 9 judecători.
Ca urmare a disjungerii celor două cereri de contestaţie în anulare s-a format pe rolul Curţii Supreme de Justiţie, secţia civilă dosarul nr. 1812/2001.
Prin contestaţia în anulare formulată împotriva deciziei nr. 749 din7 martie 2000 a Curţii Supreme de Justiţie M.A. invocă ca temei de drept dispoziţiile art. 318 alin. (1) C. proc. civ., hotărârea fiind rezultatul unei greşeli materiale în sensul că instanţa nu a cercetat actele depuse la dosar şi a omis să se pronunţe asupra capătului de cerere privind daunele morale.
Examinând Decizia atacată în raport de criticile formulate şi de dispoziţiile legale se reţin următoarele:
Contestaţia în anulare reglementată de art. 317 şi art. 318 C. proc. civ. este o cale de atac extraordinară de retractare ale cărei condiţii de exerciţiu şi motive sunt limitativ prevăzute de lege.
Astfel, în conformitate cu art. 317 alin. (1) din C. proc. civ. hotărârile irevocabile pot fi atacate cu contestaţie în anulare când procedura de chemare a părţii pentru ziua când s-a judecat pricina nu a fost îndeplinită potrivit cu cerinţele legii (pct.1) şi când hotărârea a fost dată cu încălcarea dispoziţiilor de ordine publică privitoare la competenţă (pct.2) numai dacă aceste motive nu au putut fi invocate pe căile ordinare de atac.
Totodată potrivit dispoziţiilor art. 317 alin. (2) din acelaşi cod contestaţia poate fi primită pentru motivele sus-menţionate în cazul când aceste motive au fost invocate prin cererea de recurs, dar instanţa le-a respins pentru că aveau nevoie de verificări de fapt sau dacă recursul a fost respins fără ca el să fi fost judecat în fond.
De asemenea, potrivit dispoziţiilor art. 318 alin. (1) din C. proc. civ. hotărârile instanţelor de recurs mai pot fi atacate cu contestaţie în anulare când dezlegarea dată este rezultatul unor greşeli materiale sau când instanţa respingând recursul sau admiţându-l numai în parte, a omis din greşeală să cerceteze vreunul din motivele de casare.
În cauză Decizia nr. 749 din 7 martie 2000 a Curţii Supreme de Justiţie, secţia civilă a analizat şi motivat în detaliu inadmisibilitatea recursului.
În acelaşi timp, respingându-se recursul ca inadmisibil examinarea oricărui alt motiv de casare din cele invocate nu mai era utilă cauzei, lipsa acestei examinări neputând fi deci considerată o omisiune, că din greşeală nu s-a cercetat vreunul din motivele de recurs.
De altfel este cunoscut că pe calea contestaţiei în anulare nu se pot valorifica eventualele greşeli de judecată, respectiv de apreciere a probelor sau de interpretare a unor dispoziţii legale, contestaţia în anulare fiind, astfel cum s-a arătat, o cale extraordinară de atac, deci de retractare.
Aşa fiind, contestaţia în anulare formulată împotriva deciziei nr. 749 din 7 martie 2000 a Curţii Supreme de Justiţie este nefondată şi urmează a fi respinsă ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge contestaţia în anulare formulată de M.A. împotriva deciziei nr. 749 din 7 martie 2000 a Curţii Supreme de Justiţie, secţia civilă.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi1 octombrie 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 3778/2001. Civil. Anulare titlu de proprietate.... | CSJ. Decizia nr. 373/2001. Civil → |
|---|
